Ordonanță președințială. Jurisprudență Minori
| Comentarii |
|
Judecătoria SINAIA Sentinţă civilă nr. 755 din data de 30.09.2016
Prin formularul de cerere înregistrat pe rolul Judecătoriei Sinaia la data de 01.09.2016 reclamantul LD a formulat cerere de ordonanță președenț1ală în contradictoriu cu pârâții PM- și MM, Auto¬ritatea tutelară din cadrul Primăriei Comarnic, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se stabilească domiciliul minorului MM născut la data de 8 mai 2008, la domiciliul său situat în orașul ... ... jud. ..., până la soluționarea fondului în dosarul nr......
În motivarea cererii reclamantul arată că este prieten cu părinții minorului și de la vârsta de 1 an și jumătate copilul rămânea peste noapte la el, aproape în fiecare week-end, iar de la vârsta de 4 ani, adică de cea 4ani de zile a locuit permanent la domi¬ciliul său, cu el și prietena sa, ....
Mai arată reclamantul că prin procura autentificată sub nr. 1281/12august 2015 ambii părinți ai minorului l-au abili¬tat să-i reprezinte în raporturile minorului cu 2 instituții de învățământ și I.J.P Prahova în vederea obținerii pașaportului individual al copilului, amândoi fiind plecați din țară, tatăl în Cipru și mama în Germania.
Susține reclamantul că la jumătatea lunii iulie pârâta a venit la domiciliul său împreună cu un bărbat pe care nu-l cunoștea, aflând că este cetățean ger¬man și că se numește ...., și i-a cerut să ia minorul la domiciliul ei. Pentru că era târziu, au plecat în seara aceea fără copil, dar a doua zi personal s-a deplasat la locuința acesteia și i-a dus minorul.
Menționează reclamantul că l-a surprins foarte tare atitudinea pârâtei, în sensul că după ce i-a înapoiat copilul, aceasta nu i-a mai permis reclamantului nici un contact cu minorul, încercând să-1 înde¬părteze de reclamant.
Precizează că în perioada în care minorul s-a aflat la el s-a ocupat permanent de copil, contribuind la cheltuielile de creștere, îngrijire și educare ale acestuia, fără să le ceară părinților bani pentru cheltuielile și serviciile făcute.
În ultimii 3 ani copilul, deși a avut domiciliul stabilit la mama sa, a locuit zi și noapte la el, îl ducea la grădiniță, apoi la școală, la Clubul copiilor pentru a studia limba engleză și informatica, la Casa de cultură din Breaza unde a studiat canto și dans sportiv, a participat atât ia grădiniță, cât și la școală la toate serbările, ședințele cu părinții etc.
Susține că minorul are rezultate foarte bune fiind primul din clasă.
Mai învederează reclamantul că pe rolul instanței de judecată se află dosarul nr...., cu termen la data de ..., prin care tatăl minorului ... a solicitat schimbarea domiciliului minorului la domiciliul mamei sale, bunica paternă, ....
Mai arată reclamantul că în data de 30 august 2016, în timp ce a ieșit din sediul B.R.D din orașul Comarnic, i-a apărut în față minorul însoțit de mama lui. Copilul a aler-gat imediat în brațele reclamantului, a început să plângă și să-i ceară să-l ia acasă și, printre lacrimi, i-a reproșat că și-a schimbat numărul de telefon și că nu a mai putut să comunice cu el, deoarece l-a sunat tot timpul și nu i-a răspuns, condiții în care i-a spus copilului că are același număr de telefon, dar că ma¬ma sa i-a restricționat accesul la numărul de telefon. Susține că minorul a insistat să-l ia urgent de la domiciliul mamei sale și că nu dorește să stea cu mama lui, precizând că nu ar fi formulat această cerere dacă nu s-ar fi întâmplat cele de mai sus și dacă nu ar fi fost încredințat de suferințele psihice și probabil și fizice prin care trece minorul.
Condițiile de viață pe care le-a asigurat minorului până în prezent com¬parativ cu cele din locuința mamei sale sunt mult mai bune, astfel că, în opinia sa, minorul trebuie obișnuit cu ideea că va avea condiții mai puțin bune ca la reclamant, (toaletă în grădină etc) și nu să fie smuls și ținut izolat atât de reclamant, cât și de tatăl său, care, deși a stat 3 săptămâni în țară, în concediu și deși i-a lăsat pârâtei bani pentru întreținerea minorului, aceasta nu i-a permis să aibă legă¬turi personale cu minorul.
Mai arată reclamantul că minorul urmează să înceapă școala și consideră că este în interesul acestuia (văzând și trauma încercată de minor din cauza ruperii fără nici un fel de pregătire din locuința sa, de lângă tot ce-l înconjura zilnic pe copil) ca până la soluționarea fondului, copilul să locuiască în domiciliul obișnuit și cunoscut acestuia și care pentru el reprezintă casa părintească.
De asemenea, învederează că locuința în care se află minorul cu reclamanta, la bunica maternă se poate prăbuși în orice moment deoarece este fisurată și are o înclinație de cca.20% spre vale.
