Cerere de restituire în natură a unui teren. Respingere, anterioară, a unei cereri de acordare de măriri reparatorii, pentru nedovedirea calităţii de proprietar, menţinută de instanţa de judecată. Autoritate de lucru judecat
| Comentarii |
|
Secţia civilă, de muncă şi asigurări sociale, pentru minori şi familie, decizia nr. 164 din 15 mai 2009
I. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată, înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca, reclamanţii P.O.M. şi S.A.E. au chemat în judecată pârâţii Statul Român prin Instituţia Prefectului Judeţului Cluj - Comisia Judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Cluj, Primarul municipiului Cluj-Napoca, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi Statul Roman prin Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice.
La termenul din data de 23.09.2008, a fost admisă excepţia necompetenţei materiale a Judecătoriei Cluj-Napoca, în privinţa petitelor disjunse din cererea iniţială, respectiv 2, 3, 5, 6 şi 7, având ca obiect restituirea în natură a casei situată pe terenul din municipiul Cluj-Napoca, str. Z., nr. 8, jud. Cluj, compusă din două apartamente; constatarea preluării abuzive, fară titlu valabil, a imobilului situat la adresa menţionată, înscris în CF nr. 15755 cu nr. top. 1524 şi transcris în CF-urile nou înfiinţate nr. 129988 şi nr. 129989; să fie obligaţi pârâţii să recunoască dreptul de proprietate al reclamanţilor, cu privire la imobilul descris, iar pârâtul Primarul municipiului Cluj-Napoca să fie obligat la emiterea dispoziţiei în temeiul Legii nr. 247/2005 de restituire în natură, cu obligaţia corelativă a reclamanţilor de a restitui suma primită, cu titlu de despăgubire; să se constate că antecesorii reclamanţilor au fost intelectuali, avocat şi respectiv medic, categorii exceptate de la naţionalizare; în ipoteza în care Primarul Municipiului Cluj-Napoca refuză emiterea dispoziţiei de restituire în natură, hotărârea judecătorească să ţină locul acestei dispoziţii.
în consecinţă, soluţionarea capetelor de cerere formulate în contradictoriu cu pârâţii Comisia locală de aplicare a Legii nr. 10/2001 Cluj-Napoca, Primarul municipiului Cluj-Napoca şi Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice a fost declinată în favoarea Tribunalului Cluj - Secţia civilă.
în motivele cererii de chemare în judecată, reclamanţii au arătat că notificarea înregistrată sub nr. 2344/5.11.2001 urmează să fie soluţionată în conformitate cu prevederile Legii nr. 247/2005, prin emiterea unei alte dispoziţii. în opinia reclamanţilor, vechea dispoziţie, emisă de Primarul Municipiului Cluj-Napoca, având numărul 1583/6.04.2004 a devenit caducă. Imobilul descris nu a fost vândut şi există posibilitatea restituirii în natură.
In drept, reclamanţii şi-au întemeiat cererea pe dispoziţiile Legii nr. 247/2005, art. 20 alin. 1 din Legea nr. 10/2001 şi Normele Metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001.
II. Judecata în primă instanţă
Prin sentinţa civilă nr. 42/16.01.2009, pronunţată de Tribunalul Cluj s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 şi Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice.
S-a respins acţiunea civilă formulată de reclamanţii P.O.M. şi S.A.E., în contradictoriu cu Primarul municipiului Cluj-Napoca, ca neîntemeiată.
Pagina 4 din 13
S-a respins acţiunea faţă de pârâţii Comisia Locală pentru aplicarea Legii nr. 10/2001 şi Statul Român prin Ministerul Economiei şi Finanţelor Publice, ca fiind înaintată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
In fapt, prima instanţă a reţinut că prin dispoziţia nr. 1583 din 06.04.2004, emisă de Primarul municipiului Cluj-Napoca, a fost respinsă notificarea nr. 2172/7.05.2001, formulată de reclamantul P.O.M., pentru imobilul situat în municipiul Cluj-Napoca, str. Z., nr. 8, jud. Cluj, înscris iniţial în CF nr. 15755, cu nr. top. 1524, cu motivarea că petentul nu a făcut dovada dreptului de proprietate al antecesorului său şi, în consecinţă, nu are calitate de persoană îndreptăţită la măsurile reparatorii prevăzute de lege.
