Cerere in anulare. Jurisprudență Cereri
| Comentarii |
|
Judecătoria CARACAL Sentinţă civilă nr. 2374 din data de 07.11.2016
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. …./207/2016, din data de 6 iulie 2016, creditoarea S .C. G.A.T. S.R.L. cu sediul în Caracal a formulat cerere în anulare împotriva debitoarei S.C. D.C.R.D. S.R.L. cu sediul în București pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea încheierii nr. 46/07.06.2016 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. …../207/2016 prin care i-a fost respinsă solicitarea de a se emite o ordonanță de plată, instanța reținând ca fiind incidente prevederile art. 1021 al. 1,2 CPC.
În motivarea cererii în fapt, creditoarea a arătat că relația dintre părti s-a derulat pe o perioadă destul de întinsă, în care , în multiple ocazii, aceeași persoană ( F.I. ) a semnat devizele și facturile emise de aceasta, în calitatea sa declarată de angajat / reprezentant al pârâtei.
Se impune ca instanța să clarifice un aspect vizibil reținut greșit de instanța de fond și anume faptul că facturile neachitate nu sunt semnate de un angajat al său, ci de o persoană despre care a avut reprezentarea (întărită de ceilalți angajați ai pârâtei) că are calitatea de angajat al debitoarei, urmând să facă dovada și cu alte acte, respectiv facturi și devize, achitate de debitoare, semnate de același F.I., ceea ce atestă că SC D.C.R.D. SRL i-a conferit un mandat acestuia de a realiza diferite operațiuni în numele său.
Faptul că alte facturi (însoțite de devize), deși semnate de aceeași persoană , au fost achitate, denotă că în acest moment pârâta, cu rea credință încearcă să creeze un dubiu legat de certitudinea debitului.
Se arătă că în momentul de față creditoarea a solicitat Poliției Municipiului Caracal să efectueze cercetări atât față de numitul F.I. cât și față de reprezentanții SC D.C.R.D. SRL , pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Legat de apărările pârâtei, acestea sunt neîntemeiate , în condițiile în care se va clarifica situația juridică a numitului F.I. în raport cu aceasta, înscrisurile depuse de creditoare la dosar sunt de natură să confirme fără dubii debitul pretins, în condițiile în care se va stabili că relațiile comerciale au avut loc între părti.
În aceste condiții, încheierea de respingere este nelegală, fiind pronunțată cu încălcarea prevederilor procesuale , debitul fiind cert, lichid și exigibil.
Raportat la situația reală , este evident că nu sunt necesare probe suplimentare pentru a clarifica existența debitului.
Pentru aceste motive, s-a solicitat să fie anulată încheierea și să fie admisă cererea de ordonanță.
La data de 12.09.2016, debitoarea S.C. D.C.R.D. S.R.L. a depus la dosar întâmpinare, prin care a mentionat ca deține Contractul Service nr. 157/15.06.2014 care are ca obiect conform prevederilor art. 2 din Contract " efectuarea de către prestator de lucrări de reparații si intretinere pentru mijloacele de transport auto din dotarea Beneficiarului, la solicitarea acestuia", iar în art. 5 ultim paragraf se stipulează faptul ca " Comandarea pieselor se face numai in baza unei note de comanda in care sunt notați cel puțin 3 furnizori de piese auto…";
Potrivit art.7 din Contract se prevede in mod imperativ următoarele: " Factura va fi obligatoriu insotita de devizele de reparații pentru perioada la care se refera factura respectiva. Devizele de reparații pentru a putea fi considerate acceptate de către Beneficiar, in vederea asigurării plații serviciilor prestate, trebuie sa poarte semnătura si stampila Beneficiarului"
Debitoarea a solicitat ca instanța sa aibă in vedere atat prevederile contractuale indicate mai sus, cât și înscrisurile depuse de către creditoare care nu sunt conforme prevederilor contractuale expuse mai sus.
Astfel cum in mod corect a reținut instanța de fond, pretențiile creditoarei sunt nedovedite și neîntemeiate, debitoarea nedatorând suma de bani indicată prin cererea de ordonanță de plată iar creanța nu indeplineste cerințele de certitudine, lichiditate si exigibilitate pe care art. 1013 CPC le impune si in acest sens.
De asemenea, potrivit art. 1014 alin. 1 din Codul de procedură civilă, ordonanța de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv din cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă, constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
1. Creditoarea nu face dovada ca facturile ar fi fost acceptate la plata iar presupusele facturi invocate fara indentificarea lor nu intrunesc condițiile pentru a putea fi considerate drept recunoscute de subscrisa, creanța neindeplinid condițiile de a fi certa, lichida si exigibila.