Reclamanta de când a luat minorul la ea, acesta nu a mai luat parte la nici o activitate extrașcolară din cele la care participa până acum.
Recunoaște reclamantul că pârâta a dorit să ia copilul la mare anul acesta la începutul lunii iulie și nu i l-a dat, pentru că tatăl copilului, care era la lucru în Cipru, i-a interzis categoric acest lucru, relatându-i că a avut un vis cu câteva zile înainte, în care l-a visat pe băiat cu nisip în urechi și în nas și cu pietricele în slip, lucru care i-a creat și lui o stare de temere, mai ales pentru că pârâta a mai avut un alt copil, Petre-Gabriel, care a murit înecat în mare anul trecut cam în aceeași perioadă și pentru că a venit și cu un bărbat necunoscut și nu știa unde îl duce, în ce anturaj. Din acest motiv, pârâta s-a supărat pe el și a cerut să-i dea copilul, ceea ce a și făcut.
Mai precizează reclamantul că în litigiul prin care urmează să se soluționeze fondul nu a formu¬lat nici o cerere de intervenție, prin care să se stabilească domiciliul minorului la el, având numai calitatea de martor, însă dorește, în interesul minorului, să rămână copilul la domiciliul său până la soluționarea fondului pentru a nu-i afecta sănătatea, rezultatele școlare, echilibrul psiho-emoțional prin schimbarea brusca a domiciliului, în general a modului cotidian de viața.
În drept:art.996 și urm. Cpr.civ.
Pârâta PM a formulat întâmpinare la cererea de ordonanța președințiala, prin care a solicitat respingerea cererii de ordonanța președințiala, in principal, ca inadmisibila si, in subsidiar, ca neîntemeiata; cu cheltuieli de judecata
Relativ la inadmisibilitatea cererii se arată de pârâtă că în raport de condițiile de admisibilitate pe care trebuie sa le îndeplinească cererea de ordonanța președințiala, astfel cum sunt prevăzute in disp. art 996 C.pr. civila, instanța va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Reclamantul nu arata care este dreptul sau care trebuie păstrat prin ordonarea acestei masuri. De unde rezida urgenta unei astfel de masuri in condițiile in care minorul se afla cu mama sa, la domiciliul acesteia, domiciliu la care a fost stabilita locuința minorului, in mediul in care si-a petrecut copilăria si alături de bunica materna.
Se mai arată că reclamantul invoca măsura urgenței in raport de un eveniment petrecut la data de 30.08.2016, data la care, reclamantul a agresat-o pe strada, i-a adresat injurii in prezenta minorului, cu intenția de a-1 deruta pe minor si de a o pune pe pârâtă intr-o lumina nefavorabila. In urma acestui incident a intervenit Politia or. Comarnic, existând in prezent o plângere împotriva reclamantului înregistrata sub nr. 896603/2016.
Se mai arată că reclamantul solicita stabilirea locuinței minorului la domiciliul sau pana la soluționarea dosarului nr. 1250/310/2016, al cărui obiect il constituie suplinirea acordului tatălui minorului pentru ca minorul sa poată iesi din tara împreuna cu mama sa, iar prin cererea reconvenționala formulata de paratul MM, acesta a solicitat stabilirea locuinței minorului la domiciliul mamei sale. Nu exista o cerere distincta a reclamantului LD, prin care acesta sa solicite in fond stabilirea locuinței minorului la domiciliul sau .
Apreciază pârâta că cererea reclamantului nu îndeplinește cerința vremelniciei in sensul că nu face dovada existenței unei acțiuni de drept comun care să pună în discuție aceleași obiective ca și ordonanța președințială și de a cărei soluționare depinde limita maximă de aplicabilitate a efectelor ordonanței președințiale.
Cu privire la netemeinicia cererii reclamantului, pârâta arată ca a fost căsătorita cu numitul MM, iar prin certificatul de divorț nr. ... încheiat la ... căsătoria a fost desfăcuta prin acordul lor de voința.
Prin convenția încheiata in procedura divorțului cu copii minori, autentificata sub nr. 1619/23.09.2013 la BNP ..., foștii soți au fost de acord asupra stabilirii locuinței minorului MM-Cristian, ns. la data de 8 mai 2008 rezultat din căsătorie, la domiciliul pârâtei, in orașul Comarnic, str. Șipotului nr. 9 jud. Prahova.
Dupa divorț, fostul său soț, MM, s-a reîntors in Cipru, unde lucra inca din anul 2007, iar pârâta a rămas împreuna cu minorul la domiciliul său, unde a fost îngrijit exemplar, fiind ajutata si de către bunica materna.
In anul 2015, pârâta arată că a găsit un loc de munca in Germania si a considerat ca pentru a-i putea asigura minorului condiții mult mai bune de creștere si dezvoltare este bine sa plece pentru o perioada de timp de un an sau doi, motivația fiind determinata si de împrejurarea ca fostul soț nu mai trimitea pensia de întreținere de 200 euro la care se obligase printr-o alta convenție notariala.