împotriva dispoziţiei examinate, reclamantul a formulat plângere la Secţia civilă a Tribunalului Cluj, iar prin sentinţa civilă nr. 1533/21.07.2004 dispoziţia a fost menţinută, cu motivarea că preluarea imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, str. Z., nr. 8, judeţul Cluj s-a făcut de la o altă persoană decât defunctul M.I., antecesorul în drepturi al reclamantului P.O.M.. Sentinţa civilă menţionată a format obiectul controlului judiciar în apel şi în recurs şi a rămas irevocabilă ca urmare a pronunţării deciziei nr. 4032 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul nr. 16860/1/2005.
Conform înscrierilor din CF nr. 15755 Cluj, imobilul descris a fost proprietatea numitului B.C., dreptul de proprietate al acestuia fiind înscris sub B+2, prin încheierea CF nr. 3173/13.07.1948.
Notificarea nr. 2344/05.11.2001 a fost formulată în temeiul Legii nr. 10/2001 cu privire la acelaşi imobil de către reclamantul P.O.M., dar a fost adresată Prefecturii judeţului Cluj. Prin dispoziţia examinată a fost soluţionată notificarea nr. 2172/7.05.2001 privind imobilul de pe str. Z. nr. 8.
In aceste condiţii, tribunalul a apreciat că Primarul municipiului Cluj-Napoca nu avea obligaţia de a se pronunţa cu privire la cele două notificări vizând acelaşi imobil prin două dispoziţii separate. Aceste notificări puteau fi conexate dacă a doua notificare ar fi fost înaintată Comisiei locale pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 10/2001 anterior emiterii dispoziţiei nr. 1583 din 6 aprilie 2004 a Primarului municipiului Cluj-Napoca.
în altă ordine de idei, prin Legea nr. 247/2005 nu s-a reglementat repunerea în termenul de formulare a notificărilor prevăzute de Legea nr. 10/2001 şi nici nu s-a conferit persoanelor care se pretind îndreptăţite la măsuri reparatorii posibilitatea de a solicita reexaminarea situaţiei unui imobil cu privire la care s-a emis deja o dispoziţie la momentul intrării în vigoare a acestui act normativ. Este neîntemeiată susţinerea reclamantului în sensul că prin efectul intrării în vigoare a Legii nr. 247/2005, prima dispoziţie a devenit caducă. Aşa cum rezultă din cele ce preced, prima dispoziţie a format obiectul controlului legalităţii şi a fost menţinută prin hotărârile judecătoreşti menţionate.
Tribunalul a constatat, de asemenea, că prin Hotărârea nr. 54 din 17.11.2000 a Comisiei Judeţene pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995 Cluj, au fost acordate despăgubiri în sumă de 397.588.934 lei, pentru imobilul în litigiu, în favoarea numitului B.I.V. şi a reclamantei S.A.E.. Nu rezultă din actele dosarului că această hotărâre ar fi fost contestată.
Faţă de considerentele expuse, s-a constatat că plângerea formulată de către reclamantul P.O.M. împotriva dispoziţiei de soluţionare a notificării a fost soluţionată irevocabil prin hotărârile judecătoreşti examinate, astfel încât, chiar dacă nu sunt incidente prevederile art. 1201 C.civ., nu se poate deduce judecăţii acelaşi litigiu într-un alt cadru procesual. Acţiunea
Pagina 5 din 13
reclamantului a fost apreciată neîntemeiată, iar în ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect constatarea calităţii de intelectuali a antecesorilor reclamantului, admisibilitatea cererii s-a impus a fi examinată prin prisma art. 111 C.pr.civ.
In ceea ce priveşte capătul de cerere având ca obiect constatarea preluării abuzive, fără titlu valabil, a imobilului în litigiu, pe de o parte, sunt valabile considerentele expuse, pentru soluţia de respingere pronunţată cu privire la celelalte capete de cerere, iar pe de altă parte, Legea nr. 10/2001, republicată, declară ab initio abuzive preluările de imobile operate în perioada de referinţă, definită prin chiar titlul acestui act normativ.
