Certificatul de moștenitor. dovada calității de proprietar

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia I Civilă Decizie nr. 36/A din data de 06.02.2017

De asemenea, în sistemul art. 88 din Legea nr. 36/1995, anterior intrării în vigoare a Noului cod civil, concepția legislativă s-a păstrat, prevederile arătate stabilind că până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte.

Dreptul de proprietate se poate dobândi și transmite, indiscutabil, prin moștenire, conform prevederilor art. 644 cod civil 1864, dar pentru a opera această transmisiune mortis causa este necesar ca el să fi preexistat în patrimoniul autorului (nemo potest dare quod non habet). În niciun caz un atare drept nu se poate naște din acordul moștenitorilor, din convenția lor, concretizată în eliberarea certificatului de moștenitor.

Pe cale de consecință promovarea unei acțiuni în anularea acestuia nu era necesară, iar certificatul de moștenitor nu reprezintă un titlu de proprietate ce poate fi opus terților, în această categorie intrând inclusiv proprietarii de carte funciară ai terenurilor a căror partajare s-a solicitat, potrivit celor ce se vor arăta în cele ce urmează.";

Prin sentința civilă nr. 424/2016 din 17.02.2016, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. 3013/336/2010 s-a admis în parte, în principiu și în fond, acțiunea civilă formulată de reclamanta M M. în contradictoriu cu pârâții M P, M L, M I., M T., M G.

S-a constatat că masa succesorală rămasă după defuncta M M., decedată la data de 23.09.2009, fostă cu ultimul domiciliu în Borșa, jud. Maramureș se compune din cota parte indiviză de 10/16 părți din terenul în suprafață de 1023 mp înscris în CF 50930 Borșa nr.top.556/1 (sau 30/48 părți din bun), teren a cărui valoare totală este de 40.920 lei, cf. expertizei întocmită de exp.top.F I., valoarea masei succesorale fiind de 25.575 lei.

S-a constatat că moștenitori legali acceptanți ai defunctei sunt reclamanta și pârâții, în calitate de descendenți (fii și fiice) având vocație succesorală asupra unei cote de 1/6 fiecare din masa succesorală rămasă după defunctă, reprezentând 5/48 părți din terenul ce compune masa succesorală.

S-a dispus ieșirea din indiviziune și atribuie pârâtei M I. toată cota indiviză a defunctei, respectiv 30/48 părți din terenul în suprafață de 1023 mp înscris în CF 50930 Borșa nr.top.556/1.

A fost obligată pârâta M I. să plătească reclamantei M M. și celorlalți pârâți,M P ,M L ,M T. și M G ,câte 4.262,5 lei fiecăruia, cu titlu de sultă.

S-a respins cererea reclamantei privind dezbaterea succesiunii după defunctul M L, decedat la data de 16.02.1989, fost cu ultimul domiciliu în Borșa, jud.Maramureș.

Cheltuielile judiciare constând în taxa judiciară de timbru stabilită în sarcina reclamantei, în cuantum de 1058,82 lei și pentru care a fost admisă cererea de ajutor public judiciar, așa cum reiese din Încheierea de ședință din data de 24.01.2011, precum și cea constând în diferență onorariu expert pusă în sarcina pârâtului M T., căruia prin Încheierea civilă din 14.07.2015 i-a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru suma de 3270 lei, au rămas în sarcina statului.

A fost obligată reclamanta să-i plătească pârâtului M T. suma de 1000 lei cu titlu cheltuieli parțiale de judecată. Au fost compensate restul cheltuielilor de judecată ale părților.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că reclamanta, prin cererea principală și prin precizarea depusă ulterior, a solicitat să se stabilească masa succesorală rămasă după defuncții părinți ai părților, calitatea lor de moștenitori, cotele ce li se cuvin, să se dispună ieșirea din indiviziune și atribuirea bunurilor succesorale către părți, în funcție de cotele părți ale fiecăruia.

Atât reclamanta cât și pârâții au fost asistați de avocați de-a lungul întregului proces, toate cererile, apărările și probațiunea fiind făcută de către sau în prezența apărătorilor aleși, iar dovedirea oricărei cereri este apanajul exclusiv al celui care o formulează, rolul activ al instanței neînsemnând efectuarea probațiunii părților de către instanță, pentru admiterea cererilor acestora.

Raportat la data deschiderii succesiunii celor doi defuncți sunt aplicabile dispozițiile Codului civil de la 1864.

Reclamanta și pârâții sunt frați.

Părinții acestora au fost defuncții M L, decedat la data de 16.02.1989, fost cu ultimul domiciliu în loc.Borșa, jud.Maramureș (certif. deces seria D 7 nr.791934) și M M., decedată la data de 23.09.2009, fostă cu ultimul domiciliu în loc. Borșa, jud.Maramureș ( certif. deces seria DS nr.943528-).

Succesiunea după defunctul M L a fost dezbătută notarial în dos. succesoral nr.218/1989 al notariatului de Stat Local Vișeu de Sus, fiind emis Certificatul de moștenitor nr. 182 din 09 august 1989.

Succesiunea după defuncta M M. nu a fost dezbătută notarial, aspect ce reiese din Încheierea nr.10/27.02.2013 a BNP T. C .

Raportat la aceste aspecte, prima instanță a respins cererile reclamantei privind constatarea calității părților de moștenitori ai defunctului M L și a cotei lor aferente din moștenire, aceste aspecte fiind tranșate în dosarul succesoral menționat, cu ocazia dezbaterii notariale a succesiunii după acest defunct.

Prima instanță a admis însă petitul privind constatarea calității părților de moștenitori ai defunctei M M. și a cotei lor parte din moștenire, din probatoriul administrat reieșind că reclamanta și pârâții sunt moștenitori legali ai defunctei M M., în calitate de descendenți, având vocație succesorală la cota legală de 1/6 parte fiecare din masa succesorală.

În ce privește componența masei succesorale, în precizarea de acțiune depusă de reclamantă la data de 15.12.2010 au fost indicate mai multe imobile, arătându-se care din ele aparțin unuia sau ambilor defuncți.

Reclamanta a înțeles să facă dovada dreptului de proprietate al defuncților asupra imobilelor indicate ca făcând parte din masa succesorală rămasă după aceștia cu certificatul de moștenitor nr.182/1989 și adeverințe de rol agricol, emise de Primăria Borșa.

Examinând în primul rând certificatul de moștenitor nr.182/1989, de care se prevalează reclamanta, prima instanță a constatat că, în privința terenurilor, se specifică fie ,,proprietate extratabulară"; fie ,,moștenire de la părinți";, un singur teren fiind indicat ca fiind proprietatea tabulară a defunctului M L, respectiv la pct.3-cota de 1/2 parte din 1023 mp teren construcție, situat în Borșa, str. Republicii, înscris în CF 7743 Borșa nr. top.556/1.

Acest teren a fost apoi înscris în cartea funciară pe numele moștenitorilor legali ai defunctului M L, în indiviziune, așa cum reiese din extrasul CF nr.50930 Borșa (nr.vechi 7743 Borșa) nr.top.5561/1 (f.132-133)

Referitor la celelalte imobile, cu excepția celui anterior descris, nu a fost adusă de către reclamantă nicio dovadă din care să reiasă că ele s-ar fi aflat în patrimoniul defunctului M L la data decesului acestuia, pentru a putea fi incluse în masa succesorală rămasă după acest defunct.

Apoi, în precizarea de acțiune apar terenuri și suprafețe care nu se regăsesc în certificatul moștenitor, dar nici în vreun alt înscris doveditor al dreptului de proprietate, reclamanta, asistată de avocat pe întreg parcursul procesului, enumerând terenuri fără a depune nicio dovadă referitoare la pretinsul drept de proprietate al defuncților asupra acestora.

Deși prima instanță a dispus reclamantei, în repetate rânduri, să facă dovada dreptului de proprietate al defuncților asupra bunurilor indicate ca făcând parte din masa succesorală rămasă după aceștia, și a existenței acestui drept al defuncților în patrimoniul lor, la data decesului, astfel de dovezi nu au fost aduse.

S-au depus doar adeverințe de rol agricol, nici în acestea neregăsindu-se integral (sub aspectul terenurilor și al suprafețelor), imobilele indicate în cererea introductivă, respectiv precizarea de acțiune. Se observă clar , din adeverința nr.20226/2013 emisă de Primăria Borșa, că suprafețele de teren cu care este înregistrat defunctul M L în evidențele de rol agricol s-au modificat substanțial de la an la an, iar locațiile menționate și suprafețele, pentru perioada 1986-1989 (la data decesului def.M L) sunt altele decât cele precizate de reclamantă (f.356-357).

Nici în privința construcțiilor menționate în certificatul de moștenitor, respectiv precizarea de acțiune a reclamantei, în aprecierea primei instanțe, nu au fost aduse dovezi că acestea ar fi fost în patrimoniul defuncților la data decesului lor. Astfel, din Adeverința nr.20226/2013 emisă de Primăria Borșa reiese că în evidențele de rol agricol din perioada 1986-1989 defunctul M L era înregistrat doar cu suprafața de 5,76 ha teren , fără a apărea și construcții (acestea apărând până în 1981, respectiv 1983, nu și ulterior). De asemenea, din Adeverința nr.7655/13.09.2010, emisă de Primăria Borșa, reiese că defuncta M M. figura în evidențele din 2006-2007 doar cu anumite suprafețe de teren și un grajd de 60 mp.

S-a reținut astfel, din întreg probatoriul administrat (inclusiv expertize topografice și completările la acestea) că terenurile indicate de reclamantă, cu excepția celui de la pct.3 din certificatul de moștenitor, au alți proprietari tabulari decât pe cei doi defuncți, pe care reclamanta nu a înțeles să-i identifice, să-i cheme în judecată și să le opună vreun drept al defuncților asupra acestor terenuri (chiar și atunci când instanța i-a pus în vedere o atare ipoteză).

Ca finalitate a demersurilor sale, reclamanta urmărește efectuarea unui partaj judiciar a bunurilor ce compun masa succesorală rămasă după cei doi defuncți și ieșirea din indiviziune, însă, partajul judiciar solicitat presupune existența între părți a unei stări de coproprietate sau indiviziune. Astfel, așa cum reiese din disp.art.673 ind.1 C.pr.c. (vechi, acesta fiind aplicabil speței de față), judecarea oricărei cereri de împărțeală privind bunuri asupra cărora părțile au un drept de proprietate comună, se face cu procedura prevăzută în capitolul de față, în afara cazurilor când legea stabilește o altă procedură";. De asemenea, și la art.673 ind.5 se vorbește de calitatea de coproprietar a părților care solicită împărțeala, la aceeași calitate de proprietar, respectiv coproprietar referindu-se și art.728, 786 C.civ.