De altfel, potrivit contractului cat si procedurii de lucru depuse chiar de către creditoare, trebuia sa existe o comanda ferma transmisa de subscrisa debitoare iar lucrarea trebuia sa primească anterior producției acceptul final pe monstra/simulare dupa caz. Va rugam sa observați ca pentru niciuna din facturile depuse la dosarul cauzei nu exista comanda depusa la dosar, nu exista confirmare a comenzii, nu exista accept final si nu exista proces-verbal de recepție dupa finalizarea presupuselor lucrări.
Acceptarea la plata este unanim admis ca trebuie sa fie neîndoielnica, prin semnătura reprezentantului impreuna cu stampila. La fel a statuat si Tribunalul București « Facturile fiscale nu au fost acceptate de debitoare prin semnătura reprezentantului sau » si ca atare creanța nu este certa, lichida si exigibila.
Ca atare creditul solicitat nu indeplineste condițiile de a reprezenta o creanța creta, lichida si exigibila.
In plus calculul oricăror penalități presupune verificarea momentului de la care curg, momentul la care ar fi trebuit achitate, daca ar fi trebuit achitate facturile si cand si ca atare penalitățile nu pot constitui o creanța certa lichida si exigibila cu atat mai mult cu cat se solicita pentru facturi ce nu au fost comunicate, nu au fost indicate in acțiune si nici nu a existat vreo comanda.
Astfel « invocarea apărărilor de fond ce presupun si administrarea altor probe decât înscrisurile exced cadrului » acestui tip de proces.
Debitoarea consideră ca Contractul nu a fost neexecutat, excepție de neexecuatre ce nu este o recunoaștere a primirii nici a mărfii, nici a facturii, ci reprezintă o indicare a faptului ca nu se poate in nici un caz solicita plata facturilor cita vreme servicii nu au fost prestate.
Aceasta va arata ca toate argumentele pe care subscrisa le aduc se refera la motive pentru care nu s-ar executa obligația de plata.
Astfel, cum a reținut si instanța de fond este necesar administrarea unui probatoriu complex nu doar in baza înscrisurilor.
In aceste condiții, exista multiple argumente care arata caracterul contencios al creanței, in condițiile in care creditoarea o contest.
Este evident ca atâta vreme cat debitoarea contestă, cu argumente pertinente, caracterul cert, lichid si exigibil al creanței, soluția judecătorului nu poate fi decât aceea de respingere a cererii creditorului, pentru ca altfel s-ar transforma ordonanța de plata intr-o veritabila acțiune de drept comun, ceea ce ar contraveni specificului acestei instituții juridice.
Or, astfel cum arata si jurisprudenta, in condițiile in care intreaga procedura reglementata prin art. 1013 NCPC este instituita pentru recuperarea creanțelor necontestate, iar in cauza creanța nu a fost recunoscuta de debitoare, aceasta intelegand, sa conteste creanța, nu poate fi emisa ordonanța de plata .
Creditoarea a precizat ca are un debit 30.270 lei incluzând si facturile din luna ianuarie 2016 semnate de aceiași persoana si fara a face dovada comenzilor/serviciilor sau respectarea procedurii prevăzute in contract.
De asemenea, sunt facturi emise pentru luna ianuarie 2016 desi nu mai existau relații contractuale au data scadenta la doua zile de la emiterea facturii , existând astfel un dubiu in ceea ce privește aceste facturi astfel cum a si precizat de la bun început.
În continuare, debitoarea arata ca facturile sunt semnate de către reprezentatul reclamantei, Dl. F.I. nu este nici angajatul său si nici reprezentantul societății, reprezentatul SC D.C.R.D. S.R.L., este dl. Project Manager B.C.. Concluzia este ca reclamanta a emis facturile si Devizele si tot ea le-a si semnat. Astfel având in vedere acest aspect se impune audierea acestuia ceea ce excede acestei proceduri fiind nevoie sa se parcurgă procedura dreptului comun.
In al doilea rand, reclamanta a depus la dosarul cauzei 30 de facturi împreuna cu devize aferente acestora; ori devizele nu sunt insotite de comanda noastră si nici nu s-a făcut dovada ca noi am făcut vreo comanda ce face obiectul contractului in cauza astfel cum prevede art.5 din Contract.