In sprijinul susținerii de mai sus, sta faptul ca a formulat in anul 2014 plângere penala împotriva fostului soț MM, înregistrata sub nr. 880/P/2014 pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie, plângere pe care ulterior a retras-o la rugămințile si promisiunile acestuia.
Se mai arată că în timpul căsătoriei, soții au legat o relație de prietenie cu numitul LD - relație pe care acum o regretă - care in timp a devenit foarte strânsa, fiind bazata pe încredere si respect reciproc. Vizitele reciproce erau dese, astfel incat minorul s-a împrietenit cu familia numitului LD.
Reclamantul era foarte atașat de minor, le făcea vizite destul de dese atat in timpul săptămânii, cat si in weekend, când, uneori, cu acordul lor, al părinților, minorul efectua si vizite la reședința acestuia din or. Breaza.
Întrucât autoritatea părinteasca se exercita in comun cu fostul soț, au decis împreuna ca in perioada in care pârâta nu se află in țară minorul sa locuiască la familia Lupu, date fiind insistențele reclamantului LD, precum si dorința expresa a minorului de a locui la familia acestuia in orașul Breaza. De asemenea, aceasta decizie a fost determinate si de împrejurarea ca fratele mai mare al minorului decedase de curând si a vrut ca atmosfera dureroasa din casa sa nu îl afecteze pe minor.
Precizează pârâta că în luna august 2015 l-a împuternicit pe reclamant prin procura autentificata sub nr. 1281/12.08.2015 BNP ..., ca in numele lor si pentru ei sa reprezinte interesele minorului in raporturile cu Liceul " Simion Stolnicul"- Comarnic, sa întreprindă demersuri in vederea obținerii pașaportului minorului si sa înscrie minorul la cursurile Scolii Populare de Arta din Mun. Ploiești.
Pârâta arată că în perioada de un an cat minorul a locuit in or. Breaza la familia Lupu, a trimis prin intermediul mai multor persoane, lunar sume de bani aferente întreținerii minorului si chiar peste necesitățile acestuia, suna aproape zilnic minorul, insa i se spunea ca acesta se afla aproape tot timpul in fața calculatorului, astfel incat i-a solicitat reclamantului sa-i deschisa un cont de facebook pentru a comunica mai ușor.
Dupa un timp a observat ca nu mai putea comunica cu minorul, întrucât nu era disponibil telefonic, iar contul de facebook era restricționat, cel care îi scria mesaje fiind LD.
De asemenea, numitul LD lua decizii in ceea ce-1 privește pe minor fara a le cere acordul părinților acestuia, solicitându-le diverse sume de bani pentru a cumpăra instrumente muzicale pentru copil, pentru a-l înscrie la diferite cursuri, mai puțin la cele pentru care fusese împuternicit.
Pârâta precizează că în data de 2 iulie 2016 a revenit in tara si s-a dus direct la minor, dupa ce in prealabil a luat legătura cu LD si l-a anunțat ca se prezintă la minor si vrea ca împreuna sa meargă la mare.
Spre stupoarea sa, numitul LD i-a interzis accesul in domiciliul sau si i-a comunicat ca minorul nu dorește sa meargă cu pârâta la mare si nici sa stea cu ea. Ulterior, a reușit sa comunice telefonic cu minorul care i-a relatat ca dorea sa o vadă si sa meargă la mare împreuna cu pârâta, insa LD 1-a amenințat ca daca merge cu ea, atunci il părăsește.
In zilele următoare l-a convins pe reclamant sa-i încredințeze minorul, pentru o scurta vizita la domiciliul său, iar după mai multe discuții si amenințări a fost de acord ca minorul sa o viziteze, numai in schimbul promisiunii de a readuce minorul la domiciliul sau. Minorul a mers împreuna cu pârâta si a rămas la domiciliul său, unde se afla si in prezent.
Susține pârâta că, deși și-a stabilit reședința in Germania, in data de 2 iulie 2016 a revenit in tara si a renunțat la contractul de munca pe care il avea valabil încheiat pana in anul 2017, pentru a fi alături de minor si a-i asigura afecțiunea si condițiile necesare unei bune dezvoltări fizice si intelectuale,
A constatat ca in perioada de un an in care minorul a locuit reclamant, acesta din urma 1-a influențat sistematic pe minor, încercând sa il îndepărteze de pârâtă, oferindu-i bunuri costisitoare, i-a cumpărat fara acordul ei un ATV etc, il recomanda pe minor pe strada ca fiind fiul sau, a încercat sa il determine să o desconsidere, afectând in acest fel voința minorului, care este la o vârsta frageda, poate fi ușor manipulat si i se pot inocula lucruri neadevărate care sa il îndepărteze de pârâtă. De asemenea, a aflat de la minor ca in timpul excursiei in Germania cu LD, acesta din urma 1-a îmbrăcat cu o geaca dintr-un magazin, fara a o plăti.
