Taxe judiciare de timbru. Citarea apelantului fără menţiunea achitării taxei judiciare de timbru. Anularea apelului ca netimbrat. Nelegalitate
| Comentarii |
|
Drepturile procesuale ale recurenţilor au fost încălcate prin neaducerea la cunoştinţa lor a obligaţiei achitării taxei judiciare de timbru în cuantumul datorat şi a sancţiunii aplicabile în cazul neîndeplinirii acestei obligaţii, prin necitarea lor la domiciliul ales. Prin această încălcare, părţile au fost private de un grad de jurisdicţie, astfel că în baza art. 312 alin. (1) şi (5) C.proc.civ., recursurile au fost admise, decizia pronunţată în apel casată şi cauza trimisă spre rejudecarea apelului de către aceeaşi instanţă.
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, Decizia din 7 septembrie 2011
Prin sentința civilă nr. 353/08.02.2011 pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de reclamanții M.M. și M.V., împotriva pârâților M.G., C.A., B.M.
S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta M.M. decedată la data de 22.08.2005, se compune din teren reconstituit prin titlul de proprietate nr. 40338/87 individualizat după cum urmează: 1) teren în suprafață de 6.753 mp în locul numit „Pe Rât”; 2) teren în suprafață de 5.250 mp în locul numit „Cioncaș”; 3) teren în suprafață de 1 ha și 1.250 mp în locul numit „Poienița”; 4) teren în suprafață de 1 ha și 5.089 mp în locul numit „Purcăreț”; 5) teren în suprafață de 3.822 mp în locul numit „Pe Urzici”; 6) teren în suprafață de 2.168 mp în locul numit „Str. Valea Hotarului”.
S-a constatat că moștenitorii defunctei M.M. sunt reclamanții în calitate de nepoți, fii ai defunctului M.V., în cotă de 1/3 parte din masa succesorală; M.G. în calitate de fiu, în cota de 1/3 parte din masa succesorală; C.A., în calitate de fiică, în cota de 1/3 parte din masa succesorală.
S-a dispus suplimentarea certificatului de moștenitor nr. 6 din 25.01.2007, eliberat după defunctul M.V., decedat la data de 30.07.2006, cu cota de 1/3 parte din 1. teren în suprafață de 6.753 mp în locul numit „Pe Rât”; 2. teren în suprafață de 5.250 mp în locul numit „Cioncaș”; 3. teren în suprafață de 1 ha și 1.250 mp în locul numit „Poienița”; 4. teren în suprafață de 1 ha și 5.089 mp în locul numit „Purcăreț”; 5. teren în suprafață de 3.822 mp în locul numit „Pe Urzici ”; 6. teren în suprafață de 2.168 mp în locul numit „Str. Valea Hotarului”.
S-a dispus ieșirea părților din indiviziune.
S-a atribuit reclamanților lotul în valoare totală de 59.601 lei, format din terenul situat în Valea Hotarului în suprafață de 1.113 mp și terenul din locul numit „Pe Urzici ” în suprafață de 1.391 mp, urmând a plăti cu titlu de sultă pârâtei C.A. suma de 3.549 lei.
S-a atribuit pârâtului M.G. lotul în valoare totală de 77.612 lei, format din terenul din locul numit „Pe Rât” în suprafață de 6.753 mp și terenul în suprafață de 461 mp din Valea Hotarului, urmând a plăti cu titlu de sultă pârâtei C.A. suma de 21.559 lei.
S-a atribuit pârâtei C.A. lotul în valoare totală de 30.943 lei, format din terenul din locul numit „Pe Urzici ” în suprafață de 1.042 mp și de 1.391 mp, terenul din locul numit „Purcăreț” în suprafață de 1,5089 ha, terenul din locul numit „Poienița” în suprafață de 1,1250 ha, terenul din locul numit „Cioncaș” în suprafață de 5.250 mp, urmând a primi cu titlu de sultă de la reclamanți suma de 3.549 lei și de la pârât suma de 21.559 lei.
S-a dispus înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților în indiviziune, cu titlu de moștenire și partaj.
Au fost obligați pârâții M.G. și C.A. să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de câte 562 lei fiecare.
Pentru a pronunța această sentință, Judecătoria Sighetu Marmației a reținut că prin titlul de proprietate nr. 40338/87 din 21.11.1995 s-a reconstituit în favoarea defunctei M.M., dreptul de proprietate asupra suprafeței de 5 ha și 901 mp teren.