Situația premisă a partajului o reprezintă astfel dovedirea calității părților din proces de coproprietari, coindivizari ori, după caz, de codevălmași asupra bunurilor a căror împărțire se solicită.

Dacă părțile nu au făcut dovada că bunurile cu privire la care cer partajul sunt proprietatea lor, atunci o acțiune în partaj nu poate fi admisă.

Reclamanta își sprijină cererea și înțelege să dovedească dreptul de proprietate al defuncților asupra imobilelor doar prin certificatul de moștenitor și adeverințe de rol agricol, înscrisuri având, cel mult, o valoare declarativă. Posesia unui imobil și proprietatea asupra acestuia sunt două noțiuni total diferite. Or, reclamanta s-a limitat la a dovedi doar posesia defuncților asupra unor imobile din acțiune, nu și proprietatea asupra acestora.

În consecință, s-a constatat că din masa succesorală rămasă de pe urma defunctului M L, decedat la data de 16.02.1989 face parte doar cota de 1/2 parte din 1023 mp teren construcție, situat în Borșa, str. Republicii, înscris în CF 7743 Borșa nr.top.556/1, aceasta fiind partajată între moștenitorii legali ai defunctului, în cote-părți indivize, așa cum reiese din CF nr.50930 Borșa ( CF vechi 7743 Borșa), fiecare din descendenți având o cotă de 1/16 părți, defuncta lor mamă, M M., având o cotă de 10/16 părți.

Masa succesorală rămasă după defuncta M M., decedată la data de 23.09.2009 este compusă din cota indiviză de 10/16 părți din terenul în suprafață de 1023 mp înscris în CF 50930 Borșa nr.top.556/1. Aducând la numitor comun, pentru a determina cota indiviză a fiecărui moștenitor al defunctei, reiese că defuncta a avut în proprietate o cotă de 30/48 din bun, ceilalți descendenți având o cotă proprie de 3/48 și având vocație la o cotă de 5/48 fiecare din cota mamei lor (30/48 :6)

Reclamanta a solicitat să se dispună și ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile succesorale. Această cerere a fost admisă, evident, doar pentru cota de 10/16 părți aflată în proprietatea defunctei M M. la data decesului acesteia, această cotă urmând a fi atribuită în totalitate pârâtei M I., având în vedere că aceasta are în folosință, integral, încă de la căsătoria sa, terenul înscris în CF 50930 Borșa, nr.top.556/1, pe acesta având construită și casa de locuit și anexele acesteia.

Valoarea terenului, conform expertizei efectuată de exp. F I. este de 40 lei/mp, rezultând că valoarea totală a terenului este de 40.920 lei (1023 mp X 40 lei/mp). O parte are echivalentul valoric de 852,5 lei (40.920: 48). Masa succesorală are astfel valoarea de 25.575 lei ( 852,5 X 30) , iar cinci părți, câte s-ar cuveni fiecărui descendent, are echivalentul valoric de 4.262,5 lei (852,5 X 5).

Pentru egalizarea loturilor, pârâta M I. a fost obligată la sultă celorlalte părți, câte 4.262,5 lei fiecăruia, reprezentând echivalentul valoric al cotei lor părți la care au vocație după defuncta M M..

Având în vedere toate aspectele anterior evocate, prima instanță nu a analizat afirmațiile părților privind existența sau nu a unui partaj voluntar între ei privind bunurile ce au fost în posesia defunctului M L și a unui partaj de ascendent efectuat apoi de defuncta M M., și acestor forme de partaj aplicându-li-se aceleași norme legale, dreptul de proprietate al defuncților asupra bunurilor ce fac obiectul convențiilor de partaj sub semnătură privată nefiind dovedit, aceste convenții putând face, cel mult, dovada unui partaj de folosință, care nu poate fi analizat în procedura specială a partajului judiciar, cu luarea în considerare a normelor cuprinse în vechiul Cod civil, aplicabil în cauza de față.

În consecință, pentru considerentele arătate, acțiunea reclamantei, așa cum a fost precizată, a fost admisă în parte, în principiu și în fond, conform dispozitivului.

Față de modalitatea de admitere a acțiunii, în temeiul art.19 din OUG 51/2008, cheltuielile judiciare constând în taxa de timbru stabilită în sarcina reclamantei, în cuantum de 1058,82 lei și pentru care a fost admisă cererea de ajutor public, așa cum reiese din Încheierea de ședință din data de 24.01.2011, precum și cea constând în diferență onorariu expert pusă în sarcina pârâtului M T., căruia prin Încheierea civilă din 14.07.2015 i-a fost admisă cererea de acordare a ajutorului public judiciar pentru suma de 3270 lei, vor rămâne în sarcina statului.

S-a reținut că au solicitat cheltuieli de judecată reclamanta și pârâtul M T..

Pentru onorariul avocațial solicitat reclamanta nu a prezentat chitanțe justificative.

Pârâtul M T. a solicitat cheltuieli de judecată constând în onorarii avocațiale (1000 lei +3000 lei ), c/val. expertiză (1000 lei), câte 14 lei transport și 50 lei zi muncă pentru fiecare din termenele în care a fost la instanță.

În ce privește onorariile avocațiale, suma de 1000 lei achitată av. IV este justificată prin contractul de asistență juridică și chitanță, în original, în care este precizat nr. dosarului, pentru suma de 3000 lei achitată av. AG chitanța justificativă neprecizând dosarul/contractul de asistență pentru care s-a emis, astfel că aceasta nu poate fi luată în considerare ca și document justificativ, în acord și cu Decizia ICCJ nr.1378/23.04.2010.

Instanța a obligat reclamanta să-i plătească pârâtului M T. suma de 1.000 lei cheltuieli parțiale de judecată, reprezentând c/val. onorariu avocațial și a compensat celelalte cheltuieli de judecată ale părților.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel reclamanta M M., precum și pârâții M I. și M T..

Prin apelul declarat prin avocat, pârâtul M T. a solicitat în esență a se dispune modificarea hotărârii în sensul că terenul situat în Borșa nr. 76 intravilan înscris în CF 50930 Borșa nr. top. 556/1 în suprafață de 1023 mp. în valoare de 25.575 lei să se împartă la 5 și el dorește să i se dea cota sa de moștenire respectiv 6 ari teren în natură, nu vrea sultă.

Apelantul a solicitat includerea în masa succesorală și a terenurilor situate pe str. Rotundu nr. 164 în suprafață de 2570 mp în valoare de 128.500 lei respectiv pe str. Rotundu nr. 88 în suprafață de 903 mp și nu 847 mp (expertiză) în valoare de 33.880 lei, includerea în masa succesorală și a terenurilor extravilan de la locul "Jgheabul lui Ciocan"; în varianta 1 anexa 9 unde este grajdul menționat în raportul de expertiză efectuat de expertul F I., teren pe care îl folosește din 1983, cu cheltuieli de judecată.

Apelantul a menționat că el nu a primit zestre, în vreme ce intimatul M P a primit zestre 9 ari teren pe care s-a intabulat. Primind zestre acesta nu ar avea nici un drept la sulta privind cota de moștenire cu privire la terenul situat în Borșa nr. 76. Sulta ce îi revine ar trebui să se împartă la cei 5 frați rămași. Așa cum s-a stabilit prin sentință, acesta beneficiază de două ori din moștenire-zestre și sultă.

Apelantul a precizat că solicită cheltuielile de judecată conform contractului de asistență 18393 din data de 02.11.2012 și chitanța în sumă de 3000 Ron pentru reprezentarea sa la Judecătoria Vișeu de Sus.

Prin apelul înregistrat la data de 21.03.2016 același pârât a arătat că a formulat întâmpinări prin care contestă cererile reclamantei, arătând că din terenul intravilan livadă situat în Borșa, str. Rotundu. nr. 164/B el are o suprafață de circa 600 mp, iar diferența până la 800 mp reclamanta a cerut-o în dosarul nr. 1994/336/2007 al Judecătoriei Vișeu de Sus, soluționată prin Sentința Civilă nr. 985/2008 și prin Decizia Civilă nr. 824/R/2008, irevocabilă. Actele de partaj din 06.08.1989, invocate de reclamantă, nu au fost semnate de apelantul M T., nu a știut de acestea decât în anul 2007, iar prin acestea i s-au îngrădit drepturile de la părinți și dreptul de proprietate asupra terenului cumpărat de el.

S-a mai susținut că întrebat de instanță, fratele M P a arătat că este de acord cu stabilirea masei succesorale și recunoaște bunurile indicate de sora M M., cu mențiunea că, în ce privește terenul de la punctul 11,10 ari (1000 mp ) din acel teren au fost cumpărați de fratele M T., str. 22 Decembrie, nr. 76 în anul 1978 (nu a fost casa de locuit), acest teren nu apare în Certificatul de Moștenitor nr. l82/09.08.1989, M T. fiind declarat ca vecin la terenul de pe str. 22 Decembrie, nr. 78 cu suprafața de 1023 mp.

Apelantul a arătat că a plătit suma de 40000 lei pe acele 2 terenuri de pe str. 22 Decembrie, nr. 76 și 78, în cele 2 convenții încheiate la aceeași dată: 11 Mai 1978 (fila 107 și 69), între vânzătoarea T. I. lui D G, iar convenția de la fila 69 s-a modificat și că tatăl M L a dat întreaga sumă de 25000 lei, ceea ce nu este adevărat, deci tatăl M L a dat suma de 10000 lei, iar M T. i-a dat suma de 15000 lei, diferență, în schimbul locului numit în strada Rotundu, nr. l64/B, din care a cumpărat suprafața de 678 mp în ziua de 11 Mai 1978. Fratele M L recunoaște prin declarația de autentificare nr. 1145/17.05.2010, că "în anul 1978 fratele său M T. a fost înzestrat de tatăl M L cu o suprafață de 678 mp, teren intravilan în locul numit Borșa, str. Rotundu nr. 164/B";- fila 42, vol. 1.