Pârâta învederează că susținerea reclamantului în sensul ca minorul a locuit timp de patru ani permanent la domiciliul sau, este neadevărată si este susținută prin simplele declarații extrajudiciare luate de la anumite persoane pe care nu le cunoaște. Aspectul nereal al acestei observații rezulta si din faptul ca i-a fost data procura reclamantului in anul 2015, de unde rezulta ca pana la acel moment minorul a fost in permanenta cu pârâta, ea fiind cea care il înscria la scoală, se interesa de situația școlara etc. Mai arată pârâta ca reclamantul i-a solicitat sa-i lase doua coli de hârtie semnate in alb, motivând ca acestea ar putea fi necesare pentru minor, iar acum își pune anumite semne de întrebare cu privire la adevăratele intenții ale reclamantului.
Învederează pârâta ca atitudinea reclamantului cu privire la refuzul de a-1 lăsa pe minor sa vina la domiciliul său face obiectul plângerii penale aflate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Câmpina, iar procura autentificata sub nr. ... a fost revocată (filele 91-96).
Reclamantul a formulat răspuns la întâmpinarea pârâtei PM, prin care a învederat următoarele:
- temeiul legal al cererii de chemare în jude¬cată din art.996 și urm.Cpr.dv în art. 997 și urm. C.pr.civ.
- cu privire la inadmisibilitatea cererii invocate de pârâtă arată că, într-adevăr, după evenimentul petrecut în data de 30.08.2016, în care pârâta l-a agresat pe el și nu invers, precum și din modul în care disperat minorul a început să plângă și să-l roage să-l ia acasă, a considerat că, în interesul minorului este ca acesta să revină în domiciliul în care a fost crescut, îngrijit și educat și pe care chiar pârâta așa cum rezultă din sms-urile dintre aceasta și tatăl minorului îl recomandă, înainte de a interveni ruptura dintre ei, ca fiind cel mai bun pen¬tru dezvoltarea minorului.
În locuința mamei minorul este ținut fără voia sa, izolat complet, atât de tatăl său, cât și de reclamant.
Menționează reclamantul faptul că, prin schimbările în viața copilului, realizate de mamă (doar în urma unor ambiții infantile alimentate de prietenul acesteia din Germania și de refuzul său și al pârâtului de a le da minorul la mare) este afectat dreptul la sănătate/integritate fizică și psihică și se produce cu siguranță o alterare a tuturor componentelor care definesc viața de zi cu zi a minorului, deci nivelul de trai al acestuia. Nu are baie, toaletă în casă, trebuie să meargă de la școală până acasă peste 4 km. pe jos zilnic etc., (în paranteză arată că aproape toate bunurile existente și în locuința mamei sunt achiziționate de el cu banii săi pentru că a vrut nu numai ca minorul să se bucure de niște condiții excelente în domiciliul său, dar și acesteia a dorit să-i facă viața mai ușoară și mai plăcută).
Precizează că pârâta fumează foarte mult în aceeași cameră cu minorul, fapt de care era nemulțumit și celălalt fiu al acesteia, punându-i în opinia sa, în pe¬ricol sănătatea copilului.
Mai arată pârâta că "nu există o cerere distinctă a reclamantului LD prin care acesta să solicite în fond stabilirea locuinței minorului la domiciliul său". Potrivit art.997alin.4 Cpr.civ., ordonanța poate fi dată chiar și atunci când există judecată asupra fondului. per a contrario, ordonanța poate fi dată cu atât mai mult când nu există judecată asupra fondului. Din modul de regle¬mentare rezultă că regula o constituie situația în care nu există judecată asupra fondului, iar excepția când există judecată asupra fondului. Aceasta înseamnă că și dacă nu exista o judecată asupra fondului, cererea de ordonanță putea fi promovată de către reclamant. Că nu are la acest moment o cerere de inter¬venție asupra fondului este adevărat; asta nu înseamnă că nu o poate introduce până la încheierea dezbaterilor asupra fondului, așa cum prevede art.62 C. pr.civ.
În ceea ce privește vremelnicia, legiuitorul are în vedere caracterul provi¬zoriu al măsurii (pe care a solicitat-o până la soluționarea fondului) alegațiunile pârâtei neavând nici o legătură cu această condiție de admisibilitate.
- Cu privire la netemeinicie, menționează următoarele:
Prima dată reclamanta a plecat în Germania în anul 2014, la data de 4 aprilie, la familia ...., Germania cu firma .... Nord, situată pe Nurbergher str.nr.2 din Nurenberg. După 3 luni a revenit în țară cu Viorel din Oradea, la care a stat o săptămână la întoarcerea în țară și apoi a venit și la copil, care se afla la domiciliul său și nu al bunicii mater¬ne. La începutul lunii septembrie 2014, a plecat din nou în Germania la Frankfurt pentru a îngriji de o bătrână. Peste aproximativ 6-8 luni a revenit în țară cu autocarul de la firma "Pletl";, iar în Câmpina, din benzinăria Petrom unde oprește autocarul a preluat-o împreună cu minorul și cu LS și a dus-o acasă. După 2 săptămâni reclamanta a plecat din nou în Germania și a revenit în țară la decesul fiului ei, PG (zis Puiu).
