Constatare nulitate absolută a titlului de proprietate. cauze. autoritate de lucru judecat.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ Decizie nr. 18/A din data de 18.01.2018
Art. 8,13, Legea nr. 18/1991
Art. 1201 Cod civil
Legiuitorul a ales ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole să se facă doar la cerere. Potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/ 1991 reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere. La art. 13 alin.2 din lege se prevede că, în condițiile în care terenurile nu se aflau în circuitul civil reconstituirea dreptului de proprietate se face doar la cerere.
Cererea de reconstituire nu a fost semnată de defunctă (filele 186-189). Cum în cauză nu s-a dovedit că defuncta a mandatat pe altcineva să efectueze demersurile necesare reconstituirii dreptului de proprietate, Curtea a constatat că titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 8 alin.3 și 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, defuncta beneficiind de măsuri reparatorii fără a efectua demersurile prevăzute de lege.
Reconstituirea dreptului de proprietate prin titlul atacat în favoarea defunctei P.G.M. s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale în ceea ce atrage motivul de nulitate absolută prevăzută de art. III alin.1 lit. a din Legea nr 18/1991.
La data de 11.05.2015 reclamantul S.R.A. s-a adresat Judecătoriei Târgu Mureș solicitând ca în contradictoriu cu pârâții N.G. , K.M. , K.H. , Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureș și Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Corunca să constate nulitatea absolută, parțială a Titlului de proprietate nr.xxx din xxx, în privința reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea defunctei P.G.M. , radierea din titlu de proprietate a defunctei și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată s-au arătat următoarele:
Titlul de proprietate a cărui nulitate absolută, parțială se invocă a fost emis pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, care au aparținut defunctului P.J. senior.
La data intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 doar o parte din descendenții defunctului erau în viață: S.M. și P.J. , cel de-al treilea descendent, P.J. junior, soțul lui P.G.M. fiind decedat.
În aceste condiții P.G.M. nu avea vocație succesorală după defunctul P.J. senior și nu putea fi beneficiara măsurilor de reconstituire a dreptului de proprietate în temeiul Legii nr.18/1991.
Potrivit art. 8 și 13 din Legea nr 18/1991, beneficiază de măsurile reparatorii adoptate de lege, membrii cooperatori care au adus pământ în fostele cooperative precum și membrii familiei ori moștenitorii acestora, calitatea de moștenitor urmând a fi stabilită în baza certificatului de moștenitor ori a hotărârii judecătorești definitive.
Constatarea nulității absolută, parțială a fost solicitată având în vedere prevederile art. III alin.1 lit. a și c din Legea nr.18/1991.
Pârâta Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureș a formulat întâmpinare arătând că nu cunoaște motivul pentru care defuncta P.G.M. a fost menționată în titlu în calitate de moștenitoare a defunctului P.J. senior, iar în situația în care se constată că nu are această calitate este de acord cu admiterea cererii de chemare în judecată.
Pârâtele N.G. , K.M. , K.H. au formulat la rândul lor întâmpinare invocând, pe cale de excepție, prescripția dreptului material la acțiune, inadmisibilitatea acțiunii și autoritatea de lucru judecat în raport cu hotărârile date în dosarul nr. xxx al Judecătoriei Târgu Mureș, iar pe fond netemeinicia cererii de chemare în judecată.
În motivarea întâmpinării s-a arătat că reclamantul s-a adresat instanței la 14 ani după emiterea titlului de proprietate invocând lipsa calității de moștenitor a defunctei P.G.M. , ignorând faptul că soțul acesteia, P.J. junior, este fiul defunctului P.J. senior și că printr-o hotărâre definitivă, Sentința civilă nr.476 din 23.01.1979 a Judecătoriei Târgu Mureș, s-a stabilit calitatea de unic moștenitor al defunctei după socrul său P.J. senior.
De altfel, au arătat pârâtele, problema calității de moștenitor a defunctei P.G.M. , după socrul său P.J. senior, a făcut obiectul dezbaterilor și în alte dosare, acest aspect fiind definitiv tranșat astfel că dezlegarea dată în dosarul nr. xxx se impune ca autoritate de lucru judecat sau cel puțin ca o prezumție legală și în această cauză.
În răspunsul la întâmpinare, reclamantul a apreciat ca nefondate apărările formulate atât pe cale de excepție cât și asupra fondului cauzei, în plus reclamantul a subliniat că defuncta P.G.M. nu a depus nicio cerere pentru a i se reconstitui dreptul de proprietate pentru terenurile din titlul atacat.
