evacuare. Jurisprudență Proprietate privată
| Comentarii |
|
Judecătoria BEIUŞ Sentinţă civilă nr. 1391 din data de 26.11.2013
Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamantul B. N. împotriva pârâților B. F., O. I., N. B. E. D., N. B. N. P., B. M., având ca obiect evacuare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul B. N., reprezentanta acestuia av. Z. A., pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I., reprezentantul pârâților - reclamanți reconvenționali și al pârâților av. K. J. și martorii C. L., P. R. și C. V., lipsa fiind pârâtele.
Procedura de citare nu este legal îndeplinită cu martorii C. L. și C. V.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că pricina se află la al patrulea termen de judecată; că lipsa de procedură cu martorii C. L. și C. V., întrucât în cuprinsul dovezilor de înmânare nu s-a indicat numele și prenumele persoanei care a semnat de primirea citațiilor, se acoperă prin prezența personală a acestora; faptul că în ședință publică înainte de deschiderea dezbaterilor reprezentantul Postului de Poliție R. a depus la dosar procesele verbale de executare a mandatelor de aducere emise în cauză pe seama martorilor; faptul că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Instanța procedează la audierea martorilor C. V., C. L. și P. R. în temeiul art.311 C.pr.civ., sub prestare de jurământ potrivit dispozițiilor art.319 al.1 C.pr.civ., declarațiile acestora fiind consemnate în procesele verbale atașate la dosar, după ce în prealabil au fost lecturate și semnate de către aceștia.
Martorul C. V. prezintă instanței spre vedere o scrisoare medicală eliberată pe seama sa de dr. I. M., înscris din cuprinsul căruia rezultă faptul că martorul C. V. a fost internat pe Secția de recuperare a Spitalului Municipal din B., scrisoare medicală întocmită în 16.11.2013.
Martorul P. R. arată că nu se va mai prezenta la instanță și faptul că nu are de solicitat cheltuieli de judecată pentru termenul de azi.
Av. Z. A. arată că nu are de formulat alte cereri sau de solicitat alte probe.
Av. K. J. depune la dosar procesul verbal încheiat la 22.01.2013 la Primăria comunei R., în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul, comunicând un exemplar din acesta cu av. Z. A. Totodată, av. K. J. menționează că din acest înscris rezultă de când au apărut neînțelegerile dintre părți.
Av. K. J. învederează și faptul că singura pretenție ce face obiectul cererii reconvenționale este doar suma de 7000 lei și capătul de cerere privind stabilirea dreptului de retenție.
Reclamantul arată că nu a semnat procesul verbal de înțelegere depus la dosar de av. K. J., aspect confirmat și de către av. Z. A.
Av. Z. A. și av. K. J. arată că nu au de formulat alte cereri sau de solicitat alte probe.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau incidente de soluționat, instanța în baza art.223 al.2 și art.392 C.pr.civ. închide faza probatorie și deschide dezbaterile cu prioritate asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. și B. M., invocată de către acestea prin întâmpinare, iar mai apoi asupra fondului cauzei.
Av. Z. A. solicită respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. și B. M., menționând faptul că din probațiunea administrată în cauză rezultă că aceste pârâte locuiesc la ambele imobile din litigiu. De asemenea, învederează că din probațiunea administrată în cauză se poate reține că pârâții locuiesc într-un imobil care nu le aparține și refuză eliberarea acestui imobil.
Solicită admiterea acțiunii formulate conform petitului acesteia, reiterând cererile cu care a sesizat instanța.
Cu privire la întâmpinarea și cererea reconvențională formulată în cauză, solicită respingerea acesteia ca nedovedită, arătând că neînțelegerile între părți au intervenit în cursul lunii …... 2012. În acest context arată că subvenția acordată de către APIA în cuantum de ……. lei este pentru tot anul …., însă până în luna …… 2012 părțile s-au gospodărit laolaltă, apreciind astfel că reclamantul nu poate fi obligat la plata către pârâții - reclamanți reconvenționali a sumei de …… lei ce reprezintă subvenție integrală acordată de APIA pentru tot anul ….... Solicită și acordarea cheltuielilor de judecată suportate în cauză de către reclamant, precizând că până la sfârșitul dezbaterilor va depune documentele justificative.
Av. K. J. susține excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. și B. M., solicitând admiterea acesteia, învederând faptul că prin acțiunea introductivă se solicită lăsarea în deplină posesie și proprietate a imobilului nr. top. 5923/2 înscris în CF ….. R., reprezentând casă și teren, iar ca efect al acestei cereri, la capătul doi al acțiunii se solicită evacuarea tuturor pârâților din imobilul respectiv. Astfel, arată că din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă faptul că cele trei fiice ale pârâtei - reclamante reconvenționale B. F. locuiesc în loc. R., la nr. administrativ …., iar la imobilul de la nr. administrativ ….. acestea merg doar în vacanțe, dar nu lucrează terenurile de acolo, astfel că acestea nu au ce să lase în deplină posesie și proprietate, motiv pentru care solicită admiterea excepției invocate.
În legătură cu acțiunea în revendicare, solicită a se reține că din declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă faptul că pârâta B. F. acolo s-a născut, a crescut, s-a gospodărit, a îngrijit-o și înmormântat-o pe mama ei, astfel că reclamantul nu are dreptul să o alunge pe reclamanta reconvențională din acel imobil, unde aceasta a locuit toată viața. Consideră că în momentul de față nu există nici un motiv ca pârâta - reclamantă reconvențională B. F. să părăsească acel imobil, susținând apărările din întâmpinare cu privire la aceste chestiuni.
Cu privire la cererea de evacuare, arată că aceasta nu este întemeiată.