În toate aceste pe¬rioade scurte de timp în care reclamanta a stat acasă, minorul nu a dormit nici o noapte cu mama lui (si pentru că minorul nu a dorit), aceasta afirmând că "la Dorulețul tău acasă îți este cel mai bine și nu vreau să te deranjez din cuibulețul tău."( A se vedea în acest sens și sms-urile dintre pârâți). Dacă nu era nevoită să vină la parastasul de un an al lui Puiu, probabil că reclamanta ar fi fost și în prezent în Germania.
Se mai afirmă că tatăl copilului a trimis bani în țară, așa cum rezultă din înscrisurile în probațiune. Reclamanta nu avea nici un venit în acea perioadă și pentru că pârâtul întârziase câteva zile( a trimis mai mult în luna următoare) a și promovat plân¬gerea pentru abandon.
În ceea ce privește perioada la care se referă pârâta în întâmpinare că minorul ar fi locuit la Breaza la domiciliul său, numai după ce s-a întâmplat ac¬cidentul cu celălalt fiu, susține că nu este adevărat, minorul locuind la el cu mult timp înainte, chiar din perioada anterioară divorțului.
Sumele de bani pe care pretinde pârâta că le-a trimis minorului reprezintă o datorie de 1000 de euro a acesteia către pârât, sumă de bani cu care acesta a ajutat-o la decesul fiului său Puiu și pe care a restituit-o în rate dându-i minorului în locul tatălui său aceste sume de bani fragmentat, deoarece i-a spus reclamantului că nu are cum să-i restituie toți banii o dată și atunci s-au înțeles astfel. ( a se vedea suma de 1000 de euro trimisă de pârât fostei sale soții, prin Western Union la data de ... cu ocazia acelui trist eveniment.)
Pârâta nu suna zilnic la telefon, suna doar când își aducea aminte, mai mult dacă o suna el, îi trimitea mesaje că nu poate vorbi ,că are telefonul sus¬pendat pentru neplată. Referitor la facebook, contul l-a făcut pentru copil care știa parola, pentru că avea acolo multe joculețe pentru vârsta lui și nu pentru ea; copilul era cel ce nu vroia să vorbească la telefon cu mama lui, tot așa proceda și cu tatăl său, nu pentru vreun resentiment anume, ci pentru că așa este felul lui. Cât privește contul facebook susține că pârâta l-a închis deși este ilegal și nu el. Când a luat minorul la ea, i-a cerut parola, minorul i-a spus-o și a închis contul. Totodată, a șters peste 200 de postări în care era minorul în diferite ipostaze și locații.
Se mai afirmă de reclamant că atunci când lua deciziile, întotdeauna avea în vedere interesul minorului. A achiziționat orga muzicală cu acordul ambilor părinți, care i-au trimis amândoi bani pentru a achiziționa un instrument mai performant, deoarece copilul studia acest instrument de aproximativ 2 ani de zile pe o orgă mai puțin performantă cumpărată de reclamant. Referitor la înscrierea la diferite cursuri, mama trebuia să-și manifeste nemulțumirea atunci și nu acum după 2 ani după ce s-a mândrit cu copilul, care a participat la multe spectacole în Comarnic, Breaza, Bușteni și care în prezent a abandonat totul pentru niște simple ambiții ale ei.
Se mai arată că în 2 iulie 2016 reclamanta a revenit în țară, dar mai întâi a stat la Sibiu vreo 3 zile (la sora lui Iohann Theil și apoi a ajuns la Comarnic a patra zi în jurul orelor 10, când l-a sunat, i-a spus că este în Comarnic, că vrea să mănânce ciorbă de burtă și să se întâlnească seara la restaurant. Mai normal era să viziteze copilul întâi și nu restaurantul. Seara s-au întâlnit cu toții la terasa "Regali". În opinia reclamantului în alte locuri trebuia să te întâlnești cu un copil de 8 ani și jumătate, după un an de zile și nu într-o terasă unde se fumează și se consumă alcool. Din spusele copilului a înțeles că atunci când era mai mititel a mai fost cu mama sa acolo, chipurile, pentru a juca biliard.
Când i-a dus minorul mamei nu a insistat să-l ia acasă, ci copilul i-a cerut să vin să-l ia și a hotărât să-l sune la ora la care va dori să se reîn¬toarcă acasă. Nu l-a mai sunat de atunci pentru că reclamanta i-a restricționat numărul de telefon și oricât l-a sunat acesta nu l-a mai găsit. Mai mult, i-a spus că reclamantul s-a mutat la București și că din cauza aceasta l-a dus la pârâtă și că a vrut să scape de el.
Din sms-urile trimise între soți (cele din iunie și iulie până a intervenit inci¬dentul cu plecarea la mare a minorului) nu rezultă că reclamanta s-a întors în țară pentru "a fi alături de minor și a-i asigura afecțiunea și condițiile necesare unei bune dezvoltări fizice și intelectuale";, ci rezultă că a venit în țară pentru parastasul de l an al lui Puiu, urmând ca să-și reînnoiască procura pentru încă un an și apoi să se întoarcă în Germania. Dar pentru că nici minorul nu a vrut să-și însoțească mama cu concubinul la mare și pentru că nici el și nici tatăl său nu au fost de acord, s-au deteriorat atât relațiile dintre reclamant și pârâtă ,dar și între reclamant și copil.
