CIVIL.Acţiune în grăniţuire şi nulitate absolută titlu de proprietate. Situaţia
| Comentarii |
|
Tribunalul BUZĂU Decizie nr. 6 din data de 12.03.2014
Acțiune în grănițuire și nulitate absolută titlu de proprietate. Situația
în care ambele părți dețin suprafețe mai mari decât cele din acte.
Prin sentința civilă nr. ...../2013 pronunțată de Judecătoria Pătîrlagele în dosarul nr. ..../2012 s-a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, invocată de către pârât în ceea ce privește grănițuirea și obligația de a face.
S-a admis excepția lipsei calității procesuale active și a interesului reclamantei invocată de către pârâtul........, în ceea ce privește constatarea nulității absolute a titlului de proprietate al pârâtului.
S-a respins acțiunea în privința constatării nulității titlului de proprietate al pârâtului ca fiind introdusă de către o persoană fără calitate procesuală activă.
S-a admis în parte acțiunea reclamantei........, în contradictoriu cu pârâtul........, Comisia locală .......pentru aplicarea legilor fondului funciar și Comisia Județeană Buzău pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor.
S-a stabilit linia de hotar dintre proprietățile părților pe aliniamentul 5,6,7,8,9, conform raportului de expertiză și schița anexă.........
S-a respins capetele de cerere cu privire la obligația de a face și servitutea de trecere.
În baza art. 274 Cod procedură civilă raportat la art. 560 cod civil a fost obligat pârâtul să plătească reclamantei suma de 19 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru.
S-au compensat celelalte cheltuieli de judecată, constând în onorariu expert și onorariu avocat.
...............................................................................................
Împotriva sentinței a declarat apel reclamanta .........Printr-un memoriu separat reclamanta a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând să se stabilească granita dintre proprietățile părtilor conform semnelor veche de hotar, prin trasarea acestei granite în linie dreaptă, perpendiculară pe limita exterioară a fondurilor învecinate, obligarea pârâtului să mute gardul construit în mod abuziv pe proprietatea acesteia și obligarea pârâtului să contribuie la cheltuielile ocazionate de grănițuire.
A solicitat deasemenea să se constate nulitatea absolută partială a titlului de proprietate al pârâtului, urmând să fie exclus din acest titlu terenul ocupat abuziv prin modificarea amplasamentului gardului dintre proprietăți.
În privința servituții de trecere a solicitat să fie omologată varianta nr.1 din raportul de expertiză.
În motivarea apelului reclamanta arată că terenul a fost cumpărat in urmă cu peste 50 de ani de către părintii săi........., prin acte de mână pe care nu le mai posedă, teren care a fost trecut la rolul defunctei......... Pe acest teren a fost edificată și o casă veche, care a fost demolată și s-a edificat actuala construcție în care locuiește.
A mai arătat apelanta că granița dintre cele două proprietăți a fost întotdeauna o linie dreaptă, graniță pe care pârâtul a încălcat-o in ultima perioadă.
De asemenea a precizat apelanta că singura cale de acces cu mijloace mecanizate , pentru aprovizionarea cu lemne sau pentru a intra cu mașina in curte era prin partea stângă a proprietății sale dinspre DN 10 , cale de acces ca a fost practicată din totdeauna , dar actualmente este ocupată de către pârât.
A susținut apelanta că, chiar dacă nu posedă acte pentru întreaga proprietate trebuie să fie apărată împotriva oricărei cotropiri din partea terților, așa cum este cazul pârâtului.
Cu privire la nulitatea titlului de proprietate al pârâtului a susținut că fiind vorba de o nulitate absolută aceasta poate fi invocată de orice persoană care justifică un interes legitim, or acest interes există întrucât pârâtul i-a ocupat o parte din terenul său.
Apelul este nefondat pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Prin actul de dare în plată, tatăl reclamantei , defunctul .......a dobândit de la CAP Nehoiu un teren in suprafață de 300 mp situat în vatra satului Nehoiu, având ca vecini la Nord - pârâul......, la Sud-......., la Est - șoseaua națională și la Vest -........ Terenul a fost vândut defunctului, în calitate de membru cooperator și cu destinația exclusivă pentru construirea unei case de locuit de uz familial.
Conform actului de dare în plată întocmit la 14.09.1983 , CAP .....a dat cu plată pârâtului .....o suprafață de 250 mp în vatra satului .... având ca vecinătăți......... Terenul a fost vândut sub condiția edificării unei case de locuit.
Prin titlul de proprietate nr. 55645/62 din 10.06.2004 a fost reconstituit tatălui pârâtului , ........., o suprafață de 3590 mp teren intravilan, din care 370 mp curți construcții.
În urma expertizei efectuate de către expert ......s-a constatat că suprafața deținută de către reclamanta ......în vatra satului este de 2061 mp, în timp ce conform actului de dare în plată, autorul său a dobândit numai suprafața de 300 mp .