Totodată, în situația în care se va admite cererea de evacuare, solicită admiterea cererii reconvenționale și obligarea reclamantului - pârât reconvențional la plata către pârâții - reclamanți reconvenționali a sumei de ……. lei primită de la APIA cu titlu de subvenție, menționând în acest sens faptul că despăgubirile de la APIA se primesc în urma însămânțării terenurilor cu anumite semințe și în urma creșterii anumitor animale. De asemenea, menționează și faptul că aceasta a și fost înțelegerea în fața primarului Comunei R., respectiv că pârâții - reclamanți reconvenționali vor primi subvenția acordată de APIA pentru anul ……, aspect consemnat în procesul verbal depus la dosar. Precizează mai apoi faptul că, pârâții - reclamanți reconvenționali au însămânțat terenurile și au înființat o livadă de 100 de pomi fructiferi, așadar ei au îngrijit terenurile din litigiu.
Cu privire la testamentul dat de reclamant, arată că reclamantul și-a testat averea în 3 părți între fiicele sale, iar ulterior a revocat partea lui B. F., la insistențele unei alte fiice care urmărește să obțină banii de la APIA.
Totodată, potrivit prevederilor art.2495 cod civil solicită stabilirea unui drept de retenție până la achitarea de către reclamant a sumei de 7000 lei în favoarea pârâților - reclamanți reconvenționali. Solicită și acordarea cheltuielilor de judecată justificate de onorariul avocațial.
În replică, av. Z. A. arată că cererea de evacuare se justifică în condițiile în care, chiar și pârâții - reclamanți reconvenționali au recunoscut că mai există o casă în R. unde locuiesc fiicele pârâtei B. F. De asemenea, arată că reclamantul este proprietar asupra imobilului pe care este situată casa din litigiu, recunoscând faptul că acea casă nu este înscrisă în cartea funciară. În ce privește testamentul făcut de reclamant, arată că acesta a fost făcut pe casă, iar ulterior reclamantul a revocat acest testament, aceasta fiind proba că pe acel teren există casă.
În temeiul art.394 al.1 C.pr.civ., instanța închide dezbaterile.
După închiderea dezbaterilor la termenul de azi, av. Z. A. a depus la dosar prin registratura instanței, în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul chitanța din data de 04.04.2013 privind plata onorariului avocațial.
INSTANȚA
Deliberând asupra cererii de față,
În baza actelor de la dosar, constată următoarele:
1.1. Poziția procesuală a reclamantului:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de ……….., reclamantul B. N., a chemat în judecată pe pârâții B. F., O. I., N. B. E. D., N. B. N. P., B. M., solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să dispună:
- ca pârâții să-i lase în deplină proprietate și posesie imobilul nr. top. …….. și casa înscrise în CF …… R., asupra cărora este proprietar, dispunând evacuarea pârâților din acest imobil, reprezentând casă și teren,
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii reclamantul arată că este proprietar tabular asupra imobilului nr. top. ……. pe care este situată o casă, înscrise în CF …… R., imobil care figurează la nr. administrativ …... Arată că și pârâții, respectiv familia formată din fiica - pârâta B. F., concubinul acesteia - pârâtul O. I., precum și cele trei fiice ale pârâtei de rd.1 - anume pârâtele de rd.3-5, au locuit cu el la imobilul mai sus indicat.
Reclamantul arată că în data de ………, după ce a fost internat câteva zile în spital, la reîntoarcerea sa acasă la nr. administrativ ……, unde a locuit alături de pârâți, a găsit ușa de la casă închisă, fiind nevoit să meargă peste noapte la o altă fiică a sa. A doua zi reîntorcându-se acasă, a găsit de asemenea ușa închisă și cu toate că pârâții erau acasă, nu i-au deschis locuința, reclamantul fiind astfel nevoit să se adăpostească din nou în casa fiicei sale, iar astfel de la acea dată și până în prezent reclamantul arată că locuiește alături de aceasta.
Ulterior, reclamantul arată că întâlnindu-se în sat cu pârâții aceștia îi adresau injurii și amenințări.
După aproximativ 5 luni de zile de la incidentul mai sus expus, pârâții B. F. și O. I. au mers la locuința fiicei reclamantului, unde acesta locuiește și în prezent, solicitându-i să se întoarcă alături de ei la casa situată la nr. administrativ ……., însă reclamantul a refuzat.
Totodată, reclamantul arată că a testat în favoarea fiicei sale B. F. terenul și casa de la nr. administrativ ……., identificate prin nr. top. ……. în CF …… R., testament pe care ulterior la revocat în data de ……., ca urmare a incidentului expus mai sus.
De asemenea, reclamantul arată și faptul că pârâții mai au o casă în loc. roșia, care este proprietatea lor și care de asemenea le-a fost dată de către el pentru a locui în ea.
În drept reclamantul invocă prevederile art.555 și art.563 Cod civil.
În probațiune reclamantul a depus la dosar în fotocopii următoarele înscrisuri: buletinul de identitate, CF …… R., certificat de atestare fiscală nr…../….., certificat de încadrare în grad de handicap, declarația autentificată de BNP I. T. prin încheierea de autentificare nr…../……., testamentul autentificat de BNP I. T. prin încheierea de autentificare nr….../……., cuponul de pensie aferent lunii ……. 2013.
Cererea este legal timbrata cu suma de 29 lei potrivit chitanței seria …… nr……….. din 16.04.2013 (fila 5), cu suma de 1221,20 lei potrivit chitanței seria …… nr…….. din 09.05.2013 (fila 29) - reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în valoare de 0,30 lei (fila 4) și 3 lei (fila 28).