Apelantul a mai susținut că a cerut în Nota de ședința din 10.09.2012 (fila 254, vol.1) excluderea din masa succesorală a terenurilor situate în Borșa, str. 22 Decembrie, nr. 76 și str. Rotundu, nr. 164/B, terenuri cumpărate de el. În ședința publică din 19 iunie 2012 a solicitat încuviințarea efectuării expertizei criminalistice a documentului depus la fila 69 din dosar de către reclamanta M M. intitulat "Convenție" din 11 Mai 1978 întrucât nu corespunde semnătura tatălui vânzătoarei care are calitate de martor, respectiv T. D G. și cea a persoanei care a redactat convenția, respectiv T. D B., cerere admisă, cu citarea pârâtului M G cu mențiunea să prezinte originalul convenției de vânzare-cumpărare încheiate la data de 11 Mai 1978, urmând a se trimite în vederea expertizării Laboratorului Interjudețean de Expertize Criminalistice Cluj. În ședința publica din 18 septembrie 2012 se respinge cererea privind efectuarea unei expertize grafologice referitoare la contractul de vânzare-cumpărare încheiat în data de 11 Mai 1978, deoarece apărătorul reclamantei aduce la cunoștință că actul respectiv a fost deja expertizat în dosarul nr. l994/336/2007, lucru care nu este adevărat. În ședința publică din 14 martie 2013 pârâtul M G prezintă spre vedere originalul Convenției aflată în copie la fila 69. In ședința publică din 10 aprilie 2014 se prorogă discuția cu privire la proba testimonială după efectuarea contraexpertizei. In ședința publică din 29 mai 2014 se prorogă discuția cu privire la proba testimonială după efectuarea contraexpertizei. In ședința publică din 10 septembrie 2015 se prorogă discuția cu privire la proba testimonială solicitată de apelant. La termenul de 28.01.2016 a fost prezentată completarea nr. l a raportului de expertiză a domnului expert tehnic judiciar F I.. În data de 17 februarie 2016 s-a dat Sentința Civila nr..424, fără a se mai pune în discuție solicitarea sa referitoare la o analiză grafologică a convenției din 11 mai 1978, aflată la dosar la fila 69, vol. 1, în consecință solicită anularea convenției din data de 11 mai 1978 de la fila 69,vol. 1 (a tatălui M L).

Apelantul solicită ca M I. să-i predea suprafața de 600 mp din strada 22 Decembrie, nr. 78 din suprafața de 1282 mp măsurată de expertul F I.. Solicită o suprafață de 6513 mp din terenul extravilan Jgheabul lui Cioocan, de la Anexa nr. 9 din Completarea nr. l din 28.01.2016, varianta 1 de parcelare cu Grajdul, construit de apelant pe care îl folosește din anul 1983, terenul este bine îngrijit și întreținut, i l-a înzestrat tatăl M L. Solicită ca terenul de la Punctul 6.1.4 - din Completarea nr. l din 28.01.2016, din intravilanul orașului Borsa, str. Rotundu, nr. 88 al lui M P din anexa nr. ll, nr.4, să fie introdus în masa succesorală deoarece a fost cumpărat de tatăl M L P prin Actul de învoială din 12.11.1967 cu o suprafață de 900 mp cu o casă de locuit cu suma de 28000 lei (fila 70, vol. l) de la vânzătorii M G și soția M I.a cu părinții M Icu soția M C. Mai solicită ca în masa succesorală să fie introdusă suprafața de 903 mp și nu suprafața de 847 mp. Fratele M P iși recunoaște bunurile indicate de reclamanta M M în Precizarea de Acțiune din 15.12.2010 (fila 12, vol. l) ale tatălui M L și este de acord cu stabilirea masei succesorale arătate în încheierea ședinței publice din 24.01.2011. Din Raportul de Expertiză Tehnică Judiciară din 09.10.2014 (fila 7, vol 2) se observă ca frații apelantului folosesc teren de la părinții săi și consideră că nu este corect ca ei să primească sulta în valoare de 4262,5 lei, iar lui să nu-i fie dați în proprietate 600 mp din terenul aflat în strada 22 Decembrie, nr. 78 de la M I..

Apelantul a mai solicitat a i se plăti cheltuieli de judecată din dosarul nr. 3013/336/2010, de către reclamanta M M. și pârâta M I., invocând chitanța nr. 348/02.11.2012 (3000 Ron) de la avocat Giurgiu Aurica, cu Contract de Asistență Juridică nr. 18393/02.11.2012; chitanța nr. 4270008/1 din 08.03.2013 (1000 Ron) taxă expert; 14 lei cheltuieli de transport la fiecare termen; 50 lei ziua de lucru la fiecare termen.

Prin apelul declarat, pârâta M I. a solicitat în principal, în temeiul art. 480 alin. 3 teza 2 NCPC admiterea apelului formulat, anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe; în subsidiar, în temeiul art. 480 alin. 2 NCPC, admiterea apelului în sensul de a schimba hotărârea atacată în sensul admiterii acțiunii formulate.

În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că se apreciază hotărârea dată de către instanța de fond ca fiind netemeinică și nelegală, raportat la faptul că instanța a luat în considerare că din masa succesorala rămasă după defuncta M M. face parte doar terenul pe care intimata l-a primit de la părinții săi, fiind intabulată alături de mama și ceilalți frați pe acesta. Totodată s-a dispus să achite sulta tuturor celorlalți moștenitori în cuantum de 21.312,5 lei. Acest lucru ar însemna să cumpere la acest moment de la frații săi terenul care i-a revenit cu titlu de moștenire, pe care l-a primit încă din timpul vieții părinților lor în baza partajului de ascendent încheiat la data de 6 august 1989 între părinții lor și toți frații.

Apelanta a criticat faptul că instanța nu a luat în considerare toate celelalte terenuri descrise în cererea principală și nu s-a pronunțat cu privire la acestea, în sensul atribuirii în natură a acestora către ceilalți moștenitori, pentru a nu se împovăra cu sulte unii către ceilalți, aspect care s-a solicitat de mai multe ori pe parcursul derulării procesului, instanța nu a ținut seama de faptul că și ceilalți moștenitori sunt intabulați pe terenurile care provin din masa succesorală, respectiv: M L, intabulat pe suprafața de 1023 mp. aferent topo 556/1 Borșa; M T., intabulat pe suprafața de 945 mp. nr. topo 556/2 Borșa; Oros Victoria Mihaela, fiica lui M L jr. este intabulată pe suprafața de 395 mp. nr. topo 7797/4/4/1, înscrisuri depuse la dosarul cauzei (filele 85, 205, ...) și nu a atribuit aceste terenuri moștenitorilor care le folosesc faptic, de aceea a rezultat o sultă atât de mare pe care intimata trebuie să o achite fiecăruia dintre ceilalți 5 moștenitori. Nu a fost luat în calcul certificatul de moștenitor emis după defunctul M L. Instanța nu s-a pronunțat asupra constatării dreptului de proprietate al defuncților, pentru ca ulterior să constate masa succesorală rămasă de pe urma acestora și nu s-a pus în discuție acest aspect.

Prin apelul declarat, reclamanta M M. a solicitat, în principal, admiterea apelului, anularea sentinței civile nr. 424/2016, pronunțată în dosar nr. 3013/336/2010 al Judecătoriei Vișeu de Sus și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar, admiterea apelului, schimbarea în parte a sentinței în sensul admiterii acțiunii, cu obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea apelului s-a învederat Tribunalului că referitor la petitul principal se impune admiterea lui motivat de împrejurarea că instanța nu a calificat corect acțiunea formulată de reclamantă și nu a pus în discuție în virtutea rolului activ al judecătorului, prevăzut în dispozițiile art. 129, alin 5 CPC, natura juridică a capetelor de cerere formulate inițial și ulterior precizate și prin prisma acestora, componența masei succesorale inițiale și a celei precizate/completate. Astfel prin acțiunea inițial formulată reclamanta a solicitat stabilirea masei succesorale după defuncții M L și M M., printr-un petit unic, fără a solicita dezbaterea succesivă a succesiunii după cei doi defuncți în funcție de data decesului acestora. Apreciază că instanța trebuia să pună în discuție necesitatea precizării distincte a succesiunilor, cotelor, terenurilor, suprafețelor, cu atât mai mult cu cât prin precizarea de acțiune făcută de reclamantă, aceasta completează masa succesorală rămasă după defunctul M L cu alte terenuri referitor la care instanța reține că nu se regăsesc în certificatul de moștenitor emis după M L.

Apelanta a învederat că această cerere are natura juridică a unei cereri de constatare suplimentară a masei succesorale rămasă după defunctul M L și implicit de suplimentare a certificatului de moștenitor emis după acesta. Prin prisma acestor împrejurări, instanța nu putea să soluționeze corect masa succesorală după defunctul M L și să respingă cu o unică motivație cererea, respectiv că a fost dezbătută la notar succesiunea după acest defunct. O astfel de concluzie se impune numai față de terenurile din Certificatul de moștenitor nr. 182/1989, pentru diferența de terenuri se impunea distinct, o identificare, individualizare și un temei al respingerii, altul decât cel indicat de instanță. Aceste împrejurări conduc la concluzia că instanța nu a cercetat fondul cauzei, aspect care impune anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată, instanței de fond.

Referitor la motivarea instanței potrivit căreia a respins acțiunea în parte, cu privire la constatarea componenței masei succesorale după defuncta M M., întrucât reclamanta nu a făcut dovada proprietății asupra bunurilor invocate a fi regăsite în patrimoniul defunctei M M. la data decesului, apelanta o apreciază greșită. Instanța reține că apărările invocate, respectiv certificatul de moștenitor nr. 182/1989 emis în succesiunea defunctului M L, coroborat cu adeverințele de rol agricol, nu fac dovada proprietății asupra bunurilor, dar consideră că reținerea instanței este greșită în raport de împrejurarea că părțile din proces sunt succesori menționați în certificatul de moștenitor.

În literatura juridică de specialitate există opinii referitoare la natura juridică a certificatului de moștenitor exprimate în sensul că Certificatul de moștenitor este titlu de proprietate pentru moștenitori. Prin art. 25 alin. 2 din Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, prin care cauzele succesorale au fost trecute din competența instanțelor judecătorești în competența fostelor Notariate de Stat, s-a prevăzut că până la anularea prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină în ce privește calitatea de moștenitor și cota sau bunurile ce revin fiecărui moștenitor. Aceste prevederi au fost preluate prin art. 85 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 36/1995 a notarilor publici și a activității notariale în vigoare, actualmente art. 118 din lege.

