CIVIL.Prescripţie achizitivă. Terenuri care fac obiectul legilor de reconstituire
Comentarii |
|
Tribunalul BUZĂU Decizie nr. 26 din data de 12.03.2014
Prescripție achizitivă. Terenuri care fac obiectul legilor de reconstituire a
dreptului de proprietate privată.
Prin sentința civilă nr. 1524/20.09.2013, pronunțată de Judecătoria Râmnicu-Sărat în dosarul nr...../287/2013, a fost respinsă, ca inadmisibilă, acțiunea civilă, având ca obiect uzucapiune, formulată de reclamantul....., în contradictoriu cu pârâții Comuna ......prin Primar, ............
5.2. În considerentele acestei sentințe civile s-au reținut următoarele:
Prin titlul de proprietate nr.22900/58/4.02.1998, autorilor comuni ai reclamantului și pârâților din proces, .....(decedat la data de 25.11.2004) și ........(decedată la data de 16.11.2004), li s-au reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafețelor de teren extravilan și intravilan de 4 ha și 7900 mp.
Pe rolul instanței de judecată se află înregistrată acțiunea de partaj succesoral sub nr. ....../287/2013, formulată de către reclamantul......., în contradictoriu cu pârâții...........
"Acțiunea civilă exprima posibilitatea pe care o are reclamantul de a obține recunoașterea sau realizarea dreptului său prin constrângerea judiciară a pârâtului";.
În speță, reclamantul solicită realizarea unui drept în contradictoriu cu pârâții, "însă drept comun atât a acestuia cât și celor din urmă";.
Față de această situație de fapt, s-a apreciat de judecătorie că nu sunt întrunite condițiile acțiunii civile, aceasta urmând a fi respinsă ca inadmisibilă.
D) Apelul promovat în pricină de către reclamant împotriva sentinței nr. 1524/2013
6.1. Împotriva acestei sentințe civile, cu respectarea termenului legal, reclamantul ...........a declarat apel, înregistrat la instanța a cărei hotărâre se atacă la data de 08.11.2013 (data poștei 7.11.2013).
S-a solicitat ca, în urma admiterii apelului, în baza art. 480 alin. 2 C.proc.civ., să se anuleze hotărârea atacată și să se trimită cauza spre rejudecare instanței de fond, "întrucât aceasta nu a intrat în judecarea fondului cauzei";.
6.2. În motivarea apelului, s-a susținut, în esență, că sentința apelată este nelegală și netemeinică, că, prin acțiunea formulată în cauză, reclamantul a cerut a se constata că autorii ..........(decedați) au stăpânit mai mult de 30 ani suprafața de teren de 229 mp, din care 154 mp categoria curți-construcții și 75 mp categoria arabil-sat, că, în această perioadă, autorii amintiți au stăpânit terenul "în fapt și în drept";, fără a le fi tulburată proprietatea de alte persoane sau instituții publice, că dispozitivul sentinței atacate "nu este susținut de considerentele sentinței";, că, de asemenea, "instanța de judecată a interpretat greșit actul dedus judecății, dând o interpretare eronată a celor solicitate";, că trebuie constatat că obiectul acțiunii îl formează uzucapiunea referitor la suprafața de teren de 229 mp găsită în plus de către expertul desemnat în dosarul nr. ......./287/2013 având ca obiect partaj succesoral, că, prin întâmpinările formulate, pârâții chemați în judecată au achiesat la acțiunea formulată, precum și că, prin acțiunea introdusă, reclamantul a urmărit ca instanța să constate intervenită prescripția achizitivă asupra suprafeței de teren de 229 mp, pentru ca aceasta să fie adusă la masa de partaj
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele de apel și cu dispozițiile relevante ale Legii nr. 134/2010 privind codul de procedură civilă (C.proc.civ.), Tribunalul reține următoarele:
II) Considerentele reținute de Tribunal în fundamentarea soluției adoptate în cauză
8. Trebuie observat, în primul rând, că, în speță, este aplicabil Codul de procedură civilă, respectiv Legea nr. 134/2010, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 545 din 3 august 2012.
Este necesar a se concluziona astfel:
- ținând seama de faptul că, din mențiunile existente pe rezoluția de primire a cererii de chemare în judecată (fila 1-dosar judecătorie), rezultă că aceasta a fost înregistrată la data de 13.06.2013;
- având în vedere că acest act normativ, potrivit art. 81 din Legea nr. 76/2012, a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2013;
- și luând în considerare că, conform art. 3 alin. 1 din Legea nr. 76/2012, "Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare";, iar, potrivit art. 192 alin. 2 C.proc.civ., "Procesul începe prin înregistrarea cererii la instanță, în condițiile legii";.