Prin încheierea de ședință din data de …….. instanța a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de către reclamant și a dispus reducerea taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, revenite în sarcina reclamantului de la suma de ……. lei taxă judiciară și …… lei timbru judiciar, la suma de …….. lei taxă judiciară (rest de achitat ……. lei) și timbru judiciar de …… lei (rest de plată ……. lei).
1.2. Prin răspunsul la întâmpinare și la cererea reconvențională depus la data de …….., reclamantul - pârât reconvențional a solicitat respingerea apărărilor invocate de pârâți, respingerea cererii reconvenționale, ca fiind nefondată și nelegală.
În motivarea răspunsului la întâmpinare reclamantul arată că apărările pârâților sunt nefondate când se solicită respingerea acțiunii sale, în condițiile în care el este unic proprietar tabular asupra întregilor supraedificate situate pe nr. top.5923/2 înscris în CF ….. R.
De asemenea, arată că cererea de respingere a acțiunii sale față de fiicele pârâtei B. F. este neîntemeiată, deoarece atât acțiunea de revendicare, cât și cea de evacuare, trebuie făcută față de toți membrii de familie, chiar dacă sunt minori, astfel că nu se poate invoca excepția lipsei calității procesuale pasive a acestora.
Reclamantul arată că toate apărările și susținerile pârâților nu corespund realității, aspecte pe care le va dovedi cu martori.
În ce privește testamentul dat de reclamant, acesta arată că a revocat în întregime testamentul referitor la pârâta B. F., astfel cum se poate observa în declarația autentificată sub nr……/…… de BNP I. T.
Reclamantul solicită respingerea cererii reconvenționale ca fiind netemeinică.
În acest sens, reclamantul arată că nu corespunde adevărului faptul că pârâții ar fi lucrat pentru el, iar în legătură cu banii primiți de la APIA, reclamantul arată că aceste sume de acordă proprietarilor de terenuri agricole.
Totodată, reclamantul arată că există contradicție între motivarea pârâților de respingere a acțiunii sale și între motivarea cererii reconvenționale, în cuprinsul acesteia din urmă recunoscându-se că există casă și susținându-se că ar fi înlocuit ciripele și ar fi efectuat alte lucrări, aspecte care nu corespund realității, care nu justifică un pretins drept de retenție.
Raportat la cele mai sus arătate, reclamantul consideră că pârâții au ocupat abuziv și în lipsa sa cât a fost în spital, casa proprietatea sa.
În drept reclamantul invocă prevederile art.59 și art.205 C.pr.civ.
Alăturat răspunsului la întâmpinare reclamantul a anexat adeverința nr…../…….. eliberată de Comuna R..
-/-
2.1. Poziția procesuală a pârâților B. F., O. I., N. B. D., N. B. M., N. B. S.:
La data de …….. au depus la dosar întâmpinare prin care au arătat că se opun la admiterea acțiunii reclamantului, solicitând:
- respingerea acțiunii ca fiind nefondată,
- în ceea ce le privește pe pârâtele N. B. D., N. B. M. și N. B. S., s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că acesta nu folosesc imobilul din litigiu identificat cu nr. top. 5293/2 înscris în CF …. R., locuind la o altă casă situată în loc. R. la nr. administrativ ….,
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a întâmpinării, raportat la petitul acțiunii reclamantului, pârâții reiterează aspectele referitoare la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor N. B. D., N. B. M. și N. B. S.. Din analiza colii de carte funciară ….. R. rezultă că imobilul nr. top. 5923/2 reprezintă fânețe în postata …….., nefiind înscris nici un drept de proprietate în favoare reclamantului asupra vreunei case de locuit. În această situație, solicitarea reclamantului de a-i lăsa în deplină posesie și proprietate casa și de a se dispune evacuarea lor din casa de locuit, apare ca fiind neîntemeiată.
Se arată că imobilul nr. top. 5923/3 din R. reprezintă într-adevăr proprietatea reclamantului, însă astfel cum se poate observa, casa nu este notată la cartea funciară. Acest lucru se datorează faptului că pe acel imobil a existat o casă bătrânească, care a aparținut părinților reclamantului, însă aceasta a fost demolată de reclamant și soția acestuia def. B. S., pârâții arătând că ulterior au construit împreună construcția care există în prezent.
Pârâta B. F. arată că acolo s-a născut, a locuit, și-a întemeiat prima familie, a lucrat cot la cot cu părinții ei pământurile și a adus îmbunătățiri construcțiilor. Arată totodată faptul că, între ea și sora, respectiv fratele său a existat o înțelegere deplină, potrivit căreia urma ca ea să rămână în gospodărie cu copiii ei, în condițiile în care ea a îngrijit-o pe mama lor și a înmormântat-o. În acest sens se arată că s-a și întocmit un testament prin care reclamantul a și testat celor trei copii terenurile pe care acesta le deține, pârâtei B. F. testându-i inclusiv terenul pe care îl revendică. Ulterior, fiind influențat de sora pârâtei B. F., reclamantul a revocat parțial testamentul autentificat sub nr…../……… de BNP I. T.
Se mai arată și faptul că imobilul din litigiu reprezintă fânețe, însă nu pe acesta este amplasată casa. Pârâții arată că în jurul casei dețin circa 4 hectare de teren, din care pe o porțiune este casa, curtea și grădina, pe circa 0,80 ha este arat și semănat secară, pe circa 0,70 ha este porumb, pe 0,30 ha sunt cartofi, pe 0,30 ha este ovăz, iar diferența este folosită ca și fânațe, precizându-se că toate terenurile au fost lucrare și sunt lucrate și în prezent de pârâta B. F. și concubinul acesteia O. I., aceștia fiind cei care au cumpărat sămânța și au suportat toate cheltuielile.