În literatura juridică, într-o opinie majoritară, s-a minimalizat natura juridică și puterea doveditoare a certificatului de moștenitor, ca act juridic notarial, susținându-se că face numai dovada cu privire la calitatea de moștenitor și cota sau bunurile ce revin fiecărui moștenitor, neconstituind titlu de proprietate pentru moștenitori. Instanțele judecătorești au avut o practică neunitară, în sensul că prin unele hotărâri certificatului de moștenitor i s-a recunoscut valoarea de titlu de proprietate, în timp ce prin alte hotărâri nu i s-a recunoscut o asemenea valoare. În decursul timpului, în general, instanța supremă și alte instanțe s-au pronunțat în sensul că certificatul de moștenitor nu este titlu de proprietate, neputând fi opus terților, însă este opozabil moștenitorilor menționați în cuprinsul lui. În literatura juridică s-a exprimat și opinia în sensul că certificatul de moștenitor, care se eliberează în cadrul procedurii succesorale notariale jurisdicționale necontencioase, care nu diferă de procedura contencioasă îndeplinită de instanțele judecătorești, are valoarea juridică a unui înscris autentic, pe baza acestuia moștenitorii înscriindu-se la rolul fiscal, în registrul agricol, întocmesc acte de vânzare-cumpărare, donații, schimburi, etc. În sensul acestei opinii s-a arătat ulterior că afirmația potrivit căreia certificatul de moștenitor nu face dovada dreptului de proprietate este ... doar parțial adevărată ... întrucât modul de dobândire de către defunct al bunurilor transmise prin moștenire rezultă în mod explicit din certificatul de moștenitor, având în vedere și faptul că actele doveditoare ale drepturilor transmise sunt verificate de notarul public sau instanța de judecată, situație în care ... certificatele de moștenitor constată chiar transmiterea proprietății asupra unor bunuri, fiind și o dovadă în acest sens.

Evocând aspecte teoretice, apelanta a precizat că recent s-a arătat că un certificat de moștenitor este instrument probatoriu, el având caracteristicile unui înscris autentic, astfel încât face dovada datei până la înscrierea în fals, se bucură de prezumția de validitate, proba contrarie fund în sarcina celui care îl contestă și face dovada până la înscrierea în fals cu privire la constatările personale ale agentului instrumentator (notarul public) făcute în limitele atribuțiilor sale.

O altă opinie în sensul că certificatului de moștenitor nu i se recunoaște valoarea de act notarial, neputând sta la baza actelor notariale de dispoziție conduce la întrebarea firească ce l-a determinat pe legiuitor să reglementeze procedura succesorală notarială, din moment ce nu are nici o finalitate practică și cum justifică statul perceperea unor impozite asupra succesiunilor, iar notarii publici onorariile asupra cărora statul încasează impozit pe venit. Prin noua reglementare din art. 1133 alin. 1 din NCC se dă eficiență art. 46 din Constituția României, care prevede că dreptul la moștenire este garantat. Conform dispozițiilor art. 88 alin. 1 fraza a II-a din Legea nr. 36/1995, actualmente art. 118 din lege "până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplina în privința calității de moștenitor și a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moștenitor în parte";.

În aprecierea apelantei, certificatul de moștenitor constituie așadar un mijloc de dovadă care atestă calitatea de moștenitor, cota-parte sau bunul (în cazul legatelor particulare) ce revine fiecărui moștenitor, precum și componența masei succesorale. Cuprinsul său poate fi contestat de cei interesați pe calea acțiunii în anulare, însă "până la anularea sa prin hotărâre judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada deplină.. ."(art. 88 alin. 1 fraza a II-a din Legea nr. 36/1995). Cu alte cuvinte, până la momentul administrării probei contrarii de către cei interesați în cadrul acțiunii în anulare, certificatul de moștenitor conferă celor menționați în cuprinsul său calitatea de moștenitori aparenți, iar bunurilor menționate în acesta, aparența că au aparținut defunctului. Puterea doveditoare a acestuia rezidă din acordul părților (comoștenitorilor) care și-au recunoscut reciproc calitatea, drepturile succesorale dezbătute notarial și că acesta are o sorginte convențională.

Apelanta a subliniat că nu s-a solicitat anularea certificatului de moștenitor și nu s-a administrat vreo probă contrară acestuia. A nu lua în considerare certificatul de moștenitor presupune a înlătura efectele acestuia, a-1 lipsi de conținut în condițiile în care acesta nu a fost anulat de instanță. În raport de aceste împrejurări apreciază că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de constatare a componentei masei succesorale după defuncta M M. pentru terenurile preluate de la defunctul M L și partajarea acestora conform actului de partaj întocmit între succesori, sens în care neanalizând întreaga masă succesorală și afirmațiile părților privind actul de partaj, se impune trimiterea cauzei spre o nouă judecată instanței de fond întrucât aceasta a pronunțat o hotărâre fără a cerceta fondul cauzei.

Daca instanța trece peste apărările formulate, reținând originea convențională a certificatului de moștenitor precum și faptul că certificatul de moștenitor conferă celor menționați în cuprinsul său calitatea de moștenitori aparenți, iar bunurilor menționate în acesta aparență că au aparținut defunctului, puterea doveditoare a acestuia rezidă din acordul părților (comoștenitorilor) care și-au recunoscut reciproc calitatea, bunurile și drepturile succesorale dezbătute notarial, apelanta a solicitata admiterea petitului subsidiar formulat și rejudecând cauza să se admită acțiunea după cum urmează: să se constate că masa succesorală după defunctul M L se compune și din următoarele suprafețe de teren:

1 - terenul în suprafața de 1400 mp situat în extravilanul localității Borșa în locul numit Valea Caselor - Secătura

2 - teren în suprafață de 1295 mp situat în Borșa, str. Rotundu nr. 88 și 120A

3 - teren în suprafață de 270 mp situat în Borșa, str. Rotundu nr. 164 (fost nr. 52)

4 -cota de 1/2 parte din suprafața de 1383 mp teren construcție situat în Borșa str. 22 Decembrie 76-78,

5 - cota de l/2 parte din suprafața de 20153 mp teren fânaț, situat în extravilanul localității Borșa, în locul numit Jgheab sau Dealul jgheabului lui Ciocan între vecinii M G și M Ș

6 - cota de 1/2 parte din suprafața de 13.917 mp în extravilanul localității Borșa, la locul numit Dealul lui Simon, ( Fundac ) având ca vecin pe M T. P

7- cota de 1/2 parte din suprafața de 10.573 mp teren în extravilanul localității Borșa, la locul numit Dealul lui Simon ( Plopi și Moine), având ca vecin pe M T. P - cota de 1/2 parte din suprafața de 3251 mp teren fânaț, în extravilanul localității Borșa, la locul numit Dosul Dealului Rasilor, având ca vecini pe M I S, R G G

9 -cota de 1/2 parte din suprafața de 18.974 mp situată în extravilanul localității Borșa, în locul numit Rotundu Zapode sau Corha Zapodii 1 și Corha Zapodii 2 între vecinii SI și S P.

- să se dispună completarea masei succesorale dezbătute prin CM nr. 182/1989 cu terenurile menționate mai sus

- să se constate că au calitate de succesori ai defunctului referitor la terenurile de mai sus , soția supraviețuitoare în cotă de 6/24 parte iar reclamanta și pârâții în cote egale fiecare de 3/24 parte

- să se constate că masa succesorală după defuncta M M. decedată la data de 23.09.2009 se compune din :

- cota de 6/24 parte din terenul în suprafața de 100 mp situat în Borșa, str. Rotundu, nr. 52 între vecinii T. I M I. P

- cota de 6/24 parte din terenul în suprafață de 1000 mp situat în Borșa, str. Rotundu, nr. 52 între vecinii T. I, M I. P

- cota de 18/24 parte din suprafața de 1023 mp teren construcție situat în Borșa înscris în CF 50930 cad. 556 provenita din conversia CF 7743 Borșa

- cota de 6/24 parte din suprafața de 9000 mp teren final, situat în extravilanul localității Borșa, în locul numit Jgheab între vecinii M G și M Ș

- cota de 6/24 parte din terenul în suprafață de 1200 mp situat în Borșa, str. Rotundu, nr. 52 între vecinii T. Ilie, M I. P

- cota de 6/24 parte din terenul în suprafață de 4500 mp în extravilanul localității Borsa, la locul numit Dealul lui Simon, având ca vecin pe M T. Pu

- cota de 18/24 parte din suprafața de 20.000 mp teren în extravilanul localității Borșa, la locul numit Dealul lui Simon, având ca vecin pe M T. Pu

- cota de 18/24 parte din suprafața de 10.000 mp teren fânaț, în extravilanul localității Borsa, la locul numit jgheabu Ciocan, având ca vecini pe M I., M T., B

- cota de 18/24 parte din suprafața de 7.500 mp teren fânaț, în extravilanul localității Borsa, la locul numit Dosul Dealului Rasilor, având ca vecini pe M IS, RGG

- cota de 18/24 parte din suprafața de 10.000 mp teren fânaț, în extravilanul localității Borșa, la locul numit Rotuindu Zapode, având ca vecini pe S I. și S P -cota de 6/24 parte din terenul situat în locul numit Valea Caselor- Secătura în suprafață de 1400 mp situat în extravilanul localității Borsa

- cota de 6/24 parte din terenul in suprafața de 1295 mp situat în Borșa, str. Rotundu nr. 88 și 120A

- cota de 6/24 parte din terenul în suprafață de 270 mp situată în Borșa, str. Rotundu nr. 164 (fost nr. 52)

- cota de 18/24 parte din suprafața de 1383 mp teren construcție situat în Borșa str. 22 Decembrie 76-78,

- cota de 18/24 parte din suprafața de 20153 mp teren fânaț, situat în extravilanul localității Borșa, în locul numit Jgheab sau Dealul jgheabului lui Ciocan între vecinii M G și M Ș

- cota de 18/24 parte din suprafața de 13.917 mp în extravilanul localității Borșa, la locul numit Dealul lui Simon,( Fundac) având ca vecin pe M T. Pu

- cota de 18/24 parte din suprafața de 10.573 mp teren in extravilanul localității Borșa, la locul numit Dealul lui Simon ( Plopi si Moine ), având ca vecin pe M T. Pu

- cota de 18/24 parte din suprafața de 3251 mp teren fânaț, în extravilanul localității Borșa, la locul numit Dosul Dealului Rasilor, având ca vecini pe M I S, R G G

- cota de 18/24 parte din suprafața de 18.974 mp teren fânaț, în extravilanul localității Borșa, la locul numit Rotundu Zapode sau Corha Zapodii 1 și Corha Zapodii 2, având ca vecini pe S I. și S P

- cota de 18/24 parte din 1 grajd situat în locul numit Jgheabul lui Ciocan, 1 grajd și casa de locuit situate în Borșa str. Rotundu nr. 164( fost 52), 1 casa de locuit situată în Borșa, str. Rotundu nr. 88.

