Exercitare autoritate părintească. Jurisprudență Minori
| Comentarii |
|
Judecătoria LIEŞTI Sentinţă civilă nr. 21 din data de 22.01.2013
Autoritatea exlusivă se poate dispune doar atunci când unul dintre părinți nu poate să-și asume responsabilitatea părintească, nu ca sancțiune împotriva părintelui care nu se implică suficient sau nu se implică deloc în creșterea copilului, ci ca efect al imposibilității acestuia de a-și manifesta voința.
Prin sentința civila a Judecătoriei Liești s-a dispus admiterea acțiunii civile. S-a admis în parte acțiunea civilă formulată de pârâta reclamantă. În temeiul art 373 litera b) coroborat cu art 379 alin 1 cod civil, declară desfăcută prin divorț din culpa pârâtei. Dispune ca pârâta să revină la numele avut anterior. Stabilește locuința minorilor , la domiciliul reclamantului pârât. Autoritatea părintească asupra minorilor se va exercita în comun. Ia act de acordul părților cu privire la găzduirea minorilor, alternativ.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma cererilor și a apărărilor formulate, a probelor administrate și a dispozițiilor legale în materie, instanța reține următoarele:
Căsătoria părților a fost încheiată la data de xx.xx..2004 și înregistrată în registrul de stare civilă al Primăriei Comunei xx, jud. Galați , sub nr. 9/xx.xx.2004. În timpul căsătoriei s-au născut minorii M.M. și M.D.
Prin cererea de divorț formulată, ambele părți arată că relațiile de familie sunt iremediabil vătămate.
Reclamantul solicită desfacerea căsătoriei din culpa pârâtei, pârâta, prin cererea reconvențională, solicită desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a reclamantului.
Instanța constată că relațiile de familie sunt grav și iremediabil afectate, iar căsnicia nu mai poate continua, apreciind că atitudinea pârâtei a fost determinantă în destrămarea relațiilor firești de familie și introducerea acțiunii de divorț, urmând a reține culpa exclusivă a acesteia în desfacerea căsătoriei. Pârâta nu și-a respectat obligațiile de respect și fidelitate prevăzute în art 309 cod civil. Valorile ocrotite menționate sunt definitorii pentru instituția căsătoriei. Soțul nevinovat suferă pentru pierderea încrederii în fidelitatea conjugală, precum și un prejudiciu de imagine, prin raportare la o persoană care se bucură de considerație în raporturile de cuplu și, implicit, de o bună reputație în societatea civilă sub acest aspect.
În ce privește exercitarea autorității părintești asupra minorului și stabilirea domiciliului său, instanța, având în vedere interesul superior al copilului, va dispune ca autoritatea părintească asupra minorului să fie exercitată de către ambii părinți conf. art. 397 c. civ.
Față de principiile sus enunțate, decurgând din dispozițiile art. 397 cod.civ. și art. 503 cod.civ., instanța urmează a reține că în cauză nu s-au probat situații în care unul dintre părinți ar fi în imposibilitate de a-și manifesta voința cu privire la măsurile ce urmează a fi luate în privința copiilor minori și va dispune ca autoritatea părintească să fie exercitată de ambii părinți.
Cu privire la stabilirea domiciliului minorilor, în temeiul art 400 alin 1 cod civil, instanța constată următoarele:
- condițiile de creștere și educare sunt favorabile la ambele părți, la domiciliul acestora (menționate în raportul de anchetă socială);
- părțile au convenit să găzduiască minorii alternativ, câte două săptămâni, exceptând perioada sărbătorilor de Crăciun și Paști, când, în anii impari, primele două zile copiii le vor petrece cu tatăl, iar următoarele două zile cu mama, situația urmând a se inversa în anii pari.
Având în vedere acest acord și obligația legală a instanței de a stabili domiciliul minorilor, criteriul avut în vedere de către instanță este cel al interesului manifestat de tată în îndeplinirea obligațiilor față de minori, fără însă a subaprecia și interesul și afecțiunea față de minori, manifestate de mamă.
Instanța apreciază în mod pozitiv faptul că părțile au ajuns la un acord cu privire la găzduirea minorilor, apreciindu-l ca fiind cel mai important și urmărind interesul minorilor. Stabilirea domiciliului acestora, în condițiile acordului prezentat, este formal și nu va putea conduce la obținerea de avantaje în detrimentul relațiilor mamă - copii.
În baza art 402, 499, 529 și 530 cod civil, va obliga părțile atât la întreținere în natură, cât și la întreținerea prin plata unei sume de bani, nefiind legal ca părinții să contribuie doar în natură la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională.
Astfel, va obliga pârâta reclamant reconvențional, pentru perioada găzduirii minorilor, la prestarea unei întrețineri în natură, prin asigurarea pentru minori a celor necesare traiului și a fondurilor pentru creștere, educare, învățătură și pregătire profesională, obligând-o și la plata unei obligații de întreținere în bani, contribuție la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională , pe perioada în care minorii vor fi găzduiți de reclamant, la 1/3 din venituri, dar nu mai puțin de venitul minim net pe economie, iar pe reclamant la prestarea unei întrețineri în natură, pentru perioada găzduirii minorilor, prin asigurarea pentru minori a celor necesare traiului și a fondurilor pentru creștere, educare, învățătură și pregătire profesională, obligând-l și la plata unei obligații de întreținere în bani, contribuție la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională, pe perioada în care minorii vor fi găzduiți de pârâtă, la 1/3 din venituri, dar nu mai puțin de venitul minim net pe economie.
Va dispune ca pârâta să-și reia numele anterior căsătoriei, în temeiul art 383 alin 3 cod civil.
Instanța subliniază și recomandările raporturilor de evaluare efectuate de D.G.A.S.P.C. Galați, de menținere a legăturii constante dintre minori și ambii părinți, fiind recomandat ca foștii soți să dea dovadă de înțelegere unul față de altul, în interesul superior al copiilor, evitând criticarea celuilalt părinte, îndeosebi în prezența minorilor.
Având în vedere modificările de petit, acordul încheiat între părți și capătul de cerere rămas în divergență, va obliga pârâta la plata unor cheltuieli de judecată în cuantum de 1000 de lei, respingând celelalte pretenții.
| ← Perfectare contract de vânzare-cumpărare. Jurisprudență... | Pretenţii pentru accident de circulaţie produs în alt stat.... → |
|---|
Vezi şi alte speţe de drept civil:
Comentarii despre Exercitare autoritate părintească. Jurisprudență Minori