În legătură cu susținerile reclamantului, cum că în toamna anului ……… când a venit de la spital nu a fost lăsat să intre în casa situată în R., nr….., pârâta arată că nu corespund adevărului. Se arată că reclamantul a mers la casa situată în R., nr….., unde în prezent pârâții locuiesc pârâții cu cele trei fiice ale pârâtei B. F., casa fiind proprietatea pârâtei B. F.. Totodată, se arată că la casa din R., nr…., pârâții B. F. și O. I. stau doar în perioada verii, această casă fiind situată în pădure, acolo ținând animalele și lucrând pământul în tot cursul anului.
Se precizează și faptul că atunci când reclamantul a venit de la spital nu a fost lăsat să intre, deoarece nu a fost auzit de către acestea, astfel că reclamantul s-a dus la casa surorii pârâtei B. F. - numita C. M., care l-a și influențat să nu mai meargă acasă și să deschidă proces pentru evacuarea lor.
Totodată, pârâții au formulat cerere reconvențională, prin care în contradictoriu cu reclamantul, au solicitat instanței:
- să dispună obligarea reclamantului - pârât reconvențional la plata sumei de 20.000 lei ce reprezintă subvenția încasată de la APIA pentru terenurile lucrate și pentru animalele cu care este înregistrat la Primărie și reprezentanța APIA,
- să stabilească un drept de retenție asupra imobilului nr. top. 5923/2 înscris în CF ….. R., respectiv pe construcțiile situate în localitatea R., nr….., în favoarea pârâților - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I., până la achitarea sumei de 20.000 lei din partea reclamantului - pârât reconvențional,
- cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a cererii reconvenționale se arată că B. F. și O. I. au lucrat toate terenurile cu care reclamantul era înregistrat la Primărie în Registrul Agricol și cu care a fost înregistrat la APIA. De asemenea, aceștia au crescut și îngrijit animalele, iar subvențiile primite pentru anul …. și ….. au fost încasate de reclamantul B. N.
Se arată totodată faptul că toate cheltuielile cu însămânțatul, aratul, discuitul și recoltatul au fost achitate doar de către aceștia, reclamantul limitându-se la a primi doar sumele de bani, cu titlu de subvenții. De asemenea, hrana pentru animale, fânul, porumbul, ovăzul au fost procurate tot prin munca pârâților B. F. și O. I., iar foloasele de care ar fi trebuit să beneficieze în urma creșterii acestor animale au fost încasate tot de către reclamant.
Mai mult, pârâții - reclamanți reconvenționali arată că în ultimii trei ani au înființat o livadă, plantând circa 100 de pomi fructiferi altoiți, respectiv: meri, peri și cireși. Totodată, aceștia arată că au făcut aducțiunea de apă la casa din pădure, săpând un șanț în lungime de aproximativ 100 de metri în care au introdus tub de polietilenă. De asemenea, la casă au refăcut acoperișul, înlocuind circa 500 de ciripe, contravaloarea acestor lucrări fiind cuprinse în suma solicitată în cuprinsul cererii, respectiv: 2500 lei valoarea ciripelor, 250 lei valoare furtunului de polietilenă, mufe pentru aducțiunea de apă, la care se adaugă circa 3 zile de muncă apreciate la suma de 300 lei, iar contravaloarea pomilor este apreciată ca fiind de 1000 lei.
Raportat la aceste aspecte, pârâții consideră că sunt incidente în cauză prevederile art.1345, 1347, art.1639-1647 Cod civil.
În ceea ce privește solicitarea privind stabilirea unui drept de retenție, având în vedere prevederile art.2495 Cod civil, pârâții consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de acest text de lege în vederea stabilirii dreptului de retenție pe teren și construcții, până în momentul în care vor fi despăgubiți.
În drept pârâții - reclamanți reconvenționali invocă prevederile art.200 al.1 C.pr.civ., art.1345, art.1347, art.1639-1647, art.2495 Cod civil, art.205, art.209 C.pr.civ.
Prin încheierea de ședință din data de ……. instanța a admis cererea de acordare a ajutorului public judiciar formulată de către pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I. și a dispus scutirea acestora de la plata taxei judiciare de timbru în cuantum de ………. lei.
-/-
În urma identificării prezenței părților în ședința publică din data de ………, instanța a constatat că pârâta de rd.5 se numește N. B. E. D. La același termen de judecată, reclamantul a arătat că solicită evacuarea din imobilul situat la nr. administrativ ….., a tuturor pârâților, inclusiv a pârâților de rd.1-2 care ocupă efectiv imobilul și faptul că în prezent el locuiește la o altă fiică, B. M., în loc. R., fără a cunoaște nr. administrativ; pârâtul - reclamant reconvențional O. I. a arătat că este de acord atât el, cât și soția lui, cât și fetele (pârâtele de rd.3-5), ca reclamantul să se întoarcă acasă, precum și faptul că nu dorește să se mute împreună cu soția sa de la nr. administrativ ….., la nr. administrativ ….., ci ca reclamantul să revină să locuiască la nr. administrativ ….. Totodată, reclamantul a arătat că acțiunea are ca obiect revendicare și evacuare, faptul că nu uzează de procedura specială, menționând că este o acțiune tipică în revendicare, evacuarea fiind o consecință a revendicării, neinvocând prevederile speciale din Titlul XI - art.1033 și următoarele C.pr.civ.
Totodată, la termenul de judecată din ………. instanța a unit cu fondul cauzei soluționarea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor N. B. D., N. B. M. și N. B. E. D., invocată de către acestea prin întâmpinare.
Prin cererea de ajutor public judiciar depusă la termenul de judecată din ……….., pârâții au arătat că numele și prenume corecte ale pârâtelor de rd.3-5 sunt: N. B. E. D., N. B. N. P., B. M., anexând și certificatele de naștere ale acestora.
