Constatare nulitate contract şi dizolvare societate
| Comentarii |
|
Judecătoria ORADEA Sentinţă civilă nr. 4369/2013 din data de 27.03.2013
JUDECĂTORIA
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR.
SENTINȚA CIVILĂ NR.
Ședința publică din …………….
Președinte: ……
Grefier: …………
Pe rol, judecarea cauzei civile înaintată de reclamanta …………în contradictoriu cu pârâții ……………, având ca obiect constatare nulitate contract și dizolvare societate.
La apelul nominal făcut în ședința publică de azi, nu au răspuns părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Grefierul de ședință expune referatul cauzei, învederând instanței că în prezenta cauză s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, după care:
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de …………, fiind consemnate în acea încheiere de ședință, care face parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de ………., zi în care s-a dat hotărârea.
În termenul de pronunțare, reclamanta a depus la dosar concluzii scrise.
J U D E C Ă T O R I A
DELIBERÂND,
Constată că prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului B… la data de ……., reclamanta ………. a chemat în judecată pe pârâții S………. S.R.L. și Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul ….., solicitând să se constate nulitatea absolută a contractului de comodat nr. ……….. încheiat între reclamantă și pârâta de rândul 1, să se dispună dizolvarea societății pârâte și operarea cuvenitelor mențiuni în Registrul Comerțului. Cu cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată că reclamanta are calitatea de proprietară asupra imobilului situat administrativ în Oradea str. ……….., dobândit cu titlu de moștenire.
În data de .., fratele său, numitul P.G., cu care reclamanta nu se află în relații bune, a înființat o societate comercială - S.C. M S.R.L.- la care este unic asociat și administrator. În cadrul unor litigii anterioare între frați, pârâta de rândul 1 și-a indicat sediul social la adresa amintită, iar în urma investigațiilor făcute de reclamantă, aceasta a constat că înscrierea acestui sediu s-a făcut în baza contractului de comodat nr. ………., încheiat între reclamantă și pârâta de rd. 1.
Susține reclamanta că acest contract nu a fost semnat niciodată de ea, astfel încât nu și-a dat consimțământul la stabilirea sediului social la acea adresă actul încheiat fiind lovit de nulitate absolută.
Pe de altă parte, sediul reprezintă un element esențial de acordare a personalității juridice unei societăți comerciale și pentru înființarea ei. În lipsa acestui sediu, societatea nu se poate constitui și nu poate funcționa legal, motiv pentru care se impune dizolvarea acesteia.
Față de cele de mai sus, se impune admiterea cererii așa cum a fost formulată.
Acțiunea formulată nu este motivată în drept.
În probațiune s-au depus înscrisuri doveditoare (filele 3-10 din dos. Trib.)
Prin întâmpinarea și cererea reconvențională de la filele 18-25 din dos. Tribunalului B……., pârâta SC M………SRL a arătat că nu se opune la admiterea în parte a acțiunii, referitor la anularea contractului de comodat din data de …………, capăt de cerere cu care este de acord, dar se opune la capătul de cerere privind dizolvarea societății.
Pe calea acțiunii reconvenționale, pârâta a solicitat obligarea pârâților reclamanți reconvenționali să recunoască ca sediu al societății, locația din Oradea str…………..
Referitor la capătul de cerere prin care se solicită radierea societății, se invocă excepția lipsei de interes a reclamantei, deoarece această societate, începând cu data de ……., și-a schimbat sediul în …………., str. ……. Această schimbare a fost determinată de faptul că, pe perioada unor ani de zile, administratorul și asociații acestei societăți nu au avut posibilitatea să ia cunoștință și să ridice corespondența adresată.
Astfel, se apreciază că reclamanta nu mai are interes juridic să solicite nulitatea înregistrării societății la proprietatea ei, nefiind afectată de eventuala neregulă.
A mai menționat pârâta că trebuie analizată situația juridică a imobilului din Oradea str. ……….. Astfel, prin voința - impusă - lui P.E, imobilul a devenit proprietatea reclamantei R.E, cu titlu de moștenire și donație. Cota de moștenire a fost, este drept, minimă, doar 70/1280 părți, după tatăl predecedat P. I. (această cotă fiind posibilă ca urmare a renunțării lui P. G. la succesiune).