Judecătoria Târgu Mureș, prin Sentința civilă nr. xxx, și-a declinat competența de soluționare a cererii de chemare în judecată în favoarea Tribunalului Mureș.
Dosarul a fost înregistrat la Tribunalul Mureș la data de 10.12.2015.
Excepțiile inadmisibilității, a autorității de lucru judecat și a prescripției dreptului material la acțiune au fost soluționate în ședința de judecată din 22.03.2016, iar pe fond Tribunalul s-a pronunțat la data de 26.05.2016 prin Sentința civilă nr. xxx.
Tribunalul a respins ca nefondată cererea de chemare în judecată a reclamantului reținând că titlul de proprietate atacat a fost emis pentru reconstituirea dreptului de proprietate după defunctul P.J. senior, care a avut cinci copii, că printr-o hotărâre definitivă s-a stabilit încă din 1979 că defuncta P.G.M. este unica moștenitoare a socrului său P.J. senior prin retransmisie succesorală, că în temeiul art. 13 din Legea nr. 18/1991 ceilalți descendenți ai defunctului P.J. senior au fost repuși în termenul de acceptare a succesiunii și că, în aceste condiții, titlul de proprietate atacat a fost emis în mod legal.
Împotriva hotărârii instanței de fond reclamantul a formulat apel solicitând schimbarea Sentinței civile nr.xxx pronunțată de Tribunalul Mureș în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, constatarea nulității absolute parțiale a titlului atacat și eliminarea defunctei P.G.M. din titlu.
Reclamantul a solicitat cheltuieli de judecată.
În motivarea apelului reclamantul a reluat motivele de fapt și de drept invocate în fața instanței de fond referitoare la neîndeplinirea formalităților necesare reconstituirii dreptului de proprietate și la lipsa calității de moștenitor a defunctei P.G.M. după socrul său.
În dezvoltarea primului motiv invocat, reclamantul a arătat că potrivit art.8 din Legea nr.18/1991 reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor se face doar la cerere ori, probele administrate au dovedit că doar autoarea reclamatului și fratele acesteia, P.J. , au formulat cererea de reconstituire înregistrată sub numărul 1387 la data de 19.03.1991. Defuncta P.G.M. s-a adresat autorităților însă pentru restituirea terenurilor aferente construcțiilor testate în favoarea sa de către soțul său, P.J. junior și în acest sens a fost emis titlul de proprietate nr. xxx din xxx.
Pe de altă parte, susține reclamantul, dispozițiile art.8 alin. 4 din Legea nr. 18/1991 nu sunt incidente în cauză, defuncta P.G.M. nefăcând parte din familie așa cum aceasta este definită de lege.
Cel de al doilea motiv invocat de reclamant are în vedere neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 13 din lege, mai exact existența unei legături de rudenie între cel care a deținut terenul, P.J. senior și cea în favoarea căreia s-a reconstituit dreptul de proprietate, defuncta P.G.M. .
Reclamantul a precizat că defuncta nu putea veni la moștenirea socrului său, prin reprezentare, în condițiile prevăzute de art. 665 Cod civil, nefăcând parte din categoria descendenților ori a colateralilor.
În drept au fost invocate prevederile art. III alin. 1 lit. a, b, și c din Legea nr. 18/1991.
Pârâții de rândul I-III au formulat întâmpinare solicitând respingerea apelului, constatarea puterii de lucru judecat în raport cu Sentința civilă nr. xxx din 02.07.2004 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea apelului.
În motivarea întâmpinării pârâții au arătat că în raport cu Sentința civilă nr. xxx din xxx pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș, definitivă prin Decizia civilă nr. xxx din 30.03.1979 pronunțată de Tribunalul Mureș, defuncta P.G.M. are calitate de moștenitoare după defunctul P.J. senior și în virtutea prevederilor art. 13 din Legea nr. 18/1991 toți descendenții acestuia au fost repuși în termenul de acceptare a succesiunii motiv pentru care titlul de proprietate a fost emis pe numele tuturor.
În continuare pârâții au arătat în întâmpinare că puterea de lucru judecat se impune și în raport cu Sentința civilă nr.xxx din 02.07.2004, pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș, în care s-au reținut aceleași argumente ca cele invocate în prezenta cauză de Tribunalul Mureș. De altfel în hotărârea pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș au fost tranșate toate aspectele referitoare la aplicarea prevederilor art.8 din Legea nr. 18/1991 cu privire la modul de emitere a titlului a cărui nulitate absolută parțială se solicită în prezenta cauză.