Prin încheierea CF nr. 2713-2714/2000 s-a înscris dreptul de proprietate al defunctei în cartea funciară doar cu privire la o parte din terenurile cuprinse în titlul de proprietate, respectiv 3.489 mp.
Conform certificatului de deces, M.M. a decedat la data de 22.08.2005, moștenitorii acesteia fiind M.V., M.G. și C.A.
Conform certificatului de deces, M.V. a decedat la data de 31.07.2006, iar potrivit certificatului de moștenitor nr. 6/25.01.2007, depus la dosar, moștenitorii acestuia sunt M.M. și M.V., reclamanții, stabilindu-se și masa succesorală rămasă după acesta.
Pârâta B.A. este mama reclamanților, chemată în judecată pentru opozabilitate, fiind proprietar tabular asupra cotei de 1/2 parte din construcțiile situate pe terenul defunctei M.M., potrivit C.F. 21104 Sighetu Marmației, nr. top. 6552/5331/2/1, în suprafață de 113 mp.
Prin contractul de vânzare-cumpărare, datat 28.02.2002, I.I. a vândut defunctei M.M. terenul situat în locul numit „între Calea Ferată și Dig”, în suprafață de 0,14 ha.
Prin contractul de vânzare-cumpărare imobiliar autentificat sub nr. 1046/09.04.2002, M.M. a vândut cumpărătoarei M.F.C., terenul arabil în suprafață totală de 1.438 mp, situat în extravilanul mun. Sighetu Marmației în locul denumit „La Solarii” sau „Bariera”, teren care a fost înscris în C.F. 15291 Sighetu Marmației, nr. top. 7062/1 pe numele cumpărătoarei.
în cauză a fost efectuată o expertiză, prin care au fost identificate terenurile și evaluate, din concluziile căreia rezultă că terenul în suprafață de 5.942 mp din locul numit „La Solarii” este înscris în C.F. 15291 nr. top. comasat 7062, cu suprafața de 5.942 mp, proprietar fiind M.M., defuncta.
Ulterior, două parcele a câte 2.252 mp sunt vândute de către defunctă, iar nr. top. 7062/1 în suprafață de 1.438 mp este atribuit lui M.V., tatăl reclamanților.
Prin contractul de vânzare-cumpărare imobiliar autentificat sub nr. 1046/09.04.2002, M.F.C. devine proprietar tabular alături de soțul său asupra întregului teren înscris în C.F. 15291 Sighetu Marmației și care a aparținut defunctei M.M.
Având în vedere aceste aspecte, instanța a constatat că terenul din locul numit „La Solarii” nu a existat în patrimoniul defunctei la data decesului, astfel că nu a fost inclus la partaj.
Cu actele de stare civilă s-a dovedit calitatea de moștenitori a pârâților M.G. și C.A., în calitate de fii, și a reclamanților, în calitate de fii ai defunctului M.V., fiul lui M.M. și fratele pârâților, astfel că s-a constatat o cotă de 1/3 parte, instanța dispunând ieșirea din indiviziune și înscrierea în cartea funciară a dreptului de proprietate al reclamanților în indiviziune.
Lotul pentru fiecare valorează 56.052 lei și, în funcție de folosința și solicitările părților, instanța a atribuit reclamanților terenul situat în Valea Hotarului în suprafață de 1.113 mp și terenul din locul numit „Pe Urzici ” în suprafață de 1.391 mp, lot în valoare totală de 59.601 lei, urmând a da sultă pârâtei C.A. 3549 lei.
Pârâtului M.G. i s-au atribuit terenurile din locul numit „Pe Rât” în suprafață de 6.753 mp și suprafața de 461 mp din Valea Hotarului, lot în valoare totală de 77.612 lei, urmând a da sultă pârâtei C.A. 21.559 lei.
Pârâtei C.A. i s-au atribuit terenurile din locul numit „Pe Urzici ” în suprafață de 1.042 mp, locul numit „Pe Urzici ” 1.391 mp, locul numit „Purcăreț” 1,5089 ha, locul numit „Poenița” 1,1250 ha și locul numit „Cioncaș” 5.250 mp, lot în valoare totală de 30.943 lei, urmând a primi sultă de la reclamanți 3549 lei și de la pârât 21.559 lei.