Diferența de 1210/1280 a fost donată de mama P. E., către reclamantă însă cu păstrarea dreptului de uzufruct viager.
Acest fapt, al contractului de donație către un succesibil în linie descendentă, cu păstrarea dreptului de uzufruct viager, l-a determinat pe P. G. să considere că beneficiază de rezerva succesorală din acest bun. Pentru acest motiv și-a manifestat intenția de a se include în masa succesorală și cota de l/3, ce reprezintă rezerva succesorală a unui descendent privilegiat.
Însă reclamanta i-a luat-o înainte fratelui, respectiv lui P.G., solicitând încă în anul 2, înscrierea lui P. G.ca și titular al obligației de plată a impozitului pentru casă, deși în cartea funciară acesta nu figura ca și proprietar.
Așa se face că P. G., deși formal nu este proprietar, are doar un drept virtual, dar cu efecte retroactive - este plătitor de impozit pe imobil.
Caracterul retroactiv al rezervei succesoralele aplică până la data deschiderii succesiunii, adică până în data ………….
Însă este evident că reclamanta, deja la data încheierii contractului de comodat cu mama ei, era conștientă că obiectul acelei convenții este supus obligației de raportare la masa succesorală.
Acesta este motivul pentru care a solicitat înscrierea lui P. G. ca și plătitor de impozit, iar faptul în sine reprezintă și o recunoaștere a dreptului acestuia de a se folosi de imobil, deci o ratificare a dreptului de a stabili sediul societății pe strada ……
Chiar și dacă această neregularitate a semnării contractului de comodat în persoana proprietarei R. Ec. ar fi reală, stabilirea sediului societății se putea face cu acordul uzufructuarului, P. E., care era îndreptățită să dispună de imobil, respectiv ca ea să-și dea acordul pentru stabilirea sediului societății.
Conform prevederilor art. 534 Cod civil:" Uzufructuarul se poate bucura el însuși, sau închiria altuia, sau ceda exercițiul dreptului său.";
Pe de altă parte, se mai arătă că în data de 5.08.2004 s-a înscris în cartea funciară nr. 2……… , oferta de donație în favoarea lui SC M……. SRL, ceea ce demonstrează că Biroul de carte funciară a considerat valabilă și reală existența persoanei juridice.
Pentru constituire a fost necesară deschiderea unui cont bancar, unde s-a depus actul constitutiv, cu mențiunea acceptată a sediului în strada ……….
Aceste două împrejurări dovedesc, că administratorul și asociatul societății s-au folosit de contractul de comodat din data de 4……….. și în nici un caz de cel din 5……….. - despre care nu s-a avut cunoștință.
Se mai arată că societatea putea în orice situație să-și desemneze sediul în str. ………, locație care a fost înserată în actul constitutiv, și a fost autorizată de către judecătorul delegat, prin încheiere definitivă. De asemenea, avocatul delegat, putându-se folosi de actul legal reprezentat de contractul de comodat din data de ……... Pentru aceeași locație însă acesta s-a folosit de alt act. Dar, în ambele situații, locația era pentru aceeași adresă, str. ………..
Contractul de comodat din data de …. era apt pentru a se stabili sediul societă¬ții conform actului constitutiv și la fel de apt pentru legala înregistrare a societății.
Susține pârâta că nu a dorit fraudarea legii, nu avea nici un interes special pentru a fixa sediul societății în strada …………., iar dacă avea opoziție din partea lui P. E., găsea o altă locație pentru sediu.
Mai arată pârâta că sub aspect juridic, cererea reclamantei este nelegală.
Chiar dacă s-ar constata o neregulă privind stabilirea sediului societății pe strada ……., nu se poate pune în mod serios dizolvarea cu efecte retroactive a societății, aceasta fiind constituită în baza unei legi speciale, L.31/1990, fiind aplicabile normele derogatorii, privind dizolvarea acesteia - prevederile art. 56 din L.31/1990.