9. Apoi, în al doilea rând, se impune reliefat că, prin cererea de chemare în judecată care formează obiectul prezentei pricini, reclamantul........, în contradictoriu cu pârâții Comuna ......prin Primar,............, a solicitat să se constate că defuncții........., autorii comuni ai reclamantului și ai pârâților-persoane fizice, au dobândit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 229 mp -din care 154 mp categoria curți construcții și 75 mp categoria arabil sat-, aferente imobilului casă de locuit, situat în satul .....comuna .....județul Buzău, - categoria intravilan.
Cu privire la această suprafață de teren, în motivarea cererii de chemare în judecată formulate, s-a susținut că, cu ocazia măsurătorilor făcute de către expertul tehnic judiciar atunci când s-a efectuat expertiza specialitatea topo-cadastru dispusă de instanță în dosarul nr. ...../287/2012 aflat pe rolul Judecătoriei Râmnicu-Sărat și având ca obiect partaj succesoral, ea ar fi fost identificată a fi în plus față de suprafața de teren înscrisă în titlul de proprietate nr. ......./58/4.02.1998.
10. Rezultă, așadar, că, prin cererea cu care a învestit instanța judecătorească în prezenta cauză, reclamantul tinde a obține recunoașterea dobândirii prin prescripție achizitivă de către autorul său .......a dreptului de proprietate asupra unei suprafețe de teren cu privire la care nu i s-a reconstituit acestuia dreptul de proprietate prin aplicarea legilor fondului funciar.
Că acesta este scopul urmărit de către reclamant la promovarea demersului judiciar în cauza de față reiese limpede atât din motivarea cererii de chemare în judecată, cât și din motivele apelului declarat.
11. Or, în al treilea rând, este esențial de subliniat că, în privința terenurilor care fac obiectul Legii nr. 18/1991, dreptul de proprietate asupra lor se dobândește în condițiile și cu procedura prevăzută de această lege specială, neputându-se solicita constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Într-adevăr, dacă s-ar permite a se proceda astfel, s-ar goli de conținut prevederile legii speciale, care prevalează asupra dispozițiilor din dreptul comun, în virtutea regulii specialia generalibus derogant (legea specială derogă de la legea generală)- regulă de drept afirmată explicit inclusiv de Secțiile Unite ale instanței supreme în considerentele (de exemplu, ale) deciziei nr. XXXIII/2008, pronunțate în soluționarea unui recurs în interesul legii-.
12. În plus, Tribunalul observă că autorului reclamantului (apelant) și a pârâților-persoane fizice, numitul (defunct în prezent)......., i s-a emis titlul de proprietate nr. ......./58/4.02.1998 (fila 24-dosar judecătorie), prin care, pe raza comunei......., i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra unei suprafețe totale de teren de 4 ha și 7900 mp, din care în intravilan 3300 mp, respectiv 1000 mp-teren arabil intravilan, situat în tarlaua 17, 700 mp-teren arabil intravilan, situat în tarlaua 10, 800 mp-teren intravilan categoria de folosință vii, aflat în tarlaua 22 și 800 mp-teren intravilan categoria de folosință curți-construcții, situat în tarlaua 10.
Or, dacă acest autor ar fi avut nemulțumiri legate de întinderea suprafeței de teren cu care a fost validat de Comisia Județeană de fond funciar Buzău (hotărâre care, după rămânerea sa definitivă, a stat la baza emiterii titlului de proprietate sus-menționat), putea recurge la căile specifice de atac reglementate de legea specială, inclusiv prin accesul la instanțele judecătorești, nefiind admisibil ca, pentru restul de 229 mp (obiect al litigiului de față), pretins a exista în plus în imediata vecinătate a imobilului - casă de locuit și, deci, supus aceluiași regim juridic, să recurgă la dispozițiile dreptului comun, respectiv la cele care reglementează uzucapiunea (prescripția achizitivă), pentru că o atare modalitate de a se acționa ar echivala cu crearea unei lex tertia, rezultată din combinarea dispozițiilor apreciate ca fiind mai favorabile ale unor legi diferite.
13. Altfel spus, în situația în care persoana ce a folosit un teren - cum se pretinde în prezenta cauză că a fost situația autorilor părților-persoane fizice- a recurs la procedura reconstituirii dreptului de proprietate prevăzută de Legea nr. 18/1991, era necesar să recurgă la procedura plângerii - reglementată de art. 53 și următoarele din Legea nr. 18/1991-, în cazul în care nu s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață de teren revendicată.