Pârâta Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Mureș a formulat la rândul său întâmpinare solicitând menținerea hotărârii instanței de fond dacă se constată că defuncta P.G.M. nu a avut calitatea de moștenitor după defunctul P.J. senior.
La rândul său pârâta Comisia locală pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Corunca a solicitat admiterea acțiunii dacă susținerile reclamantului sunt dovedite.
Cu ocazia judecății apelului au fost solicitate înscrisurile care au stat la baza emiterii titlului de proprietate atacat, de asemenea a fost efectuată o expertiză grafologică, pentru a se constata dacă cererea de reconstituire a dreptului de proprietate înregistrată sub numărul xxx/13.03.1991 a fost semnată de defuncta P.G.M. .
Verificând hotărârea atacată, în raport cu motivele invocate de reclamant și cu apărările pârâților, Curtea a constatat că apelul era întemeiat având în vedere următoarele considerente:
Reclamantul s-a adresat instanței și, invocând prevederile art. 8 și 13 din Legea nr. 18/1991, a solicitat anularea parțială a titlului de proprietate emis după defunctul P.J. senior. Două sunt argumentele pe care reclamantul le-a adus în motivarea cererii sale: lipsa calității de moștenitoare a defunctei P.G.M. după defunctul P.J. senior și neîndeplinirea formalităților necesare reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Potrivit sentinței civile nr. xxx din xxx pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș, rămasă definitivă prin Decizia civilă nr.xxx din 30.03.1979 a Tribunalului Mureș, P.J. junior a fost singurul moștenitor acceptant după tatăl său P.J. senior. La rândul său defuncta P.G.M. a fost unica moștenitoare a soțului său P.J. junior în calitate de soție supraviețuitoare. Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991 toți moștenitorii defunctului P.J. senior au fost repuși în termenul de acceptare a succesiunii, în ceea ce privește terenurile pentru care a fost adoptate măsurile reparatorii.
Printr-o hotărâre judecătorească definitivă a fost stabilită calitatea de unică moștenitoare a defunctei P.G.M. după soțul său predecedat și în această calitate a moștenit toate bunurile care erau în patrimoniul defunctului P.J. senior la data deschiderii succesiunii. Așadar se impune cu putere de lucru judecat faptul că defuncta P.G.M. a avut calitatea de moștenitor după tatăl soțului său, singurul motiv pentru care nu a dobândit în anul 1979 toate terenurile, a fost că acestea nu se aflau în patrimoniul defunctului, fiind înscrise la fostul C.A.P.
După anul 1989, mai exact în anul 1991 Statul Român a hotărât adoptarea unor măsuri reparatorii prin restituirea unor proprietăți etatizate și, în considerarea principiului echității, a dat posibilitatea și celor care nu au acceptat succesiunea după foștii proprietari ai terenurilor agricole să fie repuși în termenul de acceptarea succesiunii prevăzut de art.700 din vechiul Cod civil.
Această procedură nu a afectat calitatea de moștenitoare a defunctei P.G.M. după tatăl soțului său, predecedat, calitate stabilită așa cum s-a arătat deja printr-o hotărâre definitivă.
Reclamantul a susținut și că defuncta nu putea să vină la moștenirea autorului reclamantului prin reprezentare, dispozițiile care reglementează această instituție nefiind aplicabile și în cazul soției supraviețuitoare.
Argumentele reclamantului nu pot fi primite, ele bazându-se pe o eroare de interpretare a hotărârilor judecătorești invocate de pârâții de rândul I-III. P.G.M. nu a venit direct la moștenirea tatălui soțului său predecedat. Judecătoria Târgu Mureș a dezbătut două succesiuni succesive: cea a defunctului P.J. senior, la care a venit fiul său P.J. junior ca unic descendent acceptant și cea a defunctului P.J. junior la care a venit defuncta P.G.M. în calitate de soție supraviețuitoare.
Prevederile art. 13 din Legea nr. 18/1991 se folosesc de o ficțiune pentru a da posibilitatea tuturor moștenitorilor să beneficieze de măsurile reparatorii și ea constă în aceea că toți cei care formulează cereri de restituire au acceptat succesiunea în termen de 6 luni de la moartea lui de cujus. Această ficțiune nu afectează calitatea de succesor a celor care au fost deja desemnați ca având această calitate anterior intrării în vigoare a legii.
Prin urmare cererea de anulare parțială a titlului de proprietate întemeiată pe motivul că defuncta P.G.M. nu are calitatea de moștenitor după defunctul P.J. senior nu este întemeiată.