Cu privire la ATV precizează că pârâta l-a văzut la vecinul din fața casei lor, i-a spus acestuia că ar dori să-l cumpere pentru minor și atunci el l-a cumpărat. După ce l-a reparat, i-a montat un dispozitiv ca să nu prindă viteză și apoi l-a învățat pe băiat să meargă pe el, dar numai în prezența sa. Reclamanta s-a bucurat de acest lucru timp de câțiva ani, l-a filmat pe minor și l-a postat pe facebook, a fost totul în regulă, iar acum nu-i mai convine. Cât despre geaca copilului, aceasta i-a făcut-o minorului cadou și nu i-a spus cât costă, glu¬mind pur și simplu cu el (filele 138-139).
La rândul său, pârâtul MM a formulat întâmpinare, prin care a solicitat admiterea cererii de ordonanța președințiala formulata de reclamantul LD.
În motivare se solicită respingerea inadmisibilității cererii, precizându-se că urgența cauzei este perceputa întotdeauna in cauzele care vizează minorii si, de principiu, nu trebuie dovedita, insa ea exista, tocmai datorita comportamentului destul de neadecvat al mamei in raport de copil.
Se susține că pârâta a luat in mod brutal copilul din mediul in care era obișnuit sa trăiască in mod civilizat si înconjurat de tandrețe si 1-a dus intr-un loc in care copilul nu mai este obișnuit sa trăiască si in care conștientizează ca nu îi este la fel de bine.
In condițiile in care se pune in discuție buna dezvoltare mentala si fizica a unui minor, urgența este evidenta.
Se afirma la aceeași apărare a inadmisibilității ca prezenta cerere de ordonanța președințiala nu are "aceleași obiective" ca si acțiunea de drept comun, în condițiile în care pârâtul consideră că nici nu are cum sa aiba același obiect cererea de ordonanța cu acțiunea de drept comun, întrucât una din condițiile de admisibilitate a unei cereri de ordonanța președințiala este tocmai neprejudecarea fondului; or, daca ele ar coincide ar invoca inadmisibilitatea pe acest aspect.
In condițiile in care pana la acest moment, cu acordul paratei, copilul a locuit la reclamant, asa cum ea însăși precizează, cel puțin un an de zile, cererea apare ca absolut admisibila.
Afirmațiile reclamantului cu privire la legăturile strânse pe care le-a avut cu minorul, sunt absolut reale.
Atat el, cat si mama copilului au fost de acord ca minorul sa meargă des si foarte des in casa reclamantului, pentru ca in ultimii trei ani sa locuiască efectiv la acesta, fiind crescut si întreținut de către acesta.
Pârâtul arată că este real ca la divorț a fost stabilita locuința minorului la mama acestuia, insa a fost o înțelegere scriptica pentru ca nu aveau cum sa stabilească locuința minorului la reclamant, dar in realitate minorul a locuit la reclamant.
Exista o puternica legătura de afecțiune intre reclamant si minor, motiv pentru care parata a fost de acord sa-1 împuternicească pe reclamant si nu o alta persoana din familia ei pentru a se îngriji de minor in perioada in care a fost plecata.
Pârâtul precizează că și el și-a manifestat acordul ca minorul sa rămana la reclamant, tocmai prin prisma faptului ca tot ceea ce nu i-au putut oferi ei ca părinți si, in special, parata ca mama, i-a oferit reclamantul, necondiționat.
Învederează pârâtul că a solicitat intr-o acțiune separata modificarea locuinței minorului prin prisma dezinteresului manifestat de mama față de copil, a posibilității punerii in pericol a integrității si sănătății copilului datorata neglijentei față de el, urmare a deselor aventuri cu diverși bărbați.
Copilul, cat a fost in îngrijirea si îndrumarea reclamantului a avut o dezvoltare fizica si mentala ireproșabila, condiții in care mama nu ar putea sa le ofere copilului si de aceea a optat ca minorul sa rămână în mediul in care si-a petrecut copilăria, adică la reclamant, nu la bunica materna.
Consideră pârâtul ca, pentru binele si in interesul copilului, pana la soluționarea definitiva a fondului, trebuie sa rămână in domiciliul reclamantului (filele 135-137).
Excepția inadmisibilității cererii de ordonanță președințială, excepție ce vizează chiar fondul acestei cereri, se va face de instanță prin raportare la întregul material probator administrat în cauză, cu privire la care instanța a reținut următoarele:
Din relațiile de căsătorie ale pârâților PM și MM s-a născut la data de 08 mai 2008 minorul MM.
La data de ...3 cei doi soți pârâți au divorțat, căsătoria fiind desfăcută prin acordul lor notarial, potrivit certificatului de divorț nr. 10549/23.09.2013 eliberat de BNP ... din Comarnic (fila 33).
Prin convenția încheiata in procedura divorțului cu copii minori, autentificata sub nr. 1619/23.09.2013 de BNP Onea Lucia-Comarnic, foștii soți au fost de acord asupra stabilirii locuinței minorului MM-Cristian, rezultat din căsătorie, la domiciliul pârâtei PM, in orașul ... (filele 34-35).