Atat in devizele prezentat cat si din facturile depuse nu se regăsește vreo mențiune ca aceste facturi respectiv devize sunt in baza Contractului sau a unei comenzi efectuate de subscrisa;
Din 30 de facturi , se arată că 19 facturi sunt emise pentru reducții filet exterior 4 Toli lungime 30mm, găurit placa metalica, țeava 4 Toli , nervuri stuturi 4 Toli etc. ceea ce nu intelege de unde vin aceste facturi, atâta timp cat obiectul contractului este altul si nu a avut cunostita ca reclamanta se ocupa cu asa ceva. Deci nu pot fi luate in considerare sub nici o forma.
Se poate observa in josul paginii pentru fiecare deviz ca acesta este printat in data de 27.01.2016 , ulterior emiterii facturilor.
Atat facturile cat si devizele sunt semnate de aceiași persoana deci tinde sa creadă ca e dubios.
Facturile pentru a fi acceptate la plata pe langa faptul ca trebuie sa aibe la baza o nota de comanda trebuie sa indeplineasca si prevederile art. 7 din Contract respectiv " in vederea asigurării plații serviciilor prestate, trebuie sa poarte semnătura si stampila Beneficiarului" ceea ce nu este îndeplinit.
Nu exista auto cu nr de înmatriculare Strungarie in societate la debitoare, presupunând ca este al reclamantei.
De asemenea, se arată că Soldul Analitic depus de reclamanta nu este nici semnat si nici conformat fapt pentru care nu poate fi avut in vedere.
Se reiterează faptul ca potrivit contractului cat si procedurii de lucru depuse chiar de către creditoare, trebuia sa existe o comanda ferma transmisa de subscrisa debitoare iar lucrarea trebuia sa primească anterior producției acceptul final pe monstra/simulare dupa caz.
Se mai arată că pentru niciuna din facturile depuse la dosarul cauzei, nu exista comanda depusa la dosar, nu exista confirmare a comenzii nu exista accept final si nu exista proces-verbal de recepție dupa finalizarea presupuselor lucrări.
Pentru aceste motive, debitoarea a solicitat respingerea cererii in anulare ca neintemeiata si nefondata , cu cheltuieli de judecata pe cale separata.
Debitoarea a solicitat proba cu inscrisuri.
In drept, se invocă art.205 CPC.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanta retine următoarele :
La data de 05.07.2016, creditoarea S .C. G.A.T. S.R.L. cu sediul în Caracal a formulat cerere în anulare împotriva încheierii nr. 46/07.06.2016 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. …./207/2016, solicitând admiterea cererii în anulare și pe cale de consecință admiterea ordonanței de plată, cerere formulată în contradictoriu cu debitoarea S.C. D.C.R.D. S.R.L. cu sediul în București.
Instanța reține că prin încheierea nr. 46/07.06.2016 pronunțată de Judecătoria Caracal în dosarul nr. …../207/2016, a fost respinsă excepția tardivității invocată de pârâtă, ca neîntemeiată și fost respinsă cererea formulată de reclamanta S.C. G.A.T. SRL, în contradictoriu cu pârâta S.C. D.C.R.D. SRL, ca neîntemeiată.
În considerentele acestei încheieri de respingere , s-au reținut următoarele:
Cu privire la excepția tardivității modificării cererii de chemare în judecată de către reclamantă, excepție ridicată de către pârâtă instanța urmează să o respingă deoarece prin precizarea făcută de către reclamantă la termenul din data de 24.05.2016, reclamanta nu și-a modificat acțiunea ci reprezintă doar o micșorare a cuantumului obiectului cererii conform art. 204 al. 2 pct. 2 din C.p.civ.
Între reclamanta creditoare și pârâta debitoare a fost încheiat contractul de service nr. 157/15.06.2014 pe o durată de 12 luni, în baza căruia prestatoarea se obliga să efectueze lucrări de reparații și întreținere pentru mijloacele de transport auto aflate în dotarea beneficiarului.
Potrivit art. 9 din contract beneficiarul avea obligația să participe prin delegat la constatarea stării tehnice a utilajelor la intrarea și ieșirea din service; să achite facturile semnate spre acceptare, emise conform prevederilor contractuale, la termenele de plată convenite, și anume 30 de zile de la data emiterii facturii fiscale; să întocmească împreună cu prestatorul lista de reparații necesare stivuitoarelor sau utilajelor care intră în service; să verifice și să confirme, prin semnare și ștampilare, devizele de reparații pentru fiecare lucrare și să achite contravaloarea lucrărilor efectuate de prestator la termenele prevăzute în contract.
Prin actul adițional din data de 21.08.2015 a fost prelungit contractul dintre părți până la data de 31.12.2015.
