CIVIL.Recurs civil. Violenţă în familie. Ordin de protecţie. Limite Familie (infracţiuni şi alte probleme în legătură cu familia)
| Comentarii |
|
Deliberând asupra prezentului recurs civil, constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău la 21.09.2012 sub numărul unic de dosar nr......, reclamanta ......a solicitat, în calitate de victimă a violenţei în familie, în temeiul art. 23 din Legea nr. 217/2003, emiterea unui Ordin de protecţie prin care să se dispună cu caracter provizoriu, următoarele măsuri de împotriva pârâtului ......
- interdicţia de a intra în apartamentul din municipiul Buzău, cartier Dorobanţi II, ........judeţul Buzău , în care reclamanta locuieşte cu minora ....., născută la.......2004, fiica părţilor.
- obligaţia de a păstra o distanţă minimă de 200 m faţă de reclamantă şi faţă de fiica acestora ;
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în oricare alt mod cu reclamanta şi fiica acestora ;
- obligarea de a urma consiliere psihologică;
În motivarea cererii reclamanta a susţinut că a fost căsătorită cu pârâtul, că au o fiică şi că au divorţat prin sentinţa civilă nr. ......pronunţată de Judecătoria Buzău şi că înainte de divorţ, dar şi după desfacerea căsătoriei, pârâtul a exercitat şi exercită asupra acestora violenţe fizice şi verbale care influenţează negativ şi creşterea şi dezvoltarea minorei.
În dovedirea cererii , reclamanta a depus la dosar certificate medico legale eliberate de Serviciul Medico Legal Buzău, planşe fotografice, sesizări adresate Comandantului Poliţiei Municipiului Buzău.
Prin cererea depusă la dosar la 16.11.2012 (f.65), reclamanta şi-a restrâns cererea de emitere a ordinului de protecţie la următoarele obligaţii şi restricţii împotriva pârâtului:
- interdicţia de a intra în apartamentul din municipiul Buzău, cartier Dorobanţi II, .....judeţul Buzău , în care reclamanta locuieşte cu minora,
- obligaţia de a păstra o distanţă minimă de 50 m faţă de reclamantă ;
- interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în oricare alt mod cu reclamanta ;
- obligarea de a urma consiliere psihologică;
Prin întâmpinare (f.42), pârâtul a solicitat respingerea cererii de emitere a ordinului de protecţie. Pârâtul a admis că între el şi reclamantă este o stare conflictuală, însă a negat că i-a cauzat acesteia leziunile traumatice menţionate în majoritatea certificatelor medico-legale depuse de aceasta la dosar şi că, la rândul său, deţine un certificat medico legal pentru conflictul pe care l-a avut cu reclamanta în 9.10.2012 când s-au lovit reciproc.
Pârâtul a subliniat că în ipoteza în care instanţa ar emite împotriva lui un ordin de protecţie i s-ar îngrădi dreptul de a avea legături cu fiica sa, încuviinţate prin sentinţa civilă nr. ......pronunţată de Judecătoria Buzău.
Instanţa de fond, după administrarea şi evaluarea probelor din dosar , inclusiv declaraţiile martorilor audiaţi în cauză ...... şi răspunsurile date la interogatoriu de pârât, a pronunţat sentinţa civilă nr. 15.258 din 19.11.2012 prin care a admis cererea de chemare în judecată, restrânsă, pentru emiterea ordinului de protecţie, formulată de reclamantă şi în consecinţă :
- a interzis pârâtului, pe o durată limitată, de 6 luni, de a intra în apartamentul în care locuieşte reclamanta împreună cu minora, situat în municipiul Buzău, cartier Dorobanţi 2, ......judeţul Buzău ;
- a obligat pârâtul, pe o perioadă de 6 luni , să păstreze o distanţă minimă de 50 m faţă de reclamantă ;
- a interzis pârâtului, pe o perioadă de 6 luni, orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice mod cu reclamanta ;
- a obligat pârâtul să urmeze consiliere psihologică;
- a obligat pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 500 lei ;
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut că reclamanta a fost căsătorită cu pârâtul, că au un copil minor şi prin sentinţa civilă nr. ......pronunţată de Judecătoria Buzău căsătoria acestora a fost desfăcută prin divorţ şi că, după divorţ, foştii soţi au locuinţe diferite : reclamanta în apartamentul nr.2 din cartierul Dorobanţi II, iar pârâtul în garsoniera situată pe str. Unirii, bl. .....
Instanţa a ajuns la concluzia că reclamantul vine frecvent la apartamentul reclamantei unde provoacă scandal, de cele mai multe ori în prezenţa fiicei lor, o loveşte pe reclamantă provocându-i leziuni traumatice, dovedite cu certificatele medico legale depuse la dosar, toate aceste manifestări violente, punând în pericol integritatea fizică şi psihică a reclamantei, fiind necesară emiterea ordinului de protecţie prevăzut în art. 23 din legea nr. 271/2003.