- să se constate că au vocație succesorală în cote egale de 1/6 parte reclamanta și pârâții

- să se dispună ieșirea din indiviziune a reclamantei față de pârâți, atribuind acesteia următoarele bunuri:

- 1020 mp teren intravilan situat în Borșa, str. Rotundu nr. 164

- 6525 mp teren situat în Borsa, în locul numit Jgheabul lui Ciocan împreună cu grajdul aferent acestuia

- 2181 mp teren extravilan, situat în Borșa, în locul numit Plopi sau Dealul lui Simon

- 4390 mp teren situat în extravilanul localității Borșa, str. Rotundu, la locul numit Dealul lui Simon sau Moine

- 3537 mp fânaț situat în extravilanul localității Borșa, str. Rotundu, la locul numit Dealul lui Simon sau Fundac

- 3487 mp fânaț, situat în extravilanul localității Borșa în locul numit Corha Zapodii 2

- 1400 mp teren situat în extravilanul localității Borșa în locul numit Valea Caselor- Secătura

Apelanta a menționat că toate bunurile cuprinse în motivele de apel se regăsesc solicitate în precizarea de acțiune și concluziile scrise ale av I A - BR depuse pentru reclamantă, însă a înțeles să defalce suprafețele cuprinse global în concluzii și care însumează suprafețele din certificatul de moștenitor nr. 182/1989 și cele invocate suplimentar față de cuprinsul acestuia și regăsite în actul de partaj și în teren de către expertul topograf. Astfel, bunurile de la pct. 1 și 2 din cererea de suplimentare a masei succesorale rămase după defunctul M L se regăsesc în concluziile scrise ale av I A -B R pct. I și K. Bunul de la pc.3 reprezintă diferența de teren dintre suprafața de la pct.a din concluziile scrise și pct. 1, 2, 5 din acțiunea inițială. Pct. 4 se regăsește ca diferența de suprafața între concluziile scrise pct. J si suprafața menționată la pct. 3 în acțiunea inițială. Pct. 5 se regăsește ca diferență de suprafață dintre terenul menționat la pct. b în concluzii și terenul de la pct. 4 și 8 în acțiunea inițială. Pct. 6 din cererea de suplimentare a masei succesorale rămase după defunctul M L reprezintă diferența de suprafață dintre cea solicitată la pct. e din concluzii față de suprafața menționată la pct. 6 din acțiunea introductivă de instanță. Pct. 7 din cererea de completare reprezintă diferența de suprafața dintre cumulul suprafețelor de la pct. c și d din concluzii în raport de pct. 7 din acțiunea inițială. Pct. 8 din cererea de completare reprezintă diferența dintre suprafața solicitată la pct. h din concluzii și suprafața de la pct. 9 din acțiunea inițială. Pct. 9 din completare reprezintă diferența de suprafața din însumarea suprafețelor de la pct. f și g din concluzii în raport de suprafața de la pct.10 din acțiunea inițială.

Prin întâmpinare, apelanta intimată M M. a solicitat admiterea apelului formulat de M I. în sensul anularii hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre o nouă judecată întrucât instanța de fond a soluționat cauza fără a intra în judecata fondului. Astfel, apreciind că certificatul de moștenitor 182/1989 nu face dovada proprietății bunurilor transmise prin succesiune, nu analizează deplin și corect masa succesorală după defuncta M M. și nici nu analizează prin raportare la aceste bunuri partajul realizat între comoștenitori. O astfel de soluție echivalează cu necercetarea fondului cauzei, prejudiciind părțile de o cale de atac împotriva hotărârii pronunțate. Includerea în masa de partajat și a celorlalte terenuri ar schimba componența loturilor și sultele astfel că ar realiza și consolida dreptul asupra cărora părțile exercită folosința terenurilor .

Referitor la apelul declarat de către M T., intimata-apelantă a arătat că este de acord cu admiterea lui în parte, în sensul că solicită includerea la masa succesorală a terenurilor și construcțiilor expertizate, apreciază că și motivele invocate se circumscriu în principal motivelor de anulare a hotărârii și trimitere a cauzei spre o nouă judecată instanței de fond, soluție în care cererile părților să fie reconsiderate prin prisma recunoașterilor exprimate.

Referitor la cheltuielile de judecată, a solicitat respingerea apelului ca o consecință a admiterii apelului său, iar pentru petitul subsidiar, suportarea lor proporțional cu cota de proprietate sau compensarea acestora în integralitate, părțile având calități inverse și profitându-le acțiunea formulată de apelantă.

Prin întâmpinarea la apelul declarat de reclamanta M M., apelantul intimat M T. a arătat că Actul de Partaj din 06.08.1989 vizat 31.10.2007 invocat de reclamantă, nu a fost semnat de M T., iar prin acestea i s-au îngrădit drepturile de la părinți și dreptul de proprietate asupra terenului cumpărat de el. Apelantul s-a intabulat pe suprafața 945 mp, nr. top. 556/2, Borșa din C.F. vechi nr. 5225 Borșa, prin sentința civilă nr. 598/1979 (fila 83-87,vol. 2) pe care i-a garantat intabulația prin succesiune T. D G, tatăl vânzătoarei ca martor în sentință. A cumpărat și a plătit suma de 40.000 lei pe cele două terenuri din str. 22 Decembrie, nr. 76 și 78, în cele două convenții încheiate la aceeași dată: 11 mai 1978 (fila 107 și 69), între vânzătoarea T. I. lui D G, iar Convenția de la fila 69 s-a modificat, tatăl M L a dat numai suma de 10.000 lei, iar apelantul a dat suma de 15.000 lei, diferența în schimbul locului numit în str. Rotundu, nr. 164/B, care este cumpărată suprafața 678 mp în ziua de 11 mai 1978. O V M, fiica lui M L, s-a intabulat pe suprafața de 395 mp. nr. top.7797/4/4/1. În Declarația către Notarul de Stat Vișeu de Sus a surorii M M. din 04.08.1989 nu a declarat că a primit de zestre suprafața 395 mp de la tată, fiindcă cunoștea că fratele M L a cumpărat această suprafața 395 mp cu o bucătărie de vară cu suma de 33.000 lei prin Convenția din 01 mai 1978 și nu tatăl M L și cunosc toți frații lucrul acesta.

Intimatul-apelant a mai solicitat ca terenul intravilan, pct.6.1.4.- din Completarea nr. 1 din 28.01.2016, din intravilanul Borșa, str. Rotundu, nr. 88, M P din Anexa nr. 11, poziția 4, să fie introdus în masa succesorală, suprafața 900 mp, deoarece a fost cumpărat de tatăl M L prin Actul de învoială din 12.02.1967 cu o suprafață 900 mp cu o casă de locuit cu suma de 28.000 lei (fila 70 vol.l), de la vânzătorii M G, soția M I.a, cu părinții M I, soția M C- pârâtul frate M P s-a căsătorit în data de 09.03.1968. Solicită să intre în masa succesorală, fiind intabulat pe M P, prin Sentința Civilă nr. 1609/1973 în C.F. vechi 7589, nr. top 7797/1 cu o suprafață de 903 mp prin reclamant M Ilie, tatăl vânzătorului, în lipsa tatălui M L.

Prin încheierea ședinței Camerei de Consiliu din 17.05.2016 s-a încuviințat cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru formulată de apelanta M I. și, în consecință: s-a redus taxa judiciară de timbru de 4682,8 lei stabilită în sarcina apelantei pentru exercitarea căii de atac împotriva sentinței civile nr. 424 din 17.02.2016 pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus la suma de 2341 lei; s-a încuviințat cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru formulată de apelantul M T., CNP 1540813241333, domiciliat în Borșa, str. 22 Decembrie nr. 76 și, în consecință: s-a redus taxa judiciară de timbru de 3532,13 lei stabilită în sarcina apelantului pentru exercitarea căii de atac împotriva sentinței civile nr. 424 din 17.02.2016 pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus la suma de 1766 lei; s-a încuviințat cererea de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru formulată de apelanta M M., CNP 2511007241338, domiciliată în Borșa, str. L. Rebreanu nr.10 și, în consecință: s-a redus taxa judiciară de timbru de 4682,8 lei stabilită în sarcina apelantei pentru exercitarea căii de atac împotriva sentinței civile nr. 424 din 17.02.2016 pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus la suma de 2341 lei pe care o eșalonează în 10 rate egale de 234 lei, scadente la următoarele termene: 25 mai 2016, 25 iulie 2016, 25 septembrie 2016, 25 noiembrie 2016, 25 ianuarie 2017, 25 martie 2017, 25 mai 2017, 25 iulie 2016, 25 septembrie 2017, 25 noiembrie 2017.

Prin încheierea civilă nr. 343/A din 9.06.2016, pronunțată în dosarul nr. 3013/336/2010/a4 s-a admis în parte cererea de reexaminare formulată de petentul M T. și s-a dispus eșalonarea plății taxei de timbru de 1766 lei în 10 rate lunare egale, fiecare rată în cuantum de 176,6 lei scadentă la data de 25 a lunii.

De asemenea, prin încheierea civilă nr. 376/A din 16.06.2016, pronunțată în dosarul nr. 3013/336/2010/a5 s-a admis în parte cererea de reexaminare formulată de către petenta M I. privind Încheierea Camerei de consiliu din data de 17.05.2016, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 3013/336/2010 și, în consecință: s-a dispus eșalonarea în 10 rate, a câte 234 lei fiecare, a plății taxei judiciare de timbru în valoare de 2341 lei astfel cum a fost redusă prin Încheierea din Camera de consiliu din data de 17.05.2016, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 3013/336/2010, plata urmând să se facă în ultima zi lucrătoare a fiecărei luni, în perioada iulie 2016 - aprilie 2017. S-a respins cererea formulată de petenta M I., privind scutirea de la plata taxei judiciare de tim¬bru în valoare de 2341 lei.