În ședința publică din data de ……… pârâta - reclamantă reconvențională B. F. a arătat că în prezent locuiește împreună cu pârâtul O. I. - concubinul ei, precum și cu fiicele sale - N. B. E. D., N. B. N. P. și B. M., la nr. administrativ …. în loc. R.. Totodată, a arătat că deoarece reclamantul era nemulțumit cu modul în care pârâții administrau gospodăria, respectiv datorită neînțelegerilor, tatăl ei - reclamantul, a plecat de un an de zile de la nr. administrativ ….., după ce în prealabil le-a cerut tuturor pârâților să părăsească imobilul din loc. R., nr…., lucru care nu s-a întâmplat, astfel că reclamantul s-a mutat la sora sa C. M. Mai apoi, pârâta a arătat că reclamantul mai deține o casă în loc. R., la nr. administrativ …, casă ce este folosită de luni până vineri de către cele trei fiice ale sale, în vacanțele școlare și la sfârșiturile de săptămână cele trei fiice locuiesc împreună cu ea în R., la nr. ….. A copilărit în casa din loc. R., nr…., iar aproximativ din anul 1986 s-a mutat de acolo în loc. R., nr…. - imobilul din litigiu. Și pe perioada în care cele trei fiice locuiesc în casa de la R., nr…., acestea se gospodăresc singure, fără ajutorul ei sau al altor persoane, astfel încât casa de la nr…. este folosită doar de către ele. Ar exista posibilitatea ca ea să se mute în acea casă, dar întrucât acolo nu are pământ de lucrat, nu se stabilește acolo, rămânând în loc. R., la nr…., unde sunt și terenurile agricole.
De asemenea, la același termen de judecată, pârâții O. I. și B. F., au arătat că doar ei solicită achitarea sumei ce reprezintă subvenția încasată de la APIA, așadar doar ei au calitatea de reclamanți reconvenționali, doar ei susținând această cerere, iar raportat la cele arătate de către APIA Bihor în adresa depusă la dosar, pârâții - reclamanți reconvenționali O. I. și B. F. au arătat că își micșorează câtimea obiectului cererii reconvenționale de la suma de 20.000 lei, la suma de 7.000 lei, potrivit prevederilor art.204 al.2 pct.2 C.pr.civ.
În ședința publică din data de ……. pârâții - reclamanți reconvenționali au depus la dosar în fotocopie certificată pentru conformitate cu originalul procesul verbal încheiat la ……. la Primăria comunei R. - fila 149.
-/-
În probațiune instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba testimonială (fiind audiați în acest sens martorii C. V. și B. D. - filele 131-132, 146 dosar), iar pentru pârâți instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, proba testimonială (fiind audiați în acest sens martorii B. I., C. L. și P. R. - filele 133, 147-148 dosar) și proba constând în emiterea unei adrese către APIA B. (răspunsul la aceasta fiind depus la fila 92 dosar).
-/-
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
I. În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. și B. M., invocată de către acestea prin întâmpinare., instanța o va respinge pe baza următoarelor considerente:
În cuprinsul cererii de ajutor public judiciar, pârâta - reclamantă reconvențională B. F. a arătat că locuiește în aceeași gospodărie cu O. I. și cu cele trei fiice ale sale.
De asemenea, în ședința publică din data de ………. pârâta - reclamantă reconvențională B. F. a arătat că în prezent locuiește împreună cu pârâtul O. I. - concubinul ei, precum și cu fiicele sale - N. B. E. D., N. B. N. P. și B. M., la nr. administrativ …. în loc. R.
Din probațiunea testimonială administrată în cauză, instanța reține:
- martorul B. I. D. a arătat că în vacanțele școlare cele trei fiice ale pârâtei B. F. locuiesc alături de aceasta la casa din pădure,
- martorul C. V. a arătat că fiicele pârâtei B. F. locuiesc când la casa din localitate, când la casa din pădure.
Raportat la cele mai sus evidențiate, instanța reține din probațiunea administrată în cauză, faptul că cele trei fiice ale pârâtei - reclamante reconvenționale B. F. locuiesc la sfârșiturile de săptămână și în vacanțele școlare, împreună cu aceasta și cu numitul O. I., în loc. R., la imobilul cu nr. administrativ …, respectiv în casa ce formează obiectul acțiunii.
Din cuprinsul întâmpinării și a cererii reconvenționale (fila 49) rezultă că pârâții - reclamanți reconvenționali nu contestă faptul că imobilul-casă la nr. administrativ ….. este înscris în cartea funciară ….. R.
Va reține instanța și prevederile articolului 36 din codul de procedură civilă , potrivit căruia: " Calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.";
II. Referitor la acțiunea formulată de către reclamant și cererea reconvențională formulată în cauză de către pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I., raportat la probațiunea administrată în cauză, instanța reține următoarele aspecte:
În fapt:
Din cercetarea cărții funciare depuse la dosarului cauzei la filele 8-9, instanța reține următoarele:
- numărul topografic 5923/2 ce în natură reprezintă câmp în ………, în suprafață de 9420 mp, este înscris sub AI-2 în cartea funciară …….. R., proprietar fiind sub B9 , reclamantul cu titlu de moștenire , potrivit certificatului de moștenitor nr. …./…. emis de BNP T. I., în dosarul cu nr. …./…..
Din adresa nr…./…… emisă de APIA - C. J. B. - fila 92, în privința subvenției pentru teren, rezultă că reclamantul B. N. a încasat sprijin financiar aferent cererii unice de plată pe suprafață pentru campania anului ….., în cuantum de 7006,82 lei, iar pentru campania aferentă anului ….. reclamantul nu a depus cerere unică de plată pe suprafață. În privința subvenției pentru animale, reclamantul nu a beneficiat de sprijin financiar în perioada ……...