Împotriva sentinţei civile nr. ....din 19.11.2012 pronunţată de Judecătoria Buzău, a declarat recurs pârâtul.
În motivarea recursului, pârâtul a susţinut că prin interdicţiile ce i-au fost impuse prin hotărârea recurată, i se limitează dreptul la liberă circulaţie şi de a avea legături personale cu fiica sa, încuviinţate prin sentinţa civilă nr. ......pronunţată de Judecătoria Buzău şi că, interzicerea de a se apropia de reclamantă la o distanţă mai mică de 50 m nu poate fi respectată deoarece : ambii sunt subofiţeri la două unităţi militare aflate în acelaşi perimetru; accesul în unităţi se face pe aceeaşi poartă; participă la activităţi comune organizate la locul de muncă, la Poligonul de trageri şi la clubul de festivităţi.
Recurentul a contestat că este necesar să participe la o consiliere psihologică.
S-a opinat de recurent că vinovaţi de starea tensionată se fac vinovaţi amândoi şi că sunt premize pentru aplanarea acestui conflict.
Intimata, prin întâmpinare, a solicitat respingerea recursului ca nefundat pentru motivele arătate în cererea de chemare în judecată.
Tribunalul, examinând sentinţa recurată în raport cu probele din dosar şi dispoziţiile Legii nr. 217/2003, cauza sub toate aspectele, constată următoarele :
Din probele administrate în cauză, corect evaluate de prima instanţă, rezultă că, pe fondul acţiunii traumatizante de divorţ, pârâtul a exercitat acte de violenţă verbală şi de violenţă fizică împotriva fostei sale soţii, reclamanta ......, specifice conceptului de violenţă în familie, aşa cum este definit prin art. 3 din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.
Actele de violenţă exercitate de pârât, asupra reclamantei, fosta lui soţie, au fost dovedite cu certificate medico legale eliberate acesteia de S.M.L. Buzău pentru care acesta a avut nevoie de 1-3 zile îngrijiri medicale, care se coroborează cu declaraţiile celor doi martori audiaţi în cauză şi cu reclamaţiile pe care reclamanta le-a depus la Comandantul Poliţiei municipiului Buzău şi la poliţistul de proximitate.
Aceste manifestări ilicite ale pârâtului recurent creează reclamantei statutul de victimă a violenţei în familie şi, în virtutea acestei calităţi, are dreptul, potrivit art. 6 din Legea nr. 217/2003, la respectarea personalităţii, demnităţii şi a vieţii sale private şi este îndreptăţită, potrivit art. 23 din aceeaşi lege, să beneficieze de ordinul de protecţie constând în măsurile şi interdicţiile pe care prima instanţă le-a luat împotriva pârâtului recurent cu privire la interzicerea pe o durată de 6 luni de a intra în apartamentul în care locuieşte reclamanta cu fiica părţilor, de a se apropia de reclamantă la o distanţă mai mică de 50 m şi de a avea contact cu aceasta precum şi cu privire la consiliere psihologică.
Tribunalul apreciază că, prin măsura luată de prima instanţă de a interzice pârâtului să intre în apartamentul în care locuieşte reclamanta, nu se încalcă sau limitează dreptul acestuia de a avea legături personale cu fiica lui, încuviinţate prin hotărârea judecătorească, deoarece exercitarea acestui drept nu se realizează în apartamentul respectiv.
Pe fondul relaţiilor conflictuale dintre foştii soţi concretizate în comportarea violentă a recurentului faţă de intimată, tribunalul apreciază că măsura luată de prima instanţă, de obligare a acestuia de a urma consilierea psihologică, prevăzută în art. 23 al.3 din Legea nr. 218/2003 este justă şi nu afectează cu nimic demnitatea, deoarece această măsură poate ajuta la normalizarea relaţiilor dintre foştii soţi.
Tribunalul va admite recursul declarat de pârât numai cu privire la măsura obligării acestuia de a păstra o distanţă minimă de 50 m faţă de reclamantă, în sensul că această măsură nu se va aplica cât timp părţile se află în perimetrul unităţii militare........., judeţul Buzău şi sunt obligaţi prin natura sarcinilor de serviciu să se afle la distanţe mai mici de 50 m.
Sentinţa recurată, fiind legală sub toate celelalte aspecte, restul dispoziţiilor vor fi menţinute.
| ← CIVIL.Recurs civil. Rezoluţiune promisiune de vânzare... | ACŢIUNE ÎN RECTIFICARE DE CARTE FUNCIARĂ. CALITATE... → |
|---|