în temeiul art. 277 C.proc.civ., au fost obligați pârâții M.G. și C.A. să plătească reclamanților cheltuieli de judecată în cuantum de câte 562 lei fiecare, proporțional cu cota acestora de 1/3 parte.
Prin decizia civilă nr. 96/A/28.04.2011 a Tribunalului Maramureș a fost anulat ca netimbrat apelul declarat de apelanții M.M. și M.V., împotriva sentinței civile nr. 353 din data de 8.02.2011, pronunțată de Judecătoria Sighetu Marmației în dosarul nr. 1357/307/2008.
Pentru a pronunța această decizie, tribunalul a reținut:
Apelanții M.M. și M.V. au fost citați cu mențiunea să achite taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei pentru cererea de apel și timbru judiciar în sumă de 01,5 lei.
Apelanții nu s-au prezentat în fața instanței de judecată și nu au făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru al cărei cuantum li s-a comunicat în cuprinsul citației de la dosar.
în ședința publică din 28.04.2010, tribunalul a invocat din oficiu excepția de netimbrare a cererii de apel.
în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru cu modificările ulterioare, „cererile pentru exercitarea apelului sau recursului împotriva hotărârilor judecătorești se taxează cu 50% din taxa datorată pentru cererea sau acțiunea neevaluabilă în bani, soluționată de prima instanță, respectiv taxa datorată la suma contestată, în cazul cererilor și acțiunilor evaluabile în bani”.
Potrivit dispozițiilor art. 11 din Legea nr. 146/1997, instanța de judecată a fixat taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei și a comunicat prin citație apelantului M.V. obligația achitării acestei taxe judiciare de timbru și sancțiunea în caz de neconformare.
Apelanții nu a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.
în conformitate cu dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 cu modificările ulterioare, „neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit se sancționează cu anularea acțiunii sau a cererii”.
Raportat la considerentele mai sus expuse, în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, tribunalul a anulat apelul declarat de către apelanții M.M. și M.V. ca netimbrat.
împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții M.M. și M.V., precum și pârâta B.M.
Prin recursul declarat de reclamanta M.M., aceasta a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului, invocând următoarele motive:
Pentru primul termen de judecată în fața instanței de apel dovada de îndeplinire a procedurii de citare s-a realizat prin afișare, iar citația nu conține mențiunea referitoare la obligația stabilită în sarcina părții de a achita taxa judiciară de timbru în cuantumul fixat de instanță și nici cea privind sancțiunea în caz de neachitare.
Astfel, au fost nesocotite dispozițiile art. 36 alin. (1) și (2) din Legea nr. 146/1997, prin anularea apelului ca netimbrat, aducându-se o atingere gravă dreptului apelantei la un proces echitabil.
Prin recursul promovat de reclamantul M.V., acesta a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de apel, invocând următoarele motive:
Pentru primul termen de judecată în fața instanței de apel reclamantul a fost citat cu mențiunea de a achita taxa judiciară de timbru în cuantum de 10 lei, fără însă a se preciza sancțiunea aplicabilă în cazul neîndeplinirii obligației, iar procedura de citare s-a îndeplinit prin afișare.
Reclamantul nu a fost prezent la primul termen de judecată, iar instanța, procedând la anularea apelului ca netimbrat a încălcat dispozițiile art. 36 din Legea nr. 146/1997, din perspectiva respectării dreptului la un proces echitabil, întrucât reclamantului nu i s-a adus la cunoștință sancțiunea aplicabilă în cazul în care nu achită taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina sa.
Prin recursul promovat de către pârâta B.M., aceasta a solicitat casarea deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru următoarele considerente:
în fața primei instanțe pârâta a avut domiciliul procesual ales, fiind citată pe tot parcursul procesului la acesta.
Pentru primul termen de judecată pârâta a fost citată la altă adresă decât cea pe care a arătat-o ca fiind domiciliul procesual ales, astfel încât nu a avut posibilitatea de a lua la cunoștință termenul de judecată și nu s-a prezentat în instanță.
Hotărârea pronunțată de prima instanță nu i-a fost comunicată la domiciliul procesual ales, îngrădindu-i astfel exercitarea drepturilor procedurale, precum și dreptul la un proces echitabil.
Analizând recursurile formulate prin prisma motivelor invocate, Curtea constată că acestea sunt fondate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
Verificând actele din dosarul de apel, reiese că toate susținerile invocate în recurs de către cei trei recurenți sunt reale.
