CIVIL.Stabilire paternitate. Concludenţa expertizei ADN
| Comentarii |
|
Tribunalul BUZĂU Sentinţă civilă nr. 28 din data de 12.03.2014
Stabilire paternitate. Concludența expertizei ADN
Prin sentința civilă nr. ..../2013 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. ........./2012 s-a admis acțiunea formulată de reclamantul - prin reprezentant legal, în contradictoriu cu pârâtul ..........
S-a stabilit că pârâtul........., este tatăl minorului............, născut la 10.05.2012 , având ca mamă pe reclamanta .........
S-a dispus efectuarea mențiunilor corespunzătoare în registrul de nașteri aflat la Primăria Buzău .
S-a stabilit locuința minorului la domiciliul mamei reclamante și s-a încuviințat ca, autoritatea părintească, să fie exercitată în comun de ambii părinți.
A fost obligat pârâtul să plătească reclamantei , în favoarea minorului, o pensie de întreținere ce reprezintă 25% din salariul minim net pe economia națională, care în prezent este de 600 lei, respectiv 150 lei lunar, cu începere de la data introducerii acțiunii , 14.06.2012 si până la împlinirea majoratului, dacă nu intervin alte modificări.
S-a luat act că reclamanta nu solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată avansate.
....................................................................................
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâtul ...........Printr-un memoriu separat pârâtul a criticat sentința pentru nelegalitate, susținând că față de concluziile raportului medico-legal, care a stabilit că probabilitatea de paternitate este de 99,99 % a solicitat efectuarea unui nou raport de expertiză, cerere pe care instanța a respins-o apreciind că nu se impune în raport de procentul menționat mai sus.
A mai arătat apelantul că în momentul în care s-au prelevat probele nu au fost respectate procedurile legale, fapt pentru care a apreciat că rezultatul menționat nu reflectă realitatea. În susținerea punctului său de vedere, apelantul a invocat dispozițiile HG nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OG nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală.
Conform acestor prevederi, apelantul a susținut că pot fi examinate din nou persoanele , urmând ca ulterior concluziile să fie supuse avizării Comisie superioare medico legale.
Apelantul a solicitat suplimentarea efectuării unei noi expertize de specialitate care să determine situația reală, solicitând ca probele să fie prelevate în dublu exemplar, iar un exemplar al probelor să fie înaintat unui laborator din afara țării.
În motivarea apelului , pârâtul a mai arătat că după pronunțarea sentinței a efectuat un raport de testare genetică pentru stabilirea profilului genetic la un laborator acreditat din Brașov și în urma discuțiilor purtate cu personalul medical de specialitate, a rezultat că este aproape imposibil să reiasă un procent de 99,99 % privind probabilitatea de paternitate.
Apelul este nefondat.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că începând cu luna martie 2011 între reclamantă și pârât s-a desfășurat o relație de prietenie, iar în luna august a aceluiași an părțile au fost împreună în concediu la mare, perioadă în care acestea au întreținut și relații intime.
Deși pârâtul a solicitat și a fost încuviințată prob testimonială pentru a combate afirmațiile reclamantei, acesta a renunțat la administrarea dovezii testimoniale, conform încheierii de ședință din 13.03.2013.
De asemenea a renunțat la interogatoriul reclamantei și a fost de acord cu efectuarea examenului ADN, sens în care s-a prezentat la Institutul de Medicină Legală "Mina Minovici"; București.
Din Raportul de expertiză medico legală rezultă că s-a procedat la un examen ADN , fiind prelevate câte trei tampoane bucale reprezentând probe de salivă de pe fața internă a obrazului de la reclamantă, de la minor și de la pârât. Probele au fost prelevate în tub închis care au fost depuse într-un plic semnat și sigilat prin lipire în prezența tuturor părților în vederea arhivării pe o perioadă de 5 ani.
Au fost supuse analizei genetice câte o probă recoltată de la fiecare dintre cele trei persoane, iar restul probelor au fost conservate în laborator, conform recomandărilor metodologice privitoare la conservarea probelor biologice.
Deși pârâtul invocă, prin motivele de apel, că nu au fost respectate procedurile legale cu privire la prelevarea probelor, fapt ce ar fi denaturat rezultatul examenului, acesta nu menționează dispozițiile procedurale ori metodologice care au fost încălcate.
Din raportul medico legal rezultă că probele au fost recoltate în triplu exemplar de la fiecare persoană, fiind depuse în plic semnat și sigilat în prezența tuturor părților, în vederea arhivării pe o perioadă de 5 ani potrivit Hotărârii CSML nr. 4/2010.
De asemenea, pârâtul a invocat încălcarea prevederilor HG nr. 774/2000 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OG nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea Institutului de Medicină Legală , dar nu s-a referit în concret la dispozițiile legale care ar fi fost nesocotite.