Din declarația martorilor audiați în cauză - filele 131-133, 146-147, instanța reține următoarele:
- martorul B. D. a arătat:
- reclamantul B. N. are o casă chiar în loc. R. la nr….., casă ce este în prezent ocupată de cele trei fiice ale pârâtei B. F., cunoscând acest aspect întrucât le-am văzut mergând la școală din acel imobil. De asemenea reclamantul B. N. mai deține o casă în afara satului R., la aproximativ 5 km, în pădure. Aproximativ acum 5 sau 6 ani în această casă s-a mutat și fiica reclamantului - pârâta B. F., împreună cu O. I. - concubinul pârâtei B. F.. De aproximativ 3-4 luni, am aflat că B. N. nu mai locuiește la casa din pădure, ci la casa unei alte fiice din R. - numita C. M. Eu personal l-am văzut pe reclamant în casa fiicei sale C. M. Casa din pădure este o singură construcție, cu câteva camere, nu are dependințe, iar terenul din jur este lucrat de către B. F. și O. I., personal văzându-i muncind pământul. Știu că reclamantul are porci, vaci, oi și cai. Aceste animale sunt întreținute de către pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I., aceștia ocupându-se de animale și în prezent, întrucât au rămas în casa unde sunt și animalele. Pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I. ar putea folosi casa de la nr. …., acolo unde locuiesc în prezent fiicele pârâtei B. F.. Animalele le avea doar reclamantul, aceste animale sunt în prezent în folosința pârâților - reclamanți reconvenționali, dar nu cunosc profiturile pe care le obțin după creșterea lor. În ultimii 5-6 ani i-am văzut doar pe pârâții - reclamanți reconvenționali cultivând efectiv pământul și îngrijind animalele, întrucât reclamantul datorită stării de sănătate nu poate să facă acest lucru. Acum 2-3 luni am fost chemat de către B. F. și O. I. să merg împreună cu ei la C. M., acolo unde locuiește reclamantul, pentru a-l chema acasă. În prezența mea pârâții - reclamanți reconvenționali i-au adresat invitația să se întoarcă la casa din pădure, în schimb reclamantul a refuzat. Ulterior, martorul a arătat că B. F. a domiciliat în casa din pădure, alături de părinții săi, încă din copilărie.
- martorul B. I. D. a arătat:
- reclamantul B. N. deține două case: una chiar în interiorul loc. R. și o casă la pădure, fără să cunosc numerele administrative. Casa din sat este ocupată de cele trei fiice ale numitei B. F., ele locuind acolo pe perioada școlii, în vacanțele școlare mergând la pădure alături de mama lor. Știu că la casa din pădure au locuit B. N., alături de B. F. și de O. I., B. F. locuiește acolo de când eu mă știu alături de tatăl ei. În apropierea casei sunt terenurile agricole, lucrate de F. și de O. I.. Terenurile au fost lucrate și de către reclamant, până în momentul în care s-a îmbolnăvit, boala intervenind de mulți ani de zile. Animalele eu știu că aparțin numitei B. F., reclamanții reconvenționali îngrijind animalele, respectiv: 2 cai, 3 vaci și vreo 20 de oi. În prezent, cam de un an de zile, reclamantul B. N. locuiește în satul R., la casa fiicei lui M.. O. I. locuiește alături de B. F. în casa din R. de la pădure de circa 6 ani de zile. Eu știu că reclamanții reconvenționali au stat atât la casa din sat, acolo unde în prezent locuiesc fiicele numitei B. F., cât și la casa din pădure, unde au animalele și lucrează terenurile.
- martorul C. V. a arătat:
- reclamantul B. N. deține două case în raza localității R., una dintre case fiind situată chiar în localitate și una înafara localității la locul cunoscut "în pădure";, unde reclamantul a locuit până în urmă cu circa un an de zile cu fiica lui B. F. și cu O. I. - partenerul de viață al acesteia. B. F. are trei fete în persoana pârâtelor din prezentul proces, fete care locuiesc când la casa din localitate, când la pădure. Știe că aproximativ un an de zile B. N. nu mai locuiește împreună cu F. și cu O. I., ci la o altă fiică a lui pe nume C. M.. Știu că B. F. și O. I. folosesc și casa din sat, cu atât mai mult cu cât aceasta este locuită de către cele trei fiice ale pârâtei B. F.. Terenurile agricole de la pădure au fost lucrate de către O. I., în timp ce B. N. păstorea animalele de multe ori cu ajutorul uneia dintre fiicele pârâtei B. F.
- martora C. L. a arătat:
- B. N. are o casă în afara localității R., în pădure, aceasta fiind cea moștenită de la părinții lui, unde a stat împreună cu fiica cea mică B. F. și cu O. I.. De asemenea, mai are o casă și în localitatea R.. B. F., fiind cea mai mică dintre fiicele reclamantului, a crescut și a rămas în casa părintească, iar O. I. locuiește acolo de aproximativ 7 ani.
Din ansamblul probațiunii cu înscrisuri și cea testimoniala administrată, rezultă că reclamantul a locuit pînă în urmă cu aproximativ un an de zile împreună cu pârâții -reclamanții reconvenționali , la casa de la nr. administrativ …… , au folosit împreună și terenurile aferente , proprietatea reclamantului . Din coroborarea probațiunii administrate rezultă că pârâții reclamanți reconvenționali , nu justifică nici un titlu și nici un drept asupra imobilului din litigiu , proprietatea reclamantului , conform cărții funciare depuse la fila 8 din dosar.