Cu privire la pârâtul .....s-a constatat că acesta deține în vatra satului suprafața de 3021 mp , față de suprafața de 2340 mp înscrisă în Titlul de proprietate nr. 55645/62 din 10.06.2004 și 250 mp , așa cum rezultă din actul de dare în plată întocmit la 14.09.1983.
Așadar , atât reclamanta cât și pârâtul dețin în jurul caselor de locuit suprafețe mai mari decât cele rezultate din actele de proprietate.
Pe de altă parte reclamanta nu face niciun fel de dovadă cu privire la amplasamentul exact al suprafeței de 300 mp dobândită de tatăl său prin actul de dare în plată. Prin acest act se precizează vecinii dar nu rezultă forma terenului și dimensiunea laturilor. De asemenea , din probele administrate nu rezultă că pârâtul ar fi cotropit vreo porțiune din terenul reclamantei cu ocazia refacerii gardului despărțitor dintre cele două proprietăți.
Martorul ......a declarat în fața primei instanțe că pârâtul a refăcut gardul dintre cele două proprietăți dar a respectat vechiul amplasament.
Este adevărat că martorul......, audiat de prima instanță, la propunerea reclamantei , a declarat că pârâtul a mutat în urmă cu un an gardul spre proprietatea reclamantei dar a precizat că poate susține această afirmație deoarece în urmă cu 15 ani gardul avea alt amplasament.
Cu ocazia efectuării expertizei nu s-a constat existența unor vechi semne de hotar pe care să fi existat un alt amplasament al gardului decât cel actual.
Martorul .......audiată la instanța de apel , a declarat că pârâtul a mutat gardul și că știe acest lucru de la apelantă.
A preciza martora că nu poate să precizeze vechi semne de hotar pe care să fi fost amplasat gardul vechi.
Martorul ........a declarat că pârâtul a refăcut gardul dintre proprietățile părților dar aliniamentul acestuia nu a suferit modificări.
Declarațiile martorilor audiați la solicitarea pârâtului intimat se coroborează cu constatările raportului de expertiză potrivit căruia pe teren nu există semene de hotar vechi care să dovedească faptul că gardul despărțitor a avut un alt amplasament față de cel actual.
În condițiile în care reclamanta apelantă deține o suprafață de teren cu mult mai mare decât cea rezultată din actul de dare în plată , iar prin acest înscris nu s-a precizat forma și dimensiunile laturilor , tribunalul apreciază, în contextul dovezilor rezultate din raportul de expertiză și declarațiile martorilor, că pârâtul intimat nu a modificat amplasamentul gardului existent între proprietățile limitrofe ale părților din proces și nu a cotropit nicio suprafață din terenul deținut de către reclamantă.
De asemenea este nefondat motivul de critică privitor la nulitatea absolută a titlului de proprietate emis în beneficiul autorului intimatului pârât.
Prin art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 au fost declarate ca fiind lovite de nulitate absolută actele de reconstituire a dreptului de proprietate în favoarea unor persoane care nu erau îndreptățite, în favoarea unor persoane care nu au predat teren fostului CAP , actele de reconstituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari , în favoarea unor persoane care nu au avut calitatea de membrii cooperatori și alte asemenea situații.
Reclamanta apelantă tinde să susțină că în Titlul de proprietate emis în beneficiul autorului pârâtului a fost inclusă și o suprafață de teren ce a aparținut părinților săi.
Așa cum rezultă din înscrisurile mai susmenționate autorul reclamantei a dobândit de la fostul CAP un teren în suprafață de 300 mp pentru construirea unei locuințe, dar în prezent aceasta din urmă deține în jurul casei o suprafață cu mult mai mare . Deși tatăl său a avut calitatea de membru cooperator și prin urmare acesta și reclamanta, în calitate de moștenitoare, putea beneficia de reconstituirea terenurilor introduse în fosta cooperativă , nu s-a făcut niciun fel de dovadă cu privire la faptul că au deținut o suprafață mai mare decât cea atribuită de fostul CAP or că l-i s-a reconstituit dreptul de proprietate în condițiile Legii nr. 18/1991 pentru întreg terenul deținut în prezent.
Nefondat este și motivul de apel referitor la instituirea unei servituți de trecere cu mijloace mecanizate pe terenul intimatului pârât.
Din probele administrate a rezultat că nu a existat niciodată o cale de acces spre curtea reclamantei prin fața proprietății pârâtului, iar pe de altă parte , terenul deținut de către reclamantă nu are caracterele unui loc înfundat în sensul legii, având acces la drumul național Buzău - Brașov., chiar dacă în prezent nu poate pătrunde cu mijloace mecanizate, dar existând posibilitatea amenajării unui astfel de acces.
Raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul va respinge apelul ca nefondat.
În baza art. 274 Cod procedură civilă , va obliga apelanta la 800 lei cheltuieli de judecată către intimatul Lazăr Mihai.
| ← CIVIL.Acţiune în constatarea vânzării cumpărării. Terenuri... | CIVIL.Asigurări sociale. Recalculare pensie . Jurisprudență... → |
|---|