La dosar au fost depuse în probațiune înscrisuri, iar apelanta M M. prin avocat a depus o notă referitoare la terenurile obiect al litigiului, în care a susținut că terenul din locul numit Secătura a fost cumpărat prin actul sub semnătură privată intitulat "Convenție"; datat 29 iunie 1983, promitent vânzător P V și P P, promitent cumpărător M L Pu, suprafața 1400 mp, CF- neidentificat, nu este menționat în certificatul de moștenitor nr. 52/1964, este identificat în actul de partaj din data de 6.08.1989.

Cu privire la terenul din locul numit Rotundu nr. 164 și nr.120 - suprafața de 2500mp, acesta figurează la poziția 3 din CM 52 din 1964 emis în succesiunea defuncților M T. și M A, poziția 1, 2, 5 și 11 din CM nr. 132 din 9.08.1989 emis în dezbaterea succesiunii după defunctul M L, este identificat în CF 6314 Borșa, CF 5464 Borșa, este cump. prin cvc 1972 vânzator T. M, T. Ș, cumpărător M L P, este identificat în actul de partaj din data de 6.08.1989.

Tot schematic, s-a arătat că terenul în locul numit Rotundu nr. 88 - suprafața de 900 mp este cuprins în contractul de vânzare cumpărare intitulat "actul de învoială"; din 12.02.1967, promitent vânzător M G ST fiul lui I și C, promitent cumpărător M L P, este identificat în CF 7589 Borșa, proprietar M P și în actul de partaj din data de 6.08.1989. Terenul în locul numit Dealu Risilor - suprafața de 10751 mp, este identificat in actul de partaj din data de 6.08.1989, este poziția 9 din CM nr. 132 din 9.08.1989 emis in dezbaterea succesiunii după defunctul M L, promitent vânzator M V și M I., promitent cumpărător M L Pu, CF 6998 Borșa. Terenul în locul numit Moine, Fundac, Plopi și Corha Zapodii - în suprafața de 77628 mp este identificat in actul de partaj din data de 6.08.1989, este la poziția 6, 7, și 10 din CM nr. 132 din 9.08.1989 emis in dezbaterea succesiunii după defunctul M L, este identificat in CF 6261 Borșa, CF 6852 Borșa și în actul de partaj din data de 6.08.1989, este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 23.02.1948, promitent vânzător Veiseberg Ita, Iutca, Măria, Perla succesori ai proprietarilor cf, promitent cumpărător M T. Pu, CF 6261, 6852, este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 25.12.1961, promitent vânzător T. I. Filipan, promitent cumpărător M L Pu, este cuprins in contractul de vânzare cumpărare din 28.04.1954, cu promitent vânzător RD a lui V B și promitent cumpărător M L P, este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 17.11.1965, cu promitent vânzător M A și promitent cumpărător M L P.

Terenul în locul numit Jgheabul lui Ciocan - în suprafața de 39153 mp este identificat în actul de partaj din data de 6.08.1989, este la poziția 4 din CM nr. 132 din 9.08.1989 emis în dezbaterea succesiunii după defunctul M L, este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 10.01.1958, promitent vânzător M V a lui P S și promitent cumpărător M L P. Terenul intravilan, str. 22 Decembrie nr.76 - în suprafața de 1124 mp este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 11.05.1978, promitent vânzător T. I. a lui D și promitent cumpărător M L P, este identificat in CF 5225 Borsa. Terenul intravilan, str. 22 Deeembrie nr.78 - în suprafața de 1282 mp este cuprins în contractul de vânzare cumpărare din 11.05.1978, promitent vânzător T. I. a lui D și promitent cumpărător M L Pu este înscris în CF 7743 Borșa.

Apelantul M T. a depus la dosar concluzii scrise.

Analizând sentința primei instanțe, prin prisma motivelor de apel învederate, Tribunalul reține următoarele:

Apelul declarat de reclamanta M M. este nefondat. Susținerile apelantei M M. relative la necercetarea fondului pricinii de către prima instanță, cu argumentația expusă de reclamantă, nu pot fi primite.

Calificarea acțiunii introductive a dat-o reclamanta, asistată de avocat, prin formularea clară a petitelor cu a căror soluționare a înțeles să investească instanța de judecată (inclusiv precizarea din data de 15.12.2010) și indicarea temeiului juridic (art. 728 C. Civ, art. 673¹-673 ind. 14 Cod procedură civilă) la finalul cererii de chemare în judecată.

Prima instanță a respins pe considerentul că au fost tranșate în dosarul succesoral, doar cererile reclamantei privind constatarea calității părților de moștenitori ai defunctului M L și a cotei lor aferente din moștenire. În ce privește compunerea masei succesorale a defunctului, raționamentul instanței s-a axat pe împrejurarea nedovedirii dreptului de proprietate a autorului M L la data decesului (paragraful 10 pag. 5 sentință) și nicidecum pe faptul că ar fi fost dezbătută la notar succesiunea după defunct.

Dispozițiile art. 129 al. 5 Cod procedură civilă 1865 nu pot fi invocate în contextul în care pretențiile reclamantei au fost clar determinate, chestiunea probării lor fiind una distinctă. Pe de altă parte eventuala culpă procesuală aparține reclamantei care a formulat un petit unic de dezbatere a succesiunii celor doi defuncți. În contextul dat însă, în care în masa succesorală a autorilor invocați intră cote de proprietate egale asupra aceluiași bun, iar autorii au aceiași moștenitori cu cote egale, solicitarea de dezbatere succesivă a moștenirilor este riguroasă teoretic, dar irelevantă practic.

Prima instanță nu a respins pretențiile reclamantei pe considerentul că nu s-ar fi considerat investită cu o cerere de constatare suplimentară a masei succesorale rămase după defunctul M L, ci pentru că nu s-a dovedit dreptul de proprietate asupra altor terenuri cu excepția celui înscris în CF 50930 Borșa nr. top. 556/1.

La data emiterii certificatului de moștenitor nr. 182/1989 erau în vigoare dispozițiile art. 23 din Decretul nr. 40/1953 conform cărora: " După eliberarea certificatului de moștenitor nu se mai poate elibera alt certificat; cei care au pretentiuni la succesiune, pot cere în justiție anularea certificatului eliberat și stabilirea drepturilor lor. Până la anulare prin sentința judecătorească, certificatul de moștenitor face dovada în ce privește calitatea de moștenitor și cota bunurilor ce revin fiecărui moștenitor.

Textul de lege este explicit relativ la forța probantă a acestui act, elementele în privința cărora aceasta este operantă fiind: calitatea de moștenitor, cota bunurilor ce revin fiecărui moștenitor.

Acest din urmă element nu vizează însă dovedirea dreptului de proprietate al lui de cuius prin însuși certificatul de moștenitor, care se eliberează în cadrul unei proceduri grațioase, în contextul acordului succesorilor, ci probarea faptului că dreptul invocat asupra bunului a fost dobândit de moștenitorul legal ori legatar pe cale succesorală și nu altfel.

Dreptul de proprietate se poate dobândi și transmite, indiscutabil, prin moștenire, conform prevederilor art. 644 Cod civil 1864, dar pentru a opera această transmisiune mortis causa este necesar ca el să fi preexistat în patrimoniul autorului (nemo potest dare quod non habet). În niciun caz un atare drept nu se poate naște din acordul moștenitorilor, din convenția lor, concretizată în eliberarea certificatului de moștenitor.

Aceleași considerații sunt valabile și pentru Certificatul de moștenitor nr. 52 din 11.05.1964, depus la fila 44 vol. II dosar apel.

În cuprinsul certificatului de moștenitor nr. 182 din 9 august 1989, eliberat în succesiunea defunctului M L, tatăl părților, singurul teren identificat cu date de CF este "cota de ½ parte din 1023 mp. teren construcție situat în Borșa, str. Republicii înscris în CF 7743 Borșa, uzucapiune încheierea 128/1979";. Construcțiile sunt relevate la pct. 12 din act ca fiind amplasate în Borșa, strada Rotundu nr. 52/a respectiv nr. 52, iar dintre celelalte terenuri unele sunt calificate ca "proprietate extratabulară";, moștenire ori cumpărare.

Se reține că nu s-a afirmat că autorii părților, a căror masă succesorală s-a solicitat a se partaja în prezentul proces, ar fi fost înscriși în cartea funciară ca proprietari ai terenurilor a căror împărțire suplimentară s-a solicitat.

Prin prisma înscrisurilor noi depuse în apel și a explicațiilor expuse cu privire la acestea, prin raportare la parcelele a căror partajare s-a solicitat, se reține că în CF nr. 5631 Borșa (în care se susține că ar fi înscris terenul din locul numit Jgheabul lui Ciocan) este proprietar tabular numitul K Gyorgy l. G; în CF nr. 6314 Borșa (pentru terenul din locul Rotundu nr. 164) sunt proprietari Roman Todor l. Ș și numiții Verczberger Devojra, Szava Perl, Marjem, Freida; în CF nr. 5464 Borșa (pentru terenul de la Rotundu nr. 120) au rămas proprietari tabulari după dezmembrarea nr. topo. 7797/1 (903 mp.), transcris în favoarea lui M Petre, precum și după alte dezmembrări, numiții D G, D I., D Varvara, D Călină, D Gyorgy, D Ilona; în CF nr. 6261 Borșa (pentru terenurile Moina, Fundac, Corha Zapodii) sunt proprietari tabulari Weiszberg Pinkasz, Vercsberg Marie, Jakob, Sulem, Mendel, Burech, Icig; în CF nr. 6852 Borșa (teren Plopi) este proprietar tabular Veisberg Pinkasz. De asemenea, în CF nr. 6998 Borșa, pentru terenul din locul "Dealu Râșilor"; este proprietară tabulară M S.