Referitor la acţiunea civilă promovata de reclamanta S.A.E., s-a constatat că aceasta nu a depus la dosarul cauzei notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001, iar din copia dosarului intern întocmit cu privire la imobilul a cărui restituire în natură se solicită, nu rezultă că ar fi existat o notificare în temeiul acestei legi.
III. Apelul
împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamanţii P.O.M. şi S.A.E., solicitând admiterea apelului, desfiinţarea sentinţei atacate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.
în motivele apelului, se afirmă că instanţa nu s-a pronunţat cu privire la prevederile art. 23 pct. 4 din Norme referitor la acceptarea declaraţiilor notariale, care atestă că M.I. este unul dintre proprietarii imobilului în litigiu, fiind vorba despre un luptător în rezistenţa anticomunistă, aflat în pericol de a-i fi confiscat imobilul, dacă s-ar fi întabulat ca proprietar.
Nu rezultă din actele dosarului că imobilul în litigiu ar fi fost înstrăinat, omisiune deliberată a Primarului municipiului Cluj-Napoca, săvârşită în scopul de a împiedica persoanele interesate să promoveze o acţiune în constatarea nulităţii absolute a tuturor actelor de înstrăinare.
Apelanţii solicită soluţionarea notificării nr. 2344/05.11.2001, în conformitate cu prevederile Legii nr. 247/2005 şi cu cele ale Legii nr. 10/2001, actualizată, prin restituirea în natură a terenului liber în suprafaţă de 422 mp., identificat cu nr. top 1524/2 în CF nr. 15755, precum şi plata unor despăgubiri pentru diferenţa de teren, până la valoarea de piaţă a imobilului, despăgubirile acordate prin Hotărârea nr. 54/17.11.2000 fiind mici.
Primarul municipiului Cluj-Napoca şi-a exprimat poziţia procesuală prin întâmpinarea înregistrată la data de 30.04.2009 (f. 10-11 dosar), solicitând respingerea apelului ca neîntemeiat, întrucât notificarea reclamantului cu privire la imobilul situat administrativ în Cluj-Napoca, str. Z. nr. 8, a fost soluţionată prin dispoziţia nr. 1583/2004 supusă controlului judiciar.
în acest context, operează principiul puterii lucrului judecat, în considerarea căruia drepturile recunoscute părţii printr-o hotărâre definitivă nu ar putea fi contrazise printr-o altă hotărâre, pronunţată într-un alt proces.
Mai mult decât atât, dispoziţiile Legii nr. 247/2005, invocate de apelanţi, nu reglementează o repunere în termenul de formulare a notificărilor, solicitarea acestora de restituire din data de 13.09.2005 fiind în mod evident tardivă.
IV. Judecata în apel
Astfel cum în mod temeinic a stabilit prima instanţă, prin capetele de cerere care fac obiectul prezentului dosar, reclamanţii P.O.M. şi S.A.E. au solicitat restituirea în natură a terenului în suprafaţă de 106 stânjeni situat în municipiul Cluj-Napoca, str. Z. nr. 8, restituirea în natură a casei situate pe acest teren, înscrisă în CF nr. 15655 Cluj-Napoca, constatarea
Pagina 6 din 13
preluării abuzive a imobilului şi constatarea calităţilor de succesori ai defuncţilor proprietari tabulari, obligarea pârâţilor la emiterea unei dispoziţii de restituire în natură potrivit cu prevederile Legii nr. 247/2005 şi întabularea dreptului în cartea funciară, întemeindu-şi în drept acţiunea pe dispoziţiile Legii nr. 247/2005, art. 20 din Legea nr. 10/2001 şi Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 10/2001.
Apelantul P.O.M. a notificat Primăria municipiului Cluj-Napoca la data de 08.05.2001, sub nr. 2172/2001, solicitând restituirea în natură a imobilului situat în Cluj-Napoca, str. Z. nr. 8, ce a fost preluat în posesia statului de la o altă persoană, fără titlu şi în mod abuziv, deşi proprietar de fapt şi de drept al acestui imobil era M.I.