În ceea privește conținutul dreptului de proprietate privată, potrivit prevederilor art.555 al.1 Cod civil instanța reține că "Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.";, iar potrivit al.2 se reține că "În condițiile legii, dreptul de proprietate privată este susceptibil de modalități și dezmembrăminte, după caz.";
Astfel, primul alineat al art.555 din Codul civil definește dreptul de proprietate privată, completând textul art.480 Cod civil din 1864, prin exprimarea conținutului său juridic (a celor trei atribute ale dreptului), respectiv posesia, folosința și dispoziția, și prin evidențierea caracterelor juridice ale acestui drept real (este un drept exclusiv, absolut și perpetuu).
În ce privește acțiunea în revendicare, conform prevederilor art.563 Cod civil, se rețin următoarele:
"(1) Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul.
(2) Dreptul la acțiunea în revendicare este imprescriptibil, cu excepția cazurilor în care prin lege se dispune altfel.
(3) Dreptul de proprietate dobândit cu bună-credință, în condițiile legii, este pe deplin cunoscut.
(4) Hotărârea judecătorească prin care s-a admis acțiunea în revendicare este opozabilă și poate fi executată și împotriva terțului dobânditor, în condițiile Codului de procedură civilă.";
Acțiunea în revendicare este, pentru prima dată în legislația noastră, consacrată legal prin norme generale (textul nu are corespondent în Codul civil din 1864) și calificată ca mijloc de apărare a dreptului de proprietate privată. În al.1 al art.563 din Codul civil, se conturează în mod complet sfera persoanelor care pot avea calitatea de pârât în acțiunea în revendicare, alături de posesorul - neproprietar fiind menționați și cei care dețin bunul fără drept (detentori precari). Referirea la despăgubiri vizează, în principal, dezdăunarea proprietarului de către pârât pentru intervalul în care, din vina acestuia din urmă a fost lipsit de exercițiul dreptului său. Și sub acest aspect, unul dintre reperele decisive este buna-credință a posesorului.
Acțiunea în revendicare este - ca regulă - imprescriptibilă (al.2 al.art.563 din Codul civil) putându-se face distincție însă, sub aspect achizitiv, între situațiile diferite determinate de obiectul dreptului de proprietate (bun mobil sau imobil) pentru dobândirea acestuia prin efectul posesiei (a se vedea art.928 și următoarele Cod civil).
Cu privire la proba dreptului de proprietate asupra imobilelor înscrise în cartea funciară, conform art.565 din Codul civil instanța reține că "În cazul imobilelor înscrise în cartea funciară, dovada dreptului de proprietate se face cu extrasul de carte funciară";.
Așadar , în cadrul acțiunii în revendicare , instanța trebuie să verifice următoarele chestiuni:
1. existența dreptului de proprietate în patrimoniul reclamantului. Din cuprinsul cărții funciare nr. …. R. , rezultă că reclamantul este proprietar în cotă de 1/1 parte asupra imobilului cu nr. topografic 5923/2. Fiind un imobil înscris în cartea funciară , dovada dreptului de proprietate al reclamantului s-a făcut prin înscrisul de la fila 8, 9 din dosar.
2. faptul posesiei sau a deținerii imobilului de către pârâții din cauză. Din poziția procesuală a pârâților , exprimată prin întâmpinarea depusă (fila 49), precum și prin celelalte cereri , cererea reconvențională , cererea de ajutor public judiciar , din declarațiile martorilor audiați în cauză, rezultă că pârâții dețin imobilul din litigiu.
3. faptul că pârâții nu justifică nici un drept ca temei al posesiei , detenției lor. Din ansamblul probațiunii administrate rezultă că pârâții nu contestă calitatea de proprietar al reclamantului , ei fiind tolerați în acel imobil. Faptul că pârâta B. F. a crescut în casa din litigiu , nu-i conferă acestuia nici un drept , raportat la înscrisurile depuse de către reclamant , drept care să reprezinte o justificare a detenției imobilului.
Pentru ansamblul acestor considerente , instanța găsește întemeiată acțiunea reclamantului , motiv pentru care o va admite , dispunând ca o consecință și evacuarea pârâților din imobilul din litigiu.
În ceea ce privește cererea reconvențională instanța reține următoarele:
Din adresa nr. …../……. (fila 92 din dosar) , rezultă că în urma cererii depuse de către B. N. , acesta a încasat subvenția pentru teren , pentru campania anului ….. , în cuantum de 7006, 82 lei . Din cuprinsul acestui înscris nu rezultă pentru ce suprafață de teren a încasat reclamantul subvenția , dacă a încasat doar pentru terenul din litigiu , în suprafață de 9420 mp , sau și pentru alte terenuri , în condițiile în care din testamentul autentificat sub nr. …../……. rezultă că reclamantul are în proprietate și alte imobile-terenuri.
Ca temei al obligării reclamantului la plata sumei reprezentând subvenția aferentă anului ….., pârâții-reclamanți reconvenționali au invocat , dispozițiile din Codul Civil reprezentând îmbogățirea fără justă cauză , și anume prevederile articolului 1345 și următoarele din Codul Civil.
Reține astfel instanța următoarele texte de lege:
"Art.1345
Cel care, în mod neimputabil, s-a îmbogățit fără justă cauză în detrimentul altuia este obligat la restituire, în măsura pierderii patrimoniale suferite de cealaltă persoană, dar fără a fi ținut dincolo de limita propriei îmbogățiri. "
Ori , din analizarea înscrisurilor depuse rezultă că reclamantul nu s-a îmbogățit fără justă cauză , în detrimentul pârâților -reclamanți reconvenționali. Din faptul că reclamantul a depus o cerere , a obținut subvenția pentru teren , în temeiul OUG 125/2006 și HG 224/2008 , instanța reține că este îndreptățit la această sumă de bani , nefiind dovedită lipsa justei cauze. Pârâții-reclamanți reconvenționali , nu au contestat calitatea reclamantului de titular al subvenției , nu au justificat nici un drept asupra subvenției pentru teren, astfel că reclamantul nu s-a îmbogățit în detrimentul lor . Faptul că pârâții- reclamanți reconvenționali au lucrat terenurile din litigiu , nu determină restituirea sumei de 7000 lei , în temeiul îmbogățirii fără justă cauză , întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de articolul 1345 din Codul Civil. Reține instanța că pârâții- reclamanți reconvenționali s-au bucurat de fructele imobilelor cultivate , aceștia recunoscând că își asigură traiul în urma cultivării terenurilor și a creșterii animalelor.