În acest sens au fost emise facturile restante pentru perioada decembrie 2014 - decembrie 2016 în cuantum de 29.605 lei.
Instanța a constatat că toate facturile sunt însoțite de devize de lucrări și sunt semnate de numitul F.I., în calitate de delegat.
Conform art. 1013 din Cpciv., procedura ordonanței de plată se aplică creanțelor certe, lichide și exigibile constând în obligații de plată a unor sume de bani care rezultă dintr-un contract civil, inclusiv dintre cele încheiate între un profesionist și o autoritate contractantă constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Din analiza acestei dispoziții legale se desprind condițiile de exercitare a acțiunii pe calea ordonanței de plată: creanța să constea în plata unei sume de bani, caracterul cert, lichid și exigibil al acesteia, precum și condiția existenței unui înscris constatator al creanței (contract, statut, regulament sau orice alt înscris însușit de părți prin semnătură sau în orice alt mod admis de lege).
Dar, art. 1021 din C.p.civ. prevede că dacă debitorul contestă creanța, instanța verifică dacă contestația este întemeiată, în baza înscrisurilor aflate la dosar și a explicațiilor și lămuririlor părților, iar în cazul în care apărarea debitorului este întemeiată, instanța va respinge cererea debitorului prin încheiere. Iar în cazul în care apărările de fond formulate de debitor presupun administrarea altor probe decît cele prevăzute la al. 1 și acestea ar fi admisibile, potrivit legii, în procedura de drept comun, instanța va respinge cererea creditorului privind ordonanța de plată prin încheiere.
Întrucât pârâta contestă creanța pretinsă de reclamantă, susținând că numitul F.I., care a semnat facturile și devizele de lucrări -în calitate de delegat- nu este angajatul său (depunând și dovezi în acest sens, dovezi din care reiese faptul că acesta este angajat al SC C. S. -fila 116-), instanța având în vedere înscrisurile depuse de aceasta la dosar, dar și faptul că facturile și devizele de lucrări emise de reclamantă nu poartă ștampila societății debitoare conform art. 9 din contractul părților, iar persoana care a semnat aceste acte face parte dintre angajații pârâtei, apreciază că apărarea debitoarei este întemeiată, astfel că în cauză sunt necesare apărări pe calea dreptului comun pentru lămurirea raportului juridic dintre pârâtă și numitul F.I..
Pentru aceste considerente, instanța de fond a respins cererea creditoarei ca neîntemeiată.
Coroborând întregul material probator administrat în cauză, instanța urmează să respingă cererea în anulare formulată ca neîntemeiată, apreciind că în mod just prin încheierea nr. 46/07.06.2016, pronunțată de Judecătoria Caracal în dosar nr. …./207/2016, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind emiterea unei ordonanțe de plată, deoarece apărările de fond formulate de catre debitoare presupun administrarea altor probe decât cele prevazute la alin. 1 din art. 1021 Cpc., aceste probe fiind admisibile potrivit legii.
De asemenea, debitoarea a contestat creanța, sustinând că numitul F.I., care a semnat facturile și devizele de lucrări în calitate de delegat, nu este angajatul său , acesta fiind angajat la SC C. S. -fila 116, situatie corect reținută de instanța de fond.
În mod corect a reținut instanța de fond, că facturile și devizele de lucrări emise de catre reclamanta nu poartă ștampila societătii debitoare, conform clauzelor contractuale, iar persoana care a semnat acesta act nu face parte din angajații debitoarei.
Observă instanța că nu s-au făcut dovezi cu privire la emiterea unor note de comandă de catre debitoare care să fie confirmate de creditoare și ulterior semnate și ștampilate de beneficiar, precum și existența procesului verbal de recepție al lucrărilor efectuate, care asemenea să fie semnate atât de reprezentanții debitoarei, cât și al debitoarei.
Întradevăr, pentru lămurirea tuturor aspectelor mai sus menționate, se impune efectuarea de cercetări și administrarea de probatorii, pe calea dreptului comun pentru clarificarea cu certitudine a raporturilor juridice dintre părti, a drepturilor și obligațiilor acestora, raportat la clauzele contractuale, fapt pentru care instanța urmează să respingă cererea în anulare formulată de creditoarea S.C. G.A.T. S.R.L. împotriva debitoarei S.C. D.C.R.D. S.R.L., ca neîntemeiată.
Postat 22.11.2016
| ← Validare poprire. Jurisprudență Popriri | Ordonanță președințială. Jurisprudență Minori → |
|---|