Astfel, reclamanta M.M., apelantă în cauză, a fost citată pentru termenul de judecată din 28.04.2011 în fața Tribunalului Maramureș, fără ca pe citație să se menționeze obligația stabilită în sarcina sa, aceea de a achita taxa judiciară de timbru în sumă de 10 lei și timbru judiciar în sumă de 0,15 lei, încălcându-se astfel prevederile art. 88 alin. (1) pct. 52 C.proc.civ., art. 20 alin. (2) din Legea nr. 146/1997, potrivit căruia instanța va pune în vedere petentului să achite suma datorată cu titlu de taxă judiciară de timbru până la primul termen de judecată, precum și art. 36 alin. (1) și (2) din Ordinul M.J. nr. 760/C/1999.
Anulând apelul ca netimbrat la termenul de judecată din 28.04.2011, cu încălcarea dispozițiilor legale anterior evocate, s-a încălcat dreptul reclamantei la un proces echitabil din perspectiva imperativelor echității impuse de art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care, implicit, statuează obligația de a comunica părții toate elementele importante ale dosarului, între acestea regăsindu-se în mod evident, obligația stabilită în sarcina părții de a achita taxa judiciară de timbru și sancțiunea aplicabilă în cazul neîndeplinirii acestei obligații.
Reclamantul M.V. a fost citat pentru același termen de judecată în fața instanței de apel cu mențiunea cuantumului taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar stabilite în sarcina sa, fără însă a se indica sancțiunea aplicabilă în cazul neîndeplinirii obligației, încălcându-se astfel și în ce îl privește pe acest reclamant apelant dispozițiile art. 88 alin. (1) pct. 52 C.proc.civ. și art. 35 alin. (2) din Ordinul M.J. nr. 760/C/1999, consecința fiind ca și în cazul reclamantei M.M., nerespectarea dreptului său la un proces echitabil din perspectiva celor anterior arătate cu ocazia analizării precedentului recurs, care își păstrează valabilitatea.
în fine, în ceea ce o privește pe recurenta B.M., așa cum reiese din dovada de îndeplinire a procedurii de citare a acesteia pentru termenul de judecată din 28.04.2011, aceasta a fost citată la adresa Sighet, str. V., nr. 213, jud. Maramureș, în condițiile în care încă din cuprinsul acțiunii introductive reiese că aceasta avea domiciliul procesual ales în Baia Mare, str. G., nr. 30, jud. Maramureș.
Fiind citată la o altă adresă decât cea indicată ca domiciliu ales în cursul procesului, este evident că procedura de citare s-a făcut cu încălcarea art. 93 raportat la art. 90 alin. (1) C.proc.civ., astfel încât ea nu a fost legal îndeplinită pentru termenul de judecată la care s-a soluționat apelul reclamanților.
Pârâta, apreciind că drepturile sale procesuale au fost încălcate, a promovat recurs, invocând vătămarea cauzată prin neîndeplinirea procedurii de citare.
De menționat este faptul că niciunul dintre cei trei recurenți nu s-a prezentat în instanță la termenul de judecată din 28.04.2011, pentru a exista posibilitatea ca reclamanților să li se pună în vedere personal obligația achitării taxei judiciare de timbru și sancțiunea în cazul neîndeplinirii sarcinii, respectiv nelegala citare a pârâtei să fie acoperită prin prezența sa.
Reiese din cele anterior arătate că drepturile procesuale ale tuturor celor trei recurenți au fost încălcate prin neaducerea la cunoștință a obligației achitării taxei judiciare de timbru, în cazul reclamantei M.M., prin neaducerea la cunoștință a sancțiunii neîndeplinirii obligației de a achita taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina părții, în cazul reclamantului M.V., respectiv prin nelegala îndeplinire a procedurii de citare la domiciliul ales de către parte, în cazul pârâtei B.M.
Prin această încălcare părțile au fost private de un grad de jurisdicție, astfel încât în baza art. 312 alin. (1), (5) C.proc.civ., recursurile vor fi admise, decizia pronunțată în apel casată și cauza trimisă spre rejudecarea apelului aceleiași instanțe.
(Judecător Tania Antoaneta Nistor)
| ← Cale de atac prevăzută pentru capătul principal de cerere.... | Aplicarea principiului disponibilităţii şi obligaţia... → |
|---|