Contractul de vânzare-cumpărare depus la fila 69 dosar apel, încheiat în data de 23.02.1948, nu face dovada proprietății în contextul în care raportat la data perfectării sale, înscrierea în CF avea efect constitutiv de drepturi conform prevederilor art. 17 din Decretul/lege nr. 115/1938, iar pe de altă parte, chiar dacă s-ar aprecia că unul dintre cumpărători, M L l. T. P, ar fi autorul părților (prenumele tatălui acestuia fiind Tivadar, iar nu T., conform fotocopiei certificatului de deces de la fila 4 dosar prima instanță), se reține că aceeași calitate o mai au și M A, precum și M T., în raport de care nu s-a explicitat vreo poziție procesuală.

De asemenea, se reține că reclamanta și pârâții nu au opus vreun drept proprietarilor de carte funciară persoane fizice neatrase în cadrul procesual (distincte de părțile din proces) și nu au invocat, prin formularea adecvată a cererilor în fața primei instanțe, modalități concrete de transmisiune a dreptului de proprietate către autorii lor ori, după caz, de dobândire originară a acestui drept, în faza procesuală a apelului atare cereri neputând fi primite, raportat la dispozițiile art. 294 al. 1 Cod procedură civilă 1865.

Simpla depunere a unor înscrisuri sub semnătură privată (în apel) ori prevalarea de evidențe declarative de registru agricol nu reprezintă o dovadă scrisă conformă cu legea a dreptului de proprietate.

În acest context și raportat la mențiunile din cărțile funciare depuse la dosar, era neconcludentă efectuarea unei alte expertize în specialitatea topografie-cadastru, concluziile acesteia fiind de natură să contribuie la justa soluționare a cauzei doar în măsura stabilirii în prealabil a dreptului de proprietate în patrimoniul autorilor invocați asupra terenurilor a căror partajare s-a solicitat.

Premisa partajului, astfel cum este acesta reglementat procedural prin dispozițiile art. 673 indice 1 și urm.Cod procedură civilă o reprezintă dovedirea existenței dreptului de coproprietate, a calității părților în proces, de coproprietari, coindivizari ori, după caz, de codevălmași asupra bunurilor a căror împărțire se solicită. În materia împărțirii unei moșteniri, aceasta presupune pe de o parte, dovedirea calității de moștenitor a părților între care se solicită a se proceda la împărțeală, iar pe de altă parte dovada calității de proprietar a autorului defunct, asupra acelorași bunuri. Aceasta rezultă cu claritate din dispozițiile art. 673 indice 5 alin.1 Cod procedură civilă aplicabil procesului.

Devoluțiunea succesorală legală este doar o cale de transmitere a unor drepturi preexistente, din patrimoniul persoanei decedate, în cel al succesorilor cu vocație concretă; aceasta nu reprezintă un mod de naștere ab origine a dreptului de proprietate. Pe cale succesorală se transmit cu relevanță juridică drepturi și obligații, iar nu stări de fapt (precum posesia, de exemplu).

Codul civil de la 1864 se referă la partajul de proprietate; partajul de folosință este permis doar urmare a acordului copărtașilor, dar și în această ipoteză, coproprietarii decid (sau solicită) să se partajeze folosința bunului comun, asupra căruia poartă dreptul lor de proprietate concurent, iar nu bunuri pe care doar le folosesc, fără a putea pretinde drept de proprietate asupra acestora.

În cauza de față nu există probe care să dovedească dreptul de proprietate al defuncților asupra altor bunuri a căror partajare s-a solicitat, apartenența lor la masa succesorală fiind de altfel contestată parțial.

Împrejurarea că apelanta a renunțat în fața primei instanțe la petitul privind înscrierea dreptului de proprietate în cartea funciară nu este de natură a determina admiterea acțiunii de stabilire a masei succesorale și partaj, publicitatea imobiliară fiind destinată a asigura (la acest moment, raportat la gradul de finalizare a lucrărilor de cadastru) opozabilitatea dreptului, iar nu însăși existența lui.

Apoi, se mai reține că prin sentința civilă nr. 598 din 19.03.1979, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. 373/1979 s-a admis acțiunea formulată de reclamanții M L P (autorul părților) și M T. P (pârâtul-apelant) împotriva pârâtului FM cu domiciliul necunoscut, constatându-se că reclamanții au dobândit dreptul de proprietate în baza uzucapiunii de 32 ani asupra imobilului înscris în CF 5225 nr. topo. 556.

S-a dispus intabularea dreptului de proprietate astfel: nr. top. nou 556/1 în suprafață de 1023 mp. pe numele reclamantului M L; nr. top. nou 556/2 în suprafață de 945 mp. pe numele reclamantului M T., conform schiței de dezmembrare întocmite (f.85 vol. II dosar).

Această sentință este opozabilă tuturor descendenților lui M L, de vreme ce aceștia se prevalează în prezentul litigiu, raportat la cererile formulate, de calitatea lor de succesori cu titlu universal sau particular.

Imobilul obiect al acestei hotărâri judecătorești este situat în Borșa, str. 22 Decembrie. La numărul 76 este parcela cu nr. topo. 556/2 cu suprafața de 945 mp. (în teren, 1124 mp.), dezmembrată conform documentației topo. nr. 3320/20.04.2011 în cinci parcele, proprietatea tabulară a pârâtului M T..

Independent de aspectele evocate de acest pârât-apelant, actul jurisdicțional relevă că proprietatea s-a dobândit prin uzucapiune, acțiunea fiind îndreptată împotriva fostului proprietar de carte funciară, care nu este parte în prezentul litigiu.

Din această perspectivă, se reține că nu s-a făcut în vreun fel dovada contrară celor evidențiate în cartea funciară în privința titularului dreptului de proprietate asupra terenului respectiv, acest titular fiind pârâtul M T..

Terenul situat în Borșa, str. 22 Decembrie nr. 78 are o suprafață măsurată de 1282 mp., este folosit, împreună cu construcțiile de pe el, de pârâta M I. cu familia și corespunde cu parcela cu nr. topo. 556/1 din CF nr. 50930 (rezultat din conversia CF 7743 Borșa) în suprafață de 1023 mp., înscrisă în cartea funciară inițial pe numele autorului M L. Parcela este menționată ca atare și în certificatul de moștenitor eliberat în succesiunea lui M L, în baza căruia s-a procedat la intabularea dreptului de proprietate dobândit prin succesiune, în favoarea soției supraviețuitoare M M. (alături de cota proprie de ½) și a celor șase moștenitori, părți în proces.

Pe cale de consecință, în mod corect prima instanță a apreciat că singurul teren în privința căruia s-a dovedit dreptul de proprietate al autorilor pârâților este cel anterior arătat.

Prin sentința civilă nr. 1609 din 19.09.1973, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. 2084/1973 s-a admis acțiunea formulată de reclamantul M P P (pârât în cauză) împotriva proprietarilor tabulari D G ș.a. și s-a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune (folosire timp de 32 de ani) asupra imobilului de natură arabil situat în Borșa, înscris în CF 5464 nr. topo. dezmembrat 7797/1, în suprafață de 903 mp. (filele 167-168 vol. I dosarul primei instanțe). Numărul topo. 7792/2 în suprafață de 10.178 mp. s-a intabulat în favoarea foștilor proprietari (f.169), iar M P și-a reflectat dreptul dobândit în cartea funciară 7589 Borșa (f. 170 dosar vol. I).

Întreg terenul de la adresa Rotundu nr. 88 - casă și anexă- este folosit de pârâtul M P cu familia, după cum se arată în raportul de expertiză întocmit de expertul tehnic F I. (f. 14 vol. II).

Prin sentința civilă nr. 504/2011 din 16.02.2011, pronunțată de Judecătoria Vișeu de Sus în dosarul nr. 3337/336/2010 s-a admis acțiunea formulată de OV împotriva pârâților M L, M I. și a pârâților cu domiciliul necunoscut D G l. N l. M ș.a. și s-a constatat că reclamanta, prin antecontractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată din 8.09.2010, a cumpărat de la pârâtul M L terenul situat în Borșa, identificat în CF 50154 nr. top. 7797/4/4/1, în suprafață de 395 mp., dispunându-se înscrierea în cartea funciară. Dreptul s-a înscris în CF 51957 Borșa, nr. cad. 51957. Imobilul este situat în Borșa, strada Rotundu nr. 120/A (bucătărie de vară) și se află în folosința pârâtului M L.

Nici în privința acestui teren nu s-a dovedit așadar dreptul de proprietate în patrimoniul autorilor invocați de reclamantă, chiar în condițiile în care hotărârea judecătorească nu este opozabilă acesteia. Nu s-a dovedit modalitatea în care acest drept ar fi ajuns în patrimoniul succesoral, nici măcar în raport de vechii proprietari tabulari.

Pe cale de consecință, apelul declarat de reclamanta M M. urmează a fi respins ca nefondat, în temeiul prevederilor art. 296 Cod procedură civilă 1865.

În privința apelului declarat de pârâta M I., Tribunalul reține că în absența dovedirii prin mijloacele de probă admise de lege, a dreptului de proprietate al defuncților asupra terenurilor cu care s-a solicitat suplimentarea masei succesorale, o atare suplimentare nu poate fi dispusă.

Imobilele în privința cărora este reflectat tabular dreptul de proprietate al pârâtului M T. și al numitei OVM în mod corect nu au fost cuprinse în masa succesorală, situația tabulară nefiind combătută probator. Certificatul de moștenitor nu reprezintă o dovadă a dreptului de proprietate.

Contrar susținerilor acestei apelante, în mod repetat prima instanță a pus în discuția părților dovada dreptului de proprietate, stăruind a se administra probe sub acest aspect.

Astfel, în ședința publică din data de 4.12.2012, precum și din data de 24.01.2013 instanța a pus în vedere reprezentantei reclamantei să facă dovada dreptului de proprietate, aspecte pe care chiar instanța de apel le-a readus în discuția părților, fără ca apelanta M M. să propună probe.

În ce privește partajul de ascendent invocat de apelantă, încheiat la data de 6 august 1989 (deci anterior eliberării certificatului de moștenitor) se reține că din analiza prevederilor art. 795 Cod civil 1864 rezultă că împărțeala de ascendent se poate realiza numai cu respectarea cerințelor de formă stabilite legal pentru donații și testamente.

Așadar, împărțeala-donație rămâne supusă, sub sancțiunea nulității absolute, formei autentice, iar împărțeala-testament se impune a fi făcută doar într-una dintre formele testamentare reglementate-fie cele ordinare-olograf, autentic sau mistic, fie cele extraordinare ori privilegiate.