Ca urmare, nu este admisibilă o acțiune prin care se tinde la obținerea în proprietate a unor suprafețe suplimentare față de cele care au făcut obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
14. Mai mult, este de remarcat că, în perioada cooperativizării agriculturii, dreptul de proprietate cooperatistă era imprescriptibil, în sensul că nu se stingea prin neuz, oricât de îndelungată ar fi fost starea de pasivitate a organizației titulare.
Prin urmare, numai statul putea dobândi pe cale de uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren, iar nu și persoanele fizice.
15. Față de considerentele care preced (pct. 9-14), Tribunalul constată că, în mod corect, cu respectarea legii, prima instanță a respins cererea de chemare în judecată, ca inadmisibilă.
16. În consecință, nu sunt aplicabile în pricină prevederile art. 480 alin. 3 C.proc.civ., nefiind fondată solicitarea apelantului-reclamant de a se anula hotărârea atacată și de a se trimite cauza spre rejudecare primei instanțe.
17. Într-adevăr, în acest context, pe de o parte, se observă că, conform art. 480 alin. 3 tezel I și II C.proc.civ., "În cazul în care se constată că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va judeca procesul, evocând fondul. Cu toate acestea, instanța de apel va anula hotărârea atacată și va trimite cauza spre rejudecare primei instanțe sau altei instanțe egale în grad cu aceasta din aceeași circumscripție, în cazul în care părțile au solicitat în mod expres luarea acestei măsuri prin cererea de apel ori prin întâmpinare; trimiterea spre rejudecare poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului";.
Reiese, așadar, că, pentru a se dispune de instanța de apel anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe, este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții, respectiv (1) să se constate că, în mod greșit, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului ori judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost legal citată, (2) părțile să fie solicitat în mod expres luarea acestei măsuri a trimiterii cauzei spre rejudecare prin cererea de apel ori prin întâmpinare și (3) în cursul procesului să nu se mai fi dispus anterior trimiterea spre rejudecare.
Or, în speță, nu este îndeplinită prima condiție sus-evocată, întrucât, așa cum am arătat anterior (pct. 15), în mod corect, prima instanță a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, soluția de respingere ca inadmisibilă a cererii de chemare în judecată formulate în cauză fiind apreciată ca legală pentru considerentele evidențiate mai sus (pct. 9-14).
18. Pe de altă parte, se impune evidențiat că, contrar susținerilor apelantului (reclamant), inserate în motivarea apelului promovat, în sensul că dispozitivul sentinței atacate "nu este susținut de considerentele sentinței"; - afirmații de altfel lipsite de concretețe și acuratețe, deși motivele apelului au fost redactate de un avocat, presupus profesionist al dreptului-, nu se poate afirma cu temei că sentința apelată nu ar cuprinde motivele pe care se întemeiază.
În această privință, este necesar de remarcat că eventualele lacune ori inadvertențe ale motivării sentinței obiect al apelului pot fi suplinite ori remediate prin motivarea instanței de apel (a se vedea, de exemplu, în acest sens, decizia nr. 893/2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - secția comercială; decizia nr. 407/A/2000, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă).
III) Soluția Tribunalului adoptată în pricină
19. Pentru considerentele expuse pe larg în precedent, care completează ori, după caz, suplinesc motivarea hotărârii apelate, Tribunalul, în temeiul art. 480 alin. 1 C.proc.civ., va respinge apelul, ca nefondat, sentința atacată impunându-se a fi păstrată, ca temeinică și legală.
20. Prezenta decizie este definitivă, în sensul art. 634 alin. 1pct. 4 C.proc.civ., neputând fi atacată cu recurs:
- având în vedere că, potrivit art. XVIII alin. (2) teza I din Legea nr. 2/2013, "În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi și până la data de 31 decembrie 2015 nu sunt supuse recursului hotărârile pronunțate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigația civilă și activitatea în porturi, conflictele de muncă și de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv."; (sublinierea redactorului);
- și ținând seama că valoarea (necontestată de părțile litigante ori de instanță) a obiectului litigiului este de 1.000 lei RON, așa cum reclamanta a indicat în cererea de chemare în judecată (fila 5-dosar judecătorie).
← CIVIL.Ocrotire minor. Instituirea plasamentului familial | CIVIL.Stabilire locuinţă minor. Mamă plecată la muncă în... → |
---|