Încă înainte de nașterea minorului, tatăl acestuia, pârâtul MM a fost plecat la muncă în străinătate, în Cipru, de unde venea, de regulă, în țară de 2 ori pe an, câte două-trei săptămâni, perioadă în care lua legătura cu minorul la locuința mamei copilului, unde stătea câte 2-3 ore, astfel cum menționează martora Berteanu Elena (filele 150-151), vecină gard în gard cu locuința mamei copilului.
De altfel, în Cipru pârâtul și-a întemeiat o nouă familie, din care s-a născut un alt copil.
Pe fondul absenței figurii parentale, reclamantul LD (care avusese o relație personală cu sora pârâtului MM) s-a apropiat de minor, pe care-l solicita deseori pentru a-i fi lăsat în grijă, la sfârșit de săptămână, uneori și peste noapte.
După plecarea în cursul anului 2015 și a mamei minorului, pârâta PM, la muncă în Germania, minorul MM Cristian a fost lăsat în grija cotidiană a reclamantului LD, minorul locuind împreună cu reclamantul, în permanență, la locuința acestuia din or. ..., str. ... jud. Prahova.
La începutul lunii iulie 2016, când mama copilului a revenit în țară și s-a deplasat la domiciliul reclamantului din or. Breaza, acesta a refuzat să-i permită copilului să o însoțească într-o scurtă vacanță pe litoral, reproșându-i că îi arde de distracție, deși i-a murit un alt copil, major, că nu-l duce pe copil la doctor, deși reclamantul îi spusese că îi făcuse programare copilului în luna august, că i-a crescut copilul, astfel cum declară martora Mitroi Ioana Luminița (filele 156-160), nașa de botez a copilului, care a asistat personal la această discuție telefonică purtată între reclamant și mama băiatului.
Ulterior, pârâtul a justificat această conduită prin faptul că i-ar fi interzis tatăl copilului, pârâtul MM, să-l lase la mare, întrucât îl visase urât pe copil și astfel se temea de vreo nenorocire.
Aceeași martoră declară însă că tatăl copilului nu avea nicio treabă cu acesta, întrucât nu a avut niciodată grijă de el, ci doar îi trimitea pensia de întreținere atunci când pârâta în mai presa.
După ce l-a convins pe reclamant să-i înapoieze copilul, pârâta l-a păstrat, locuind în prezent în casa mamei sale din or. Comarnic, împreună cu minorul, l-a înscris la o altă școală aflată în imediată apropriere de locuință, de circa 10 minute de mers pe jos, astfel cum a menționat și copilul, audiat fiind în camera de consiliu, iar reclamantului i-a fost interzis contactul cu minorul, după ce descoperise că reclamantul începuse să-i limiteze mamei accesul la copil, în timpul în care aceasta a fost plecată la muncă în Germania, în sensul restricționării apelurilor, a contactului pe rețeaua de socializare Facebook, deși acest cont i-a fost deschis copilului tocmai pentru a facilita comunicarea dintre cei doi, că a provocat un incident în centrul orașului Comarnic, în timpul unei întâlniri întâmplătoare între cei trei, când reclamantul a intervenit în forță, înfigându-și mâna în brațul copilului și spunând că va merge cu el, circumstanțe în care copilul a început să țipe și să plângă.
Ulterior a intervenit chiar Poliția or. Comarnic pentru a aplana acest conflict, astfel cum rezultă din depoziția martorei Mitroi Ioana Luminița, care a fost martor ocular la întregul incident, petrecut în fața magazinului Vodafone din Comarnic, unde martora este angajată.
Potrivit art.996 alin.1 Cod proc.civilă, "instanța de judecata, stabilind ca in favoarea reclamantului exista aparența de drept, va putea sa ordone masuri provizorii sau grabnice, pentru păstrarea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări";.
Dispozițiile art.996 Cod proc.civilă reglementează o procedură specială pentru admisibilitatea căreia trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții, și anume: aparența dreptului, caracterul provizoriu al măsurii, existența unor cazuri grabnice și neprejudecarea fondului dreptului.
Pe calea ordonanței președințiale se pot lua doar măsuri provizorii, vremelnice, grabnice, necesare pentru păstrarea unui drept sau pentru prevenirea unei pagube iminente care nu poate fi înlăturată în alt mod.
Prin prezenta cerere de ordonanță președințială, reclamantul LD a solicitat stabilirea locuinței minorului MM Cristian, născut la data de 08 mai 2008, la domiciliul său situat în or. Breaza.
Instanța reține că potrivit disp. art.2 alin.4. din Legea 272/2007, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești.
Stabilirea locuinței copiilor minori, atât vremelnică, cât și cea definitivă este guvernată de principiul ocrotirii interesului superior al copilului, potrivit art. 400 din Codul civil.