La data de 05.11.2001, apelantul P.O.M. a notificat şi Prefectura judeţului Cluj sub nr. 2344/2001, pentru restituirea în natură a aceluiaşi imobil, iar în cazul în care restituirea nu este posibilă pentru plata unor despăgubiri la preţul de circulaţie.
Prin dispoziţia nr. 1583/06.04.2004, Primarul municipiului Cluj-Napoca a respins notificarea nr. 2172 din 07.05.2001, privind imobilul situat în Cluj-Napoca, str. Z. nr. 8 înscris în CF nr. 15655 cu nr. top 1524, cu motivarea că petentul nu a făcut dovada dreptului de proprietate al antecesorului său şi deci nu are calitatea de persoană îndreptăţită la măsuri reparatorii.
Dispoziţia de respingere a notificării a fost supusă controlului judiciar, la solicitarea reclamantului P.O.M., fiind menţinută prin sentinţa civilă nr. 1533/21.07.2004 a Tribunalului Cluj, irevocabilă, ca urmare a pronunţării deciziei civile nr. 4032/19.04.2006 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. în considerentele deciziei, instanţa supremă a statuat cu putere de lucru judecat că reclamantul P.O.M. nu a dovedit pretinsul drept în cotă de Vi al autorului său asupra imobilului cu privire la care solicită măsuri reparatorii, că nu a înlăturat prezumţia de proprietate rezultată din înscrierea în CF al numitului B.C. Or, în sistemul de publicitate imobiliară al cărţilor funciare, respectiv Decretul-lege nr. 115/1938, dobândirea, stingerea sau transferarea drepturilor reale este condiţionată de întabularea acestora.
Aşadar, notificarea prin care au fost pretinse măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001 cu privire la imobilul situat în Cluj-Napoca, str. Z. nr. 8 evidenţiat cu nr. top 1524 în CF nr. 15755 Cluj a fost soluţionată, prin dispoziţie motivată a entităţii învestite, care este în speţă şi unitatea deţinătoare, iar motivele care au fundamentat soluţia de respingere a notificării, cenzurate de instanţă, sunt deplin valabile şi în privinţa notificării pe care acelaşi reclamant a adresat-o Prefecturii judeţului Cluj, sub nr. 2344/2001, pentru a obţine despăgubiri.
In acest context, o nouă statuare a instanţei cu privire la calitatea reclamanţilor de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii ar contraveni puterii lucrului judecat a hotărârii judecătoreşti mai sus evocate.
Mai mult decât atât, astfel cum în mod temeinic a relevat şi prima instanţă, prin Legea nr. 247/2005 nu a fost reglementată o repunere în termenul de formulare a notificărilor şi nu s-a conferit persoanelor care solicită măsuri reparatorii dreptul de a pretinde reexaminarea situaţiei unui imobil cu privire la care a fost emisă o dispoziţie definitivă de respingere a notificării, in condiţiile Legii nr.10/2001.
De altfel, relevantă în cauză este şi împrejurarea că prin Hotărârea nr. 54/17.11.2000 a Comisiei judeţene pentru aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 112/1995, au fost acordate despăgubiri în valoare de 397.588.934 lei pentru imobilul în litigiu terţului B.I.V. şi reclamantei S.A.E. iar
Pagina 7 din 13
această hotărâre nu a fost contestată, mai mult , reclamanta nu a formulat notificare în baza Legii nr. 10/200l(p. 49 dos. Tribunal).
Pentru cele ce preced, văzând şi dispoziţiile art. 296 alin. 1 C. proc. civ., curtea va respinge ca nefondat apelul şi va păstra în tot hotărârea atacată, constatând că situaţia de fapt a fost temeinic stabilită şi textele normative incidente au fost judicios aplicate.
| ← Legea nr. 10/2001. Condiţii pentru aprecierea că terenul în... | Procedura de stabilire şi plată a despăgubirilor aferente... → |
|---|
