Calitatea procesual pasivă a unităţilor administrativ teritoriale în cauzele privind plata drepturilor salariale a personalului din învăţământul preuniversitar.
| Comentarii |
|
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar care cuprinde şi finanţarea de bază, respectiv cheltuielile cu salariile, sporuri, indemnizaţii sau alte drepturi de acest fel se asigură, potrivit art. 104 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 privind educaţia naţională, din bugetul de stat, din sumele defalcate din taxa pe valoare adăugată şi alte venituri ale aceluiaşi buget, ce se virează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ - teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ. Pentru plata drepturilor salariale, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale transmit Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene datele necesare stabilirii cuantumului sumelor necesare efectuării unor cheltuieli cu unităţile de învăţământ, operaţiune specifică ordonatorilor de credite, astfel că legitimitatea procesuală se va aprecia în raport de această calitate şi nu aceea de angajator.
Secţia I civilă, Decizia nr. 2678 din 3 decembrie 2012
Asupra recursului civil de față, constată că:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Vâlcea, Uniunea Sindicatelor învățământ Vâlcea, pentru reclamanții: D. I., S. M. și G. D., a chemat în judecată Grădinița I.C.Brătianu Drăgășani, Municipiul Drăgășani și pe Primarul acestui municipiu, pentru a fi obligați la plata diferențelor de drepturi salariale rezultate în urma calculării acestora în raport de coeficientul de multiplicare prevăzut de OG nr. 15/2008 și Legea nr. 221/2008, începând cu data de 1.01.2010 și până la 13.05.2011, actualizate, în raport de indicele de inflație, urmând ca unitatea școlară să facă rectificările corespunzătoare în carnetul de muncă al fiecărui reclamant.
în cursul cercetărilor judecătorești s-a completat acțiunea în sensul că s-a solicitat plata dobânzilor legale.
în motivarea cererii s-a arătat că începând cu data de 1.10.208 s-a prevăzut în favoarea reclamanților creșteri salariale, potrivit O.G. nr. 15/2008, care trebuia să fie acordate acestora până la data de 13.05.2011, însă pârâții, în mod greșit au refuzat să le plătească.
Tribunalul Vâlcea, prin sentința civilă nr. 207/31 ianuarie 2012, a admis acțiunea, în sensul că a obligat pârâții să calculeze și să plătească fiecărui reclamant drepturile salariale, stabilite în raport de Legea nr. 221/2008, începând cu data de 1.01.2010 și până la 13.05.2011, sumele urmând să fie reactualizate în raport de indicele de inflație.
Au fost obligați pârâții să opereze în Registrul general de evidență a salariaților modificările cuvenite, potrivit hotărârii instanței de fond.
A fost respinsă cererea de rectificare a carnetelor de muncă și de plată a dobânzilor legale.
Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de fond a reținut că în favoarea reclamanților s-a prevăzut o creștere salarială, potrivit coeficientului de multiplicare reglementa de O.U.G. nr. 15/2008 și Legea nr. 221/2008, cu privire la aplicare acestor creșteri pronunțându-se și înalta Curte de Casație și Justiției, într-un recurs în interesul legii, în sensul că se vor aplica creșterile până la data de 31.12.2009.
Potrivit Legii nr. 330/2009, salariile de care beneficiau reclamanții trebuiau să fie păstrate în cuantumul de la data de 31.12.2009 și după intrarea în vigoare a Legii nr. 285/2010, motiv pentru care până la data de 13.05.2011, reclamanților trebuia să le fie plătit salariul în raport de coeficientul de multiplicare la care se referă actele normative evocate.
împotriva hotărârii a formulat recurs pârâtul Municipiul Drăgășani, pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., în dezvoltarea căruia s-a arătat că în mod greșit s-a admis acțiunea reclamanților.
Prin decizia nr. 2678/3.12.2012, Curtea de Apel Pitești a admis recursul declarat de pârâtul Municipiul Drăgășani Prin Primar, împotriva sentinței civile nr. 207 din 31 ianuarie 2012, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - Secția civilă, în dosarul nr. 6080/90/2011, a modificat sentința, în sensul că a respins acțiunea față de Municipiul Drăgășani, menținând în rest sentința.
Pentru a hotărî astfel, instanța de recurs a reținut următoarele:
Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar, care cuprinde și finanțarea de bază, respectiv cheltuielile cu salariile, sporuri, indemnizații sau alte drepturi de acest fel stabilite prin lege se asigură potrivit art. 104 alin. (2) din Legea nr. 1/2011 privind educația națională, din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale aceluiași buget ce se virează prin bugetele locale ale unităților administrativ teritoriale de care aparține unitatea de învățământ.
Prin hotărârea nr. 1274/21.12.2011, Guvernul a aprobat norme metodologice de calcul pentru determinarea costului standard/elev/an și finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, stabilind modalitatea de alocare a fondurilor de la bugetul de stat.
Potrivit art. 4 din actul normativ evocat, unitățile de învățământ cu personalitate juridică transmit în termen de 15 zile la începutul anului bugetar ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale de care aparțin numărul de elevi/preșcolari/unitatea școlară.
La rândul lor, ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale transmit aceste date Direcției Generale a Finanțelor Publice Județene pentru fiecare unitate de învățământ în parte, pentru a se repartiza sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, aprobate prin Legea bugetului anual, necesare finanțării cheltuielilor cu salariile care intră în componența finanțării de bază, asigurându-se plata drepturilor salariale prin virarea acestor sume de la bugetul de stat, prin bugetele consiliilor locale.
Din textele de lege enunțate rezultă că ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale au doar obligația de a transmite date necesare stabilirii cuantumului sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată necesară efectuării unor cheltuieli cu unitățile de învățământ, efectuând operațiuni specifice ordonatorilor de credite, obligațiile unităților administrativ teritoriale urmând să fie analizate numai în raport de conținutul acestor atribuțiuni, ci nu în raport de calitatea de angajator căruia îi revine sarcina să plătească drepturile salariale.
Plata drepturilor salariale se face numai de către unitatea școlară, motiv pentru care, în mod greșit instanța de fond a obligat recurentul, în solidar cu aceasta dinainte la plata salariilor, astfel că pentru toate aceste argumente, în baza art. 312 C.proc.civ. se va admite recursul.
| ← Asistenţi judiciari. Incompatibilitate | Nelegala compunere a instanţei care a pronunţat hotărârea... → |
|---|