Prin prisma prevederilor art. 859 Cod civil 1864, testamentul olograf, ca de altfel și cel mistic, presupune semnarea lui de către dispunător, sens în care este nul cel întocmit prin punere de deget.

Distinct de aspectele relevate de prima instanță în ce privește partajul voluntar- care presupune preexistența dreptului de proprietate asupra bunurilor împărțite- și partajul de ascendent, se reține așadar că acest din urmă act este unul solemn, putând îmbrăca forma donației ori pe cea a testamentului.

Actul de care se prevalează apelanta nu este încheiat în forma autentică a donației potrivit prevederilor art. 813 C. civil 1864 și nici în cea testamentară, în contextul în care nu întrunește nici condiția formală a testamentului olograf, nefiind cel puțin semnat de pretinsa dispunătoare. Punerea degetului nu echivalează cu o semnătură, iar respectarea altor forme testamentare nu intră în discuție.

Nu poate fi avută în vedere o eventuală executare voluntară, așadar o ratificare de către moștenitori deoarece aceștia nu au căzut de acord asupra compunerii masei și a stăpânirii bunurilor succesorale.

În privința pârâtei M I. se mai reține că prin notele de ședință depuse, aceasta a arătat că este de acord cu stabilirea masei succesorale, ieșirea din indiviziune și atribuirea loturilor de teren conform folosinței, "pentru subsemnata asupra terenului situat în Borșa str. 22 Decembrie în suprafață de 1250 mp. și pentru celelalte terenuri (…) în loturi echivalente valoric …";. Așadar pârâta-apelantă nu s-a opus partajării terenului situat în Borșa str. 22 Decembrie în suprafață de 1250 mp., solicitând a-i fi atribuit.

Apelul promovat de pârâtul M T. împotriva hotărârii primei instanțe este parțial fondat, pentru considerentele ce succed:

În ce privește includerea în masa succesorală a terenurilor situate în strada Rotundu nr. 164, strada Rotundu nr. 88 și în locul "Jgheabul lui Ciocan";, pretențiile apelantului nu pot fi primite raportat la împrejurarea că nu s-a făcut dovada existenței dreptului de proprietate asupra acestora în patrimoniul defuncților părinți ai părților, la data decesului. Hotărârea judecătorească dată în dosarul nr. 1994/336/2007 a fost pronunțată într-o acțiune posesorie, care prin excelență nu pune în discuție dreptul de proprietate.

În ce privește invocatele tranzacții perfectate cu privire la terenul situat pe strada Rotundu nr. 88, actele de care se prevalează apelantul sunt simple înscrisuri sub semnătură privată, care nu sunt apte a transfera proprietatea, la data încheierii lor înscrierea în cartea funciară având și efect constitutiv potrivit prevederilor art. 17 din Decretul/lege nr. 115/1938.

În prezentul litigiu nici nu s-a solicitat valorificarea lor conform procedurilor legale, cadrul procesual fiind limitat la cei șase succesori ai lui M L și M M..

Aceste considerații sunt valabile pentru toate înscrisurile sub semnătură privată care s-au invocat în proces și care sunt lipsite de forță probantă sub aspectul transferului dreptului de proprietate, sens în care expertizarea lor grafoscopică nu era oricum de natură a contribui la justa soluționare a cauzei în sensul prevederilor art. 167 Cod procedură civilă. Oricum părțile au înfățișat mai multe înscrisuri, mai multe variante, prevalându-se de efecte diferite ale acestora.

În contextul multiplelor note de ședință depuse și reiterate de către pârâtul M T. se reține că apărările acestuia au vizat excluderea din masa succesorală a terenului situat în Borșa, str. 22 Decembrie nr. 76 pe considerentul că terenul este bunul său propriu, cumpărat în 11.05.1978 de la T. I., teren înscris în Cf 8225; excluderea terenului situat în Borșa str. Rotundu nr. 164B, bun propriu cumpărat în 11.05.1978 de la defunctul tată cu suma de 15000 lei, în suprafață de 684 mp.; excluderea suprafeței de 6500 mp. din terenul situat în locul "Jgheabul lui Ciocan"; de 3 ha, primită ca zestre de la tată în anul 1983, ocazie cu care pârâtul a construit pe parcelă un grajd din lemn.

În ședința publică din data de 4.12.2012 prima instanță a pus în discuția pârâtului M T. dacă raportat la cererea de scoatere din masa succesorală formulează o cerere reconvențională. Pârâtul nu a înțeles să procedeze de această manieră, aspect de care instanța a luat act la termenul de judecată din 24.01.2013, ulterior prin avocat pârâtul arătând în scris că nu depune cerere reconvențională.

Formularea în apel a unor pretenții cu care prima instanță nu a fost investită potrivit normelor de procedură este interzisă prin dispozițiile art. 294 alin. 1 Cod procedură civilă.

Fără a relua starea de fapt anterior expusă în ce privește înscrierea dreptului de proprietate în baza celor trei sentințe civile, se reține că intabularea dreptului de proprietate al pârâtului-intimat M Petru este opozabilă și apelantului, acesta neprobând în contra mențiunilor din cartea funciară; pretinsa "înzestrare"; a pârâtului M P presupunea stabilirea împrejurării că terenul dat ca zestre (9 ani) a fost proprietatea dispunătorului, aspect nedovedit.

Se reține însă că prin hotărârea apelată, astfel cum a fost argumentată în considerente, prima instanță a dispus ieșirea din indiviziune prin atribuirea întregii cote indivize a defunctei, pârâtei M I., respectiv 30/48 părți din terenul în suprafață de 1023 mp. înscris în CF 50930 Borșa nr. top. 556/1.

Așadar, prima instanță a arătat că masa succesorală rămasă după defuncta M M., decedată la data de 23.09.2009, este compusă din cota indiviză de 10/16 părți din terenul în suprafață de 1023 mp înscris în CF 50930 Borșa nr.top.556/1. Aducând la numitor comun, pentru a determina cota indiviză a fiecărui moștenitor al defunctei, reiese că defuncta a avut în proprietate o cotă de 30/48 din bun, ceilalți descendenți având o cotă proprie de 3/48 și având vocație la o cotă de 5/48 fiecare din cota mamei lor (30/48 :6). Reclamanta a solicitat să se dispună și ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile succesorale. Această cerere a fost admisă doar pentru cota de 10/16 părți aflată în proprietatea defunctei M M. la data decesului acesteia, această cotă fiind atribuită în totalitate pârâtei M I., având în vedere că aceasta are în folosință, integral, încă de la căsătoria sa, terenul înscris în CF 50930 Borșa, nr.top.556/1, pe acesta având construită și casa de locuit și anexele acesteia.

Instanța a mai relevat în considerente că valoarea terenului, conform expertizei efectuată de expert F I. este de 40 lei/mp, rezultând că valoarea totală a terenului este de 40.920 lei (1023 mp X 40 lei/mp). O parte are echivalentul valoric de 852,5 lei (40.920: 48). Masa succesorală are astfel valoarea de 25.575 lei ( 852,5 X 30) , iar cinci părți, câte s-ar cuveni fiecărui descendent, are echivalentul valoric de 4.262,5 lei (852,5 X 5). Pentru egalizarea loturilor, pârâta M I. a fost obligată la sultă în favoarea celorlalte părți, câte 4.262,5 lei fiecăruia, reprezentând echivalentul valoric al cotei lor părți la care au vocație după defuncta M M..

Această perspectivă a primei instanțe nu este însă corectă, deoarece nu are ca finalitate efectuarea propriu-zisă a unui partaj. În baza certificatului de moștenitor nr. 182 din 9.08.1989, în ce privește bunul înscris la pct. 3, s-a procedat la determinarea și reflectarea tabulară a cotelor succesorilor defunctului, pe lângă cota proprie a codevălmașei-soția supraviețuitoare, fiecare descendent fiind titular asupra unei cote de 1/16 din dreptul de proprietate asupra bunului imobil nefracționat în materialitatea sa.

Deci pe lângă cota totală de 10/16 a defunctei M M. (30/48), al cărei corespondent valoric a fost stabilit la 25.575 lei și cu privire la care s-a dispus ieșirea din indiviziune, stabilindu-se sultele, fiecare descendent a rămas titularul cotei moștenite după tată, care nu a fost avută în vedere la pronunțarea hotărârii.

Rezultă astfel că prin ieșirea din indiviziune doar în raport de cota mamei, părțile au rămas practic pe mai departe în indiviziune cu cota moștenită după tată, sens în care se constată că partajul solicitat nu s-a efectuat în mod efectiv.

Sub acest aspect se impune admiterea apelului declarat de pârâtul M T., care a criticat tocmai împrejurarea că nu i s-a atribuit în natură cota sa de moștenire și a solicitat a i se preda suprafața de 600 mp. din strada 22 Decembrie nr. 78, din suprafața de 1282 mp. (întreaga suprafață) măsurată de expertul F I..

În aceste limite și pentru a se realiza un partaj al bunului asupra căruia poartă drepturile concurente ale părților, în conformitate cu întinderea acestor drepturi și potrivit dispozițiilor legale, Tribunalul va admite în parte apelul declarat de apelantul M T. împotriva sentinței civile nr. 424 din 17.02.2016, pe care în temeiul prevederilor art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă o va desființa în parte, în ce privește dispoziția de ieșire din indiviziune și atribuire către pârâta M I. a cotei indivize de 30/48 părți din terenul în suprafață de 1023 mp înscris în CF 50930 Borșa nr. topo. 556/1, obligarea pârâtei M I. la sultă de câte 4262,5 lei, soluția asupra cheltuielilor judiciare și de judecată, întrucât fondul cererii de partaj propriu zis nu a fost cercetat, dar numai din perspectiva criticilor formulate de către apelantul M T.. Se va trimite cauza spre rejudecare în aceste limite, cu menținerea celelalte dispoziții ale sentinței apelate, ce nu sunt contrare prezentei decizii, în rejudecare urmând a se ține seama și de înscrisurile doveditoare depuse de apelantul M T. în ce privește cheltuielile de judecată constând în onorariu avocat.

← Anularea cererii de chemare în judecată. motivarea și...		Admisibilitatea unei constatări de fapt realizată de... →

Certificatul de moștenitor. dovada calității de proprietar

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Certificatul de moștenitor. dovada calității de proprietar