Cerere de recuzare . Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Judecătoria LIEŞTI Hotărâre nr. - din data de 28.02.2013
Prin cererea de reducere a amenzii judiciare nu se realizează un control de fond propriu-zis, iar faptul că același judecător care a aplicat amenda judecă și cererea de scutire sau de reducere a amenzii, nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorului, întrucât aspectele ce vor fi analizate pe această cale sunt diferite de cele analizate în fond.
Soluționarea unei astfel de cereri de către același judecător nu determină o restrângere nejustificată a dreptului la o cale efectivă de atac, nu limitează accesul la justiție sau dreptul la apărare, ci asigură pe deplin valorificarea în condiții legale a drepturilor unei persoane.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabili de legiuitor, cu respectarea unor anumite exigențe de natură a prevenii eventualele abuzuri.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:
Petenta DJ a formulat cerere de recuzare a doamnei judecător BF, motivat de faptul că prin încheierea de ședință din data de 21.02.2013 a fost amendată cu suma de 100 de lei , în baza disp. art. 198 alin. 1 lit. "a"; C. pr. pen, iar conf. disp. art. 199 alin.3 C. pr. pen. cererea se soluționează de instanța care a aplicat amenda judiciară și având în vedere dispozițiile legislației CEDO, care stipulează : "Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială instituită de lege…";, petenta solicită admiterea cererii de recuzare și soluționarea cererii de reexaminare de către o altă instanță, existând o aparență de imparțialitate a judecătorului competent în soluționarea cererii de reexaminare.
Instanța constată că în materie de procedură penală cazurile de incompatibilitate ale judecătorului sunt prevăzute la art. 46-48 din Codul de procedură penală.
De asemenea instanța constată că petenta DJ în cuprinsul cererii de recuzare, nu face referire nici în fapt și nici în drept asupra vreunui caz de incompatibilitate a judecătorului BF care să fie prevăzut în legislația internă în materie penală, petenta întemeindu-și susținerile pe art. 6 din Conveția Europeană a Drepturilor Omului.
Instanța constată că prin reglementarea art. 199 din Codul de procedură penală, legiuitorul a dorit instituirea unei căi de atac particulare împotriva amenzii judiciare aplicate, care se califică ca fiind o cale specifică de retractare.
Întrucât aplicarea amenzii constituie un incident procedural, ea va fi aplicată de către instanța investită cu acțiunea principală.
Cenzurarea încheierii de stabilire a amenzii de către instanța care a dispus sancțiunea este firească deoarece aplicarea amenzii nu implică o judecată de fond .
Faptul că împotriva încheierii de stabilire a amenzii judiciare, se poate face cerere de scutire sau de reducere în termen de 10 zile de la comunicarea încheierii de amendare, nu contravin prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Prin cererea de reducere a amenzii judiciare nu se realizează un control de fond propriu-zis, iar faptul că același judecător care a aplicat amenda judecă și cererea de scutire sau de reducere a amenzii, nu este de natură să influențeze aprecierea judecătorului, întrucât aspectele ce vor fi analizate pe această cale sunt diferite de cele analizate în fond.
Deși petenta arată că prin soluționarea cererii de scutire sau de reducere a amenzii de către același judecător ar exista o aparență de imparțialitate a acestuia, instanța reține că incidentul procedural anterior menționat nu contravine prevederilor art. 6 din Convenția Europene a Drepturilor Omului, întrucât acestea se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, iar o astfel de cerere nu presupune o judecare pe fond a litigiului.
Însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut în cauza Moura Carreira și Margarida Lourenco Carreira împotriva Portugaliei că sfera de aplicare a art. 6 din Convenție vizează drepturile și obligațiile cu caracter civil care trebuie să constituie obiectul litigiului, iar rezultatul unei astfel de proceduri trebuie să fie direct determinant pentru un astfel de drept, ceea ce în speța de față nu este cazul, cererea de scutire sau de reducere a amenzii judiciare fiind un incident procedural care nu vizează fondul pretenției deduse judecății instanței.
Instanța constată că o eventuală cerere de scutire sau reducere a amenzii ar reprezenta o verificare judiciară efectivă, fiind analizate pe fond legalitatea și temeinicia sancțiunii amenzii și ale elementelor necunoscute la momentul aplicării acesteia.
De asemenea instanța constată că prin soluționarea unei astfel de cereri de către același judecător nu determină o restrângere nejustificată a dreptului la o cale efectivă de atac, nu limitează accesul la justiție sau dreptul la apărare, ci asigură pe deplin valorificarea în condiții legale a drepturilor unei persoane.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru juridic, stabili de legiuitor, cu respectarea unor anumite exigențe de natură a prevenii eventualele abuzuri.
În plus Curtea Europeană a Drepturilor Omului a adoptat constant în jurisprudența sa o atitudine flexibilă referitor la judecarea unei cauze de către o instanță imparțială, sens în care s-a cristalizat până la proba contrarie criteriul imparțialității personale a magistratului vizat.
Astfel pornind de la principii general valabile pentru o judecată pe fondul cauzei, petenta le extinde în mod eronat și la incidentele procedurale ce se pot ivi pe parcursul soluționării litigiului.
Or, nu poate fi pus semnul legalității între cele două situații.
Dimpotrivă s-ar aduce atingere dreptului la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil dacă pentru orice măsură sau act care în esență dinamizează procesul penal ar fi o posibilă contestare imediată.
Având în vedere că în speța de față cazul judecătorului Bucur Florica nu se regăsește în nici unul din cazurile de incompatibilitate prevăzute de art.46-48 Cod procedură penală, și nici în cele prevăzute în accepțiunea Convenției Europene a Drepturilor Omului, că motivul petentei nu este susținut cu nici un mijloc de probă asupra imparțialității și a aparenței de imparțialitate a magistratului, instanța a respins cererea de recuzare formulată de petentă ca nefondată.
| ← Reziliere contract. Condiţii de admisibilitate..... | Perfectare contract de vânzare-cumpărare. Jurisprudență... → |
|---|