Pentru ansamblul acestor argumente , instanța va respinge această cerere.
În ceea ce privește stabilirea dreptului de retenție asupra imobilului din litigiu , în favoarea pârâților-reclamanți reconvenționali O. I. și B. F., instanța reține următorul text de lege din Codul Civil
ART. 2.495
Notiune
" (1) Cel care este dator sa remita sau sa restituie un bun poate sa il retina cat timp creditorul nu isi executa obligatia sa izvorata din acelasi raport de drept sau, dupa caz, atat timp cat creditorul nu il despagubeste pentru cheltuielile necesare si utile pe care le-a facut pentru acel bun ori pentru prejudiciile pe care bunul i le-a cauzat.
(2) Prin lege se pot stabili si alte situatii in care o persoana poate exercita un drept de retentie.";
Ori , pârâții -reclamanți reconvenționali nu justifică nici un drept de creanță născut din raportul juridic analizat de către instanță , în sarcina reclamantului nu s-a stabilit nici o obligație legată de bunul imobil din litigiu , motiv pentru care această cerere va fi respinsă ca nefondată.
În baza considerentelor mai sus expuse, instanța va admite în parte acțiunea reclamantului B. N. și va respinge cererea reconvențională formulată de pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I., potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reținând faptul că pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I. au pierdut procesul, în conformitate cu prevederile art.453 Cod procedură civilă, îi va obliga să achite în solidar reclamantului - pârât reconvențional B. N. cheltuieli de judecată în valoare de 500 lei, reprezentând onorar avocațial, conform documentelor justificative depuse la dosar (fila 151), văzând poziția lor procesuală și natura raporturilor juridice dintre ei , potrivit art. 455 din Codul de Procedură Civilă.
În baza art.149 al.3 C.pr.civ., instanța va obliga reclamantul - pârât reconvențional B. N. să plătească în favoarea statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea fotocopierii înscrisurilor anexate acțiunii introductive de către reclamant, întrucât reclamantul nu le-a depus în exemplare suficiente, contrar dispozițiilor articolului 149 din Codul de Procedură Civilă, instanța dispunând din oficiu fotocopierea lor, în temeiul textului de lege mai sus indicat.
În baza prevederilor art.18 din OUG 51/2008 conform cărora "Cheltuielile pentru care partea a beneficiat de scutiri sau reduceri prin încuviințarea ajutorului public judiciar vor fi puse în sarcina celeilalte părți, dacă aceasta a căzut în pretențiile sale. Partea căzută în pretenții va fi obligată la plata către stat a acestor sume.";, instanța va obliga pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I. la plata în favoarea Statului Român a sumei de 1252,70 lei, cu titlu de contravaloare ajutor public al cărui beneficiar a fost reclamantul - pârât reconvențional B. N.
În baza prevederilor art.19 al.1 din OUG 51/2008 conform cărora "Dacă partea care a beneficiat de ajutor public judiciar cade în pretenții, cheltuielile procesuale avansate de către stat rămân în sarcina acestuia.";, instanța constată că ajutorul public judiciar în cuantum de 2542,40 lei, ai cărui beneficiari au fost pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I., rămâne în sarcina Statului Român.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. și B. M., invocată de către acestea prin întâmpinare.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de reclamantul B. N., împotriva pârâților B. F., O. I., N. B. E. D., N. B. N. P., B. M.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I., împotriva reclamantului - pârât reconvențional B. N.
Obligă pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I. să lase reclamantului - pârât reconvențional în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul nr. top. 5923/2 înscris în CF ….. R., reprezentând casă și teren.
Obligă pârâtele N. B. E. D., N. B. N. P. și B. M. să lase reclamantului - pârât reconvențional în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul nr. top. 5923/2 înscris în CF ….. R., reprezentând casă.
Dispune evacuarea pârâților - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I. și a pârâtelor N. B. E. D., N. B. N. P. și B. M., din imobilul situat în loc. R., nr…., jud. Bihor, identificat prin nr. top. 5923/2 înscris în CF …. R..
Obligă pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I. , în solidar , să achite reclamantului - pârât reconvențional B. N. suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, conform documentelor justificative depuse la dosar.
Obligă reclamantul - pârât reconvențional B. N. să plătească în favoarea statului suma de 10 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloare fotocopiere înscrisuri.
Obligă pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I. la plata în favoarea Statului Român a sumei de 1252,70 lei, cu titlu de contravaloare ajutor public al cărui beneficiar a fost reclamantul - pârât reconvențional B. N.
Ajutorul public judiciar în cuantum de 2542,40 lei, ai cărui beneficiari au fost pârâții - reclamanți reconvenționali B. F. și O. I., rămâne în sarcina Statului Român.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria Beiuș și se judecă de Tribunalul Bihor.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 26 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE , GREFIER ,
C. D.M. - judecător D. S.
Red.C.M.
Tehnored.S.D., 9ex.
10 decembrie 2013
| ← plângere contravenţională. Jurisprudență Chemare în... | fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar → |
|---|