Potrivit art. 15 lit. f din Regulamentul aprobat prin HG nr.774/2000 institutele de medicină legală sunt abilitate să efectueze expertiza filiației , expertiza perioadei de concepție, a potenței și a capacității de procreare , expertiza comparativă antropometrică în diagnosticul filiației, expertiza filiației prin metode serologice, HLA, sau ADN.
A susținut apelantul că potrivit dispozițiilor invocate , pot fi examinate din nou persoanele urmând ca ulterior concluziile raportului să fie supuse avizării Comisiei superioare medicale.
În fața primei instanțe de judecată, după ce a luat cunoștință de conținutul raportului de expertiză, pârâtul a solicitat efectuarea unei noi expertize motivat de faptul că proba recoltată nu a fost sigilată în prezența sa.
Prima instanță a respins solicitarea , concluzionând că au fost respectat dispozițiile legale în materie.
Într-adevăr Tribunalul reține că probele de salivă de la părinți și minor au fost recoltate de pe fața internă a obrazului, pe suport de vată de vată de bumbac steril, în tub închis, fiind depuse într-un plic semnat și sigilat prin lipire în prezența tuturor părților în vederea arhivării pe o perioadă de 5 ani.
Nu rezultă că pârâtul ar fi formulat vreo obiecție în momentul recoltării probelor biologice, în sensul nerespectării metodologiei aprobate.
Testele ADN de paternitate permit examinarea directă a materialului genetic moștenit de o persoană de la părinții săi biologici. Fiecare individ uman moștenește material genetic în proporții perfect egale de la părinții săi. Comparând profilul ADN al unui copil cu profilul ADN al mamei se poate identifica cu precizie că o proporție de 50% din caracteristicile genetice sunt moștenite de la mama biologică, iar restul caracteristicilor ADN din profilul copilului provin de la tatăl biologic.
În situația în care un bărbat este testat în calitate de prezumtiv tată biologic și caracteristicile din profilul său ADN nu corespund cu caracteristicile paternale din profilul ADN al copilului , respectivul bărbat este exclus în mod neîndoielnic de la paternitate, concluzia de excludere fiind de 100%.
Atunci când caracteristicile din profilul ADN al prezumtivului tată biologic corespund cu caracteristicile paternale din profilul ADN al copilului, respectivul bărbat poate fi tatăl biologic. Concluzia de paternitate se formulează întotdeauna prin calcularea unei probabilități de paternitate, care nu este exclus să atingă valori de peste 99,99 %.
Evaluând caracteristicile genetice ale pârâtului și caracteristicile paternale din profilul ADN al minorului, raportul întocmit de IMML București evidențiază faptul că toate caracteristicile de origine paternă din componența profilului minorului se regăsesc în profilul prezumtivului tată biologic, iar probabilitatea de paternitate este de 99,9999921 %.
Concluziile raportului medico legal se coroborează cu susținerile reclamantei precum și cu declarația martorei audiate la prima instanță din care rezultă că părțile au întreținut relații de prietenie începând cu luna martie 2011, iar în luna august a aceluiași an au fost împreună în concediu la mare, perioadă în care au avut și raporturi intime.
Minorul s-a născut la data de 10.05.2012, ceea ce reprezintă dovada faptului că relațiile intime din luna august 2011 dintre părinții biologici au avut loc în perioada legală de concepție a copilului.
Împrejurarea că pârâtul a efectuat după pronunțarea sentinței o analiză pentru stabilirea profilului genetic la un alt laborator nu este prin ea însăși elocventă în ceea ce privește cererea privind efectuarea unei noi expertize medico legale, eventual de către un laborator din afara țării.
Pentru ca o analiză de stabilirea a profilului genetic să fie relevantă este necesar ca testarea să fie efectuată la standarde corespunzătoare, ori Institutul de Medicină Legală este autorizat și îndeplinește condițiile prevăzute în aceste standarde.
Pe de altă parte, pentru a fi deplin edificatoare analiza genetică presupune stabilirea profilului ADN al copilului și al ambilor părinți. Paternitatea poate fi stabilită și pentru cazul în care mama lipsește, testându-se copilul și prezumtivul tată biologic, dar probabilitatea de paternitate este mai scăzută în asemenea cazuri.
În aceste condiții analiza profilului genetic efectuată numai de către apelant nu este relevantă pentru cauză și de asemenea nu are niciun fundament științific susținerea acestuia că din discuțiile cu personalul medical de la laboratorul unde a efectuat această analiză ar fi imposibil să rezulte un procent de 99,99 % privind probabilitatea de paternitate.
Raportat la considerentele mai sus expuse tribunalul urmează să respingă apelul ca nefondat.
| ← CIVIL.Stabilire locuinţă minor. Mamă plecată la muncă în... | PENAL. Incadrarea juridica si individualizare pedepse → |
|---|