Cu toate acestea Curtea a constatat că titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea dispozițiilor Legii 18/1991.
Legiuitorul a ales ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole să se facă doar la cerere. Potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 18/ 1991 reconstituirea dreptului de proprietate se face la cerere. La art. 13 alin.2 din lege se prevede că, în condițiile în care terenurile nu se aflau în circuitul civil reconstituirea dreptului de proprietate se face doar la cerere.
Pentru a analiza cel de-al doilea motiv invocat de reclamant în cauză, Curtea a solicitat pârâtei de rândul IV actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate atacat și în acest sens a fost comunicată cererea defunctei P.G.M. înregistrată sub numărul xxx/13.03.1991 la Primăria com. L. (fila 89 apel).
Reclamantul s-a îndoit că defuncta a formulat și înregistrat cererea de reconstituire și în acest sens a solicitat instanței de apel să efectueze o expertiză grafologică.
Expertul desemnat în cauză a constatat că cererea de reconstituire nu a fost semnată de defunctă (filele 186-189). Cum în cauză nu s-a dovedit că defuncta a mandatat pe altcineva să efectueze demersurile necesare reconstituirii dreptului de proprietate, Curtea a constatat că titlul de proprietate a fost emis cu încălcarea prevederilor art. 8 alin.3 și 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, defuncta beneficiind de măsuri reparatorii fără a efectua demersurile prevăzute de lege.
Pârâții de rândul I-III au susținut că autoarea lor era beneficiarul măsurilor reparatorii indiferent de formularea unei cereri la autoritățile locale, în virtutea calității de moștenitoare stabilită anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991.
Susținerile pârâților sunt nefondate, prevederile art. 13 alin.2 din Legea nr. 18/1991 stabilesc că cererea este necesară pentru a beneficia de măsurile reparatorii întrucât terenurile nu se aflau în circuitul civil la data deschiderii succesiunii după defunctul P.J. senior.
Pârâții au susținut că puterea de lucru judecat se impune și sub acest aspect prin raportare la considerentele Sentinței civile nr. xxx din 02.07.2004 pronunțată de Judecătoria Târgu Mureș.
Într-adevăr instanța, investită cu cererea defunctei P.G.M. de anulare parțială a titlului de proprietate constată în finalul considerentelor că pârâta de rândul IV a emis legal titlul de proprietate, proprietarii urmând să procedeze la partajarea terenurilor în raport cu prevederile Codului civil.
Cu toate acestea dezlegarea dată de Judecătoria Târgu Mureș în sentința mai sus menționată nu se impune în prezenta cauză deoarece motivele invocate de reclamant sunt diferite parțial de cele avute în vedere în dosarul xxx (filele 35-38 dosar de fond).
În dezlegarea cererii defunctei P.G.M. Judecătoria Târgu Mureș nu a fost investită să analizeze dacă reclamanta a urmat procedurile prevăzute de art. 8 alin. 2 și 13 alin. 3 din Legea nr. 18/1991 ci doar a verificat dacă cei înscriși în titlul de proprietate au avut calitatea de moștenitori după defunctul P.J. senior.
Neexistând o identitate de cauză între cele doua judecăți, nu sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 1201 Cod civil, Curtea a respins și această apărare.
Față de cele reținute, Curtea a constatat că reconstituirea dreptului de proprietate prin titlul atacat în favoarea defunctei P.G.M. s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor legale în ceea ce atrage motivul de nulitate absolută prevăzută de art. III alin.1 lit. a din Legea nr 18/1991.
În temeiul art. 480 alin.2 Cod procedură civilă, Curtea a admis apelul, a schimbat hotărârea atacată și în consecință, a admis cererea de chemare în judecată și a anulat în parte titlul atacat în sensul radierii din titlu a defunctei P.G.M.
Cheltuieli de judecată.
În cererea de apel și în concluziile scrise reclamantul a solicitat obligarea pârâților de rândul I-III la plata cheltuielilor de judecată. În dovedirea cererii, reclamantul a depus la fond chitanțe privind plata onorariului de avocat iar în apel chitanțe privind plata decontului expertizei grafologice.
În raport cu aceste înscrisuri, Curtea, a obligat pârâții de rândul I-III la plata cheltuielilor de judecată suportate de reclamant la judecata fondului dar și în apel.
| ← Răspunderea materială a angajatorului. prescripție. cauze de... | Răspunderea materială a primarului. acțiune pentru... → |
|---|