Astfel cum s-a arătat în literatura juridică, nulitatea poate fi declarată numai dacă cauzele nulității sunt anterioare apariției personalității juridice, adică înregistrării de stat a societății. In mod normal toate aceste neajunsuri trebuie să fie descoperite de registrator în procesul de înregistrare dacă acesta își îndeplinește funcțiile în mod corespunzător. Dar, dacă totuși societatea a fost înregistrată cu atare neajunsuri, ea se declară nulă la cererea persoanelor interesate. Persoanele interesate care pot declara nulitatea sunt asociații persoanei juridice precum și organul de stat care efectuat înregistrarea sau cel care supraveghează respectarea legislației de către autoritățile publice.
Art.. 222 alin. (1) litera c) din Legea nr. 31/1990 prevede că societatea comercială se dizolvă și prin declararea nulității societății.
În această reglementare actuală, subzistă preocuparea de salvare a societății, de regularizare a acesteia, pentru a fi adusă în parametrii de legalitate și, prin aceasta, de a ocroti pe terți. Dar, în anumite cazuri este necesar ca societatea să înceteze să mai existe prin declararea nulității acesteia.
Cât privește soluția care trebuie aplicată societății înființate cu nerespectarea rigorilor impuse de lege, aceasta diferă în funcție de data când se constată neregularitatea, înainte sau după înregistrarea societății în Registrul Comerțului.
Se decide regularizarea și, în mod excepțional, nulitatea societății.
Prin actuala reglementare, legiuitorul a urmărit trei obiective: în primul rând, limitarea cauzelor de nulitate; în al doilea rând, în cazul în care există totuși un motiv de nulitate, limitarea pronunțării nulității societății; în al treilea rând, când declararea nulității a avut totuși loc, limitarea efectelor acesteia.
Cu privire la acțiunea reconvențională, susține pârâta că în toată perioada, de la data constituirii societății și până în luna iulie 2012, societatea a avut sediul în strada ………..
Tocmai pentru acest motiv, situația trebuiește regularizată, prin recunoașterea faptului că oricum locația societății era corect stabilită prin actul constitutiv, dar nu în baza contractului de comodat depus la registrul camerei de comerț, ci în baza aceluia care a fost semnat de P. E. și Pe. G...
În drept, s-au invocat prevederile art. 48 din Legea 31/1990.
În probațiune, s-au depus înscrisuri doveditoare (filele 26-49 din dos. Trib. Bihor).
Prin sentința comercială nr. 4…… pronunțată de Tribunalul B. s-a admis excepția de necompetență materială invocată de instanță din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei O..
Prin întâmpinarea la acțiunea reconvențională .. reclamanta a solicitat respingerea acesteia ca nelegală și nefondată. Cu cheltuieli de judecată.
Susține reclamanta că, deși pârâta recunoaște că la stabilirea sediului acelei societăți s-a folosit de un contract fals, care nu a fost semnat de reclamantă, aceasta nu are relevanță, ci doar faptul că societatea nu a avut un sediu legal, astfel, constituirea sa este viciată, neputându-i-se recunoaște o existență și funcționare legală.
Referitor la contractele de comodat, doar proprietarul imobilului este îndreptățit să le semneze, nu o altă persoană, indiferent de calitatea acesteia.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:
Reclamanta este proprietara imobilului situat în O., înscris în CF nr. ., nr. top. 2., în natură fiind casă și teren în supraf. de 1280 mp. Acest imobil a fost dobândit cu titlu de moștenire legală după tatăl reclamantei, def. P.I. ., decedat la data de 29.10.2…. precum și cu titlu de donație din partea mamei reclamantei, def. Pe.E., decedată la data de ….. Aceasta din urmă a fost titulara unui drept de uzufruct viager asupra imobilului, până la data decesului ei.
Reclamanta mai are un frate, pe numitul P. G……, între ei însă relațiile fiind extrem de încordate și tensionate, existând și o serie de procese între aceștia.