Mai mult, stabilirea locuinței minorului se face, de regulă, la unul dintre părinți, la care minorul locuiește în mod statornic, și doar în mod excepțional, și numai dacă este în interesul superior al copilului, instanța poate stabili locuința acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, astfel cum dispune art. 400 alin.3 Cod civil, dispoziție legală aplicată prin analogie nu doar în caz de divorț, ci și ori de câte ori se pune problema stabilirii locuinței copilului minor.
De asemenea, potrivit art. 496 Cod civil, copilul minor locuiește la părinții săi, dacă părinții nu locuiesc împreună, aceștia vor stabili de comun acord locuința copilului, iar în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște asupra acesteia.
Nu sunt de neglijat nici prevederile art. 35 alin.1 din Legea 272/2004, potrivit cu care copilul are dreptul să crească alături de părinții săi, cât și ale art. 38, care prevăd: copilul nu poate fi separat de părinții săi sau de unul dintre ei, împotriva voinței acestora, cu excepția cazurilor expres și limitativ prevăzute de lege, sub rezerva revizuirii judiciare și numai dacă acest lucru este impus de interesul superior al copilului.
Examinarea sumară a probelor administrate în prezenta cauză configurează faptul că aparența dreptului este în favoarea pârâtei PM și nu a reclamantului LD, întrucât pârâta este mama minorului, iar în urma procedurilor administrative prin care a fost desfăcută căsătoria sa de tatăl minorului locuința copilului a fost stabilită la domiciliul mamei.
Împrejurarea că pe timpul cât ambii părinți s-au aflat la muncă în străinătate, aceștia, de comun acord fiind, au stabilit locuința minorului la reclamantul LD, astfel că minorul MM Cristian a locuit vreme de aproape un an de zile la locuința reclamantului, nu conferă acestuia din urmă vreo aparență a dreptului, întrucât în prezent mama minorului a revenit din Germania, a renunțat la contractul de muncă pe care-l avea în această țară, a luat minorul la locuința sa, unde a și fost stabilită locuința copilului, astfel că nu se mai justifică împrejurările excepționale care au determinat stabilirea locuinței copilului la reclamant.
Interesele minorului MM Cristian sunt bine ocrotite prin menținerea locuinței acestuia la locuința mamei, nefiind necesară stabilirea provizorie a locuinței minorului la domiciliul reclamantului din orașul Breaza, până la soluționarea fondului în dosarul nr.1250/310/2016 al Judecătoriei Sinaia.
De altfel, obiectul dosarului nr....al Judecătoriei Sinaia îl constituie neînțelegerea dintre părinții minorului cu privire la stabilirea locuinței acestuia la mama plecată în Germania, dosar în care tatăl copilului a formulat cerere reconvențională prin care solicită stabilirea locuinței minorului la bunica paternă din or. Comarnic (filele 29-31, 37-38), astfel că nu se justifică, o dată în plus, stabilirea provizorie a locuinței minorului la domiciliul unui terț, măsură ce poate fi luată, după cum prevăd dispozițiile legale invocate anterior, doar în situații excepționale, în care interesul copilului prevalează.
Împrejurările că locuința mamei din or. Comarnic nu are amenajată o baie în casă sau că minorul nu este dus cu mașină la școală nu constituie motive suficiente, de natură a afecta interesul superior al copilului sau de a primejdui buna sa dezvoltare psihică sau fizică, pentru a justifica ruperea minorului de mamă și stabilirea locuinței acestuia la o terță persoană, chiar dacă există relații de afectivitate reciprocă între respectiva persoană și minor.
De asemenea, deși se afirmă de reclamant că locuința actuală a minorului este în pericol de prăbușire, ancheta socială efectuată în cauză nu a relevat astfel de condiții de locuit care să pună în pericol integritatea fizică a copilului (fila 128).
Relativ la existența unei urgențe, reclamantul nu afirmă și nici nu dovedește o astfel de urgență, ci doar se mărginește a susține că se impune stabilirea provizorie a locuinței minorului la domiciliul său, deoarece condițiile de viață pe care le-a asigurat minorului până în prezent com¬parativ cu cele din locuința mamei sale sunt mult mai bune, că urmează să înceapă școala și este în interesul acestuia să locuiască la domiciliul său obișnuit și cunoscut.
Reclamantul nu a probat în cauză existența unui pericol iminent pentru dezvoltarea copilului, care să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin schimbarea locuinței acestuia. Măsura schimbării temporare a locuinței copilului trebuie să aibă un caracter excepțional și să fie temeinic justificată, simpla împrejurare că locuința reclamantului este mai spațioasă și că are baie amenajată în casă nefiind suficientă.
Față de neîndeplinirea condițiilor anterior detaliate, pentru cele ce preced, instanța nu poate considera întemeiată cererea reclamantului, motive pentru care va fi respinsă ca atare, cu consecința obligării acestuia, în temeiul art. 451-453 Cod proc.civilă, la plata cheltuielilor de judecată către pârâta PM în cuantum de 700 lei, reprezentând onorariul avocatului ales, dovedit cu chitanța depusă la dosar (fila 149).
| ← Cerere in anulare. Jurisprudență Cereri | Imobil preluat abuziv. termen de decădere din dreptul de... → |
|---|