La data de 08.09…………. fratele reclamantei a constituit societatea pârâtă, SC M… SRL, el fiind asociat unic și administrator al acesteia. În cadrul unor litigii anterioare între frați, pârâta de rândul 1 și-a indicat sediul social la adresa amintită, iar în urma investigațiilor făcute de reclamantă, aceasta a constat că înscrierea acestui sediu s-a făcut în baza contractului de comodat nr. ………….., încheiat între reclamantă și pârâta de rd. 1.
A susținut reclamanta că ea, în calitate de proprietară a imobilului, nu a semnat niciodată contractul de comodat respectiv, nu și-a exprimat vreodată acordul pentru ca sediul societății pârâte să fie stabilit în acea locație. În aceste condiții, este întemeiată cererea reclamantei de a se constata nulitatea acestui contract. Aceasta cu atât mai mult cu cât nici pârâta de rd. 1 nu s-a opus acestei cereri, necontestând falsitatea semnăturii reclamantei.
Pentru aceste considerente, instanța va admite primul capăt de cerere din acțiunea formulată.
În ce privește însă cel de-al doilea capăt de cerere, acela de dizolvare a societății pârâte, instanța urmează să-l respingă. Va aprecia că reclamanta nu are nici un interes să solicite dizolvarea societății pârâte, neavând vreo importanță faptul că societatea a desfășurat sau nu vreo activitate. Mai mult, nici susținerea reclamantei cum că societatea nu are un sediu valabil, real, în condițiile în care s-a constatat nulitatea contractului de comodat în baza căruia societatea a fost înregistrată la ORC de pe lângă Tribunalul B. cu sediul respectiv, nu este întemeiată, în condițiile în care în prezent societatea are un alt sediu, în Oradea, str. ……., potrivit înscrisurilor de la filele …………..
În ce privește excepția inadmisibilității acțiunii reclamantei - a capătului de cerere privind dizolvarea societății, invocată de pârâtă, instanța o va califica ca o apărare de fond, astfel că nu se va pronunța asupra ei separat ca excepție aparte.
Referitor la cererea reconvențională formulată de pârâta de rd. 1, instanța va aprecia că și aceasta este neîntemeiată, astfel că o va respinge. În primul rând, contractul de comodat nr. ………, contract ce a stat la baza stabilirii sediului societății pârâte la adresa din ……….. jud. Bihor, este nul absolut, nefiind semnat de proprietara imobilului - prezenta reclamantă, situație recunoscută inclusiv de pârâtă. Pe de altă parte, societatea pârâtă și-a schimbat sediul în anul 2012, la adresa de pe str. …….., din O…….. Nu există nici o rațiune pentru care această societate să nu mai funcționeze la noul sediu indicat și să i se "recunoască"; vechiul sediu, în condițiile în care pentru acest vechi sediu nu există acordul proprietarului imobilului.
Pentru toate aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea principală formulată și va respinge cererea reconvențională formulată, potrivit dispozitivului.
În baza art. 274 C.Pr.Civ., va obliga pârâta de rd. 1 la plata sumei de 50,3 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei, suma reprezentând cheltuieli cu timbrajul acțiunii formulate, onorariul avocațial nefiind dovedit cu chitanță depusă la dosar.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta R…E… cu domiciliul ales în O, str. ., jud. Bihor, în contradictoriu cu pârâții SC MI. SRL, cu sediul în ……….. str. . jud. Bihor și ORC de pe lângă Tribunalul …, cu sediul în ., jud. Bihor, și în consecință:
Constată nulitatea absolută a contractului de comodat nr. … încheiat între reclamantă și pârâta de rd. 1.
Admite excepția lipsei de interes a reclamantei în a solicita dizolvarea societății pârâte, excepție invocată de pârâtă.
Respinge capătul de cerere din acțiunea principală având ca obiect dizolvarea societății pârâte.
Respinge ca neîntemeiată cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă reconvențională SC M…SRL, în contradictoriu cu reclamanta pârâtă reconvențională R…E.. R..
Obligă pârâta de rd. 1 la plata sumei de 50,3 lei cheltuieli de judecată în favoarea reclamantei.
Cu apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din …………
PREȘEDINTE, GREFIER
| ← uzucapiune. Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă) | acţiune în constatare → |
|---|
