Contestarea măsurii asiguratorii. Jurisprudență
| Comentarii |
|
Tribunalul CĂLĂRAŞI Hotărâre nr. 23 din data de 17.04.2014
Contestarea măsurii asiguratorii
Condițiile prevăzute de art.249 Cod procedură penală (condițiile generale de luare a măsurilor asiguratorii). Termenul de contestare a măsurii asiguratorii.
- art.249 Cod procedură penală
- art.250 Cod procedură penală
(TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI - SECȚIA PENALĂ -
ÎNCHEIEREA NR.23/17.04.2014)
Asupra contestației de față;
Prin cererea înregistrată la această instanță contestatorii B.I. și B.M., domiciliați în …, au solicitat restituirea sumelor de bani ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare din data de 24.03.2014, în cauza penală în care fiica lor, B.L.I., este inculpată, precizând că acele sume de bani reprezintă economiile de-o viață ale lui și ale soției sale și le-au fost ridicate în mod nelegal, fără ca ei să fie acuzați de comiterea vreunei infracțiuni.
Mai arată că toate sumele de bani au fost donate fiicei lor B.L.I. în perioada 2000-2014, sume ce au fost strânse din economiile lor personale și nu fac obiectul săvârșirii infracțiunilor pentru care este cercetată fiica lor.
B.I. arată că în perioada anilor 2000-2002, a fost angajat la MLPAT -DGLP în calitate de șef serviciu, în perioada 2002-2009 a fost salariat la ISC în funcția de inspector de specialitate gradul 1A și începând cu 2008 a beneficiat de venituri din pensie.
În perioada 2009-2011 a fost reangajat la ISC și pe lângă sumele de bani obținute din salarii și pensii a realizat și alte venituri urmare a prestațiilor efectuate în calitate de verificator proiecte.
Urmare tuturor acestor activități a realizat pe lângă salarii un venit lunar de circa 2200 lei.
B.M. arată că în perioada 2000-2005 a fost salariată la MFP în funcția de expert 1A, șef serviciu și a beneficiat pe lângă salariul lunar+prime, încasând stimulente egale cu cel mult trei salarii de bază asupra cărora nu s-a calculat CAS, fond șomaj și contribuții pentru pensia suplimentară.
Mai arată că în perioada iulie 2005 - decembrie 2005 a beneficiat și de drepturi provenite din pensie, iar în perioada 2000-2005 a beneficiat de câștiguri din exercitarea funcției de cenzori și de membrii în consilii de administrație.
Începând cu anul 2010 precizează că pe lângă veniturile din pensie a realizat venituri în calitate de PFA, având ca obiect activități de consultanță pentru afaceri și management, realizând și alte venituri ca membru în consilii de administrație.
Ambii contestatori precizează că aceste sume au fost economisite legal în decursul anilor de muncă, fiind păstrate în domiciliul lor din varii motive și, ca atare, măsura asiguratorie și confiscarea nu se justifică.
Cu privire la proveniența acestor sume de bani precizează că depun o documentație cu veniturile realizate pentru perioada 2000-2013, sub formă de tabele cu documente justificative.
Față de cele precizate apreciază că se impune ridicarea măsurii sechestrului asigurator asupra conturilor deschise la CEC Bank.
Judecătorul de drepturi și libertăți, analizând contestația formulată constată că aceasta este nefondată pentru următoarele considerente:
Confiscarea specială și confiscarea extinsă sunt măsuri de siguranță, măsurile de siguranță fiind alături de pedepse, sancțiuni de drept penal, iar potrivit dispozițiilor codului penal, măsurile de siguranță se iau față de persoane care au comis fapte prevăzute de legea penală.
Din dosarul de urmărire penală rezultă că față de inculpata B.L.I. s-a început urmărirea penală săvârșirea infracțiunilor de: luare de mită prev. de art. 289 Cp. rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 R. cu aplic. art. 35 alin.1 Cp., abuz în serviciu cu obținere de folos pentru sine sau pentru altul cu consecințe deosebit de grave, prev. de art. 297 alin. 1 Cp. rap. la art. 309 Cp. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 R. cu aplic. art. 35 alin.1 Cp., complicitate la înșelăciune prev. de art. 48 Cp. rap. la art. 244 alin.1 și 2 Cp., cu aplic. art. 35 alin. 1 C.p., art. 321 alin.1 cu aplic. art. 35 alin.1 Cp., și la data de 24 martie 2014 s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru infracțiunile săvârșite.
În urma punerii în executare a mandatului de percheziție domiciliară nr… la domiciliul inculpatei B.L. s-a găsit suma de 302.000,00 lei și suma de 33.490,00 euro ce au fost depuse de organele de urmărire penală la CEC Bank.
De asemenea, la Cabinetul de expertiză și recuperare a capacității de muncă Oltenița, asupra inculpatelor B.L.I. și D.V. s-a găsit suma de 1.892,00 lei și 550,00 euro ce au fost depuse de asemenea, la CEC Bank și având în vedere că exista necesitatea de a evita ascunderea, distrugerea, sustragerea de la urmărire a bunului, în vederea confiscării speciale, pentru a servi la garantarea cheltuielilor judiciare/pentru a servi la garantarea reparării pagubei produse prin infracțiune, s-a dispus instituirea măsurii asiguratorii a sechestrului pe nr. cont … și pe suma aflată în acest cont, respectiv 302.000,00 RON; nr.cont … și pe suma aflată în acest cont, respectiv 33.490,00 EUR; nr.cont … și pe suma aflată în acest cont, respectiv 155,00 EUR; nr.cont … și pe suma aflată în acest cont, respectiv 320,00 USD; nr.cont … și pe suma aflată în acest cont, respectiv 550,00 EUR; nr.cont … și pe suma aflată în acest cont, respectiv 1.892, 00 RON.
Toate conturile sunt deschise la CEC Bank - Unitatea Călărași
Instanța reține că dispozițiile codului de procedură penală nu disting după cum bunurile sunt proprii sau comune și, de asemenea, nu exclud luarea unei măsuri asiguratorii prin instituirea unui sechestru asiguratoriu asupra bunurilor mobile în vederea confiscării speciale indiferent de proprietarul de drept al acestora, dacă există indicii temeinice că ele sunt rezultatul unor infracțiuni.
Or, așa cum s-a arătat mai sus, față de inculpată s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a început infracțiunea penală pentru infracțiunile precizate.
Ca atare, în raport de aceste împrejurări, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că nu se poate susține temeinic că măsura sechestrului asigurator ar fi nelegală.
Motivele invocate de contestatori - având în vedere natura și scopul acestei măsuri asiguratorii - respectiv că bunurile (banii) se prezumă constituțional a fi obținute licit, nu constituie motiv legal de ridicare/desființare a sechestrului asigurator, ci eventual motive de apărare pe măsura confiscării bunurilor, însă aceste motive trebuie invocate nu în cursul procesului penal ci la judecata pe fond a cauzei, când se și dispune cu privire la măsurile de siguranță.
Este adevărat că bunurile (sumele de bani) asupra cărora sunt instituite măsuri asiguratorii sunt indisponibilizate, în sensul că titularul dreptului de proprietate pierde temporar o componentă constitutivă a acestuia, prerogativa dispoziției, însă nu poate fi primită susținerea contestatorilor în sensul că prin luarea măsurii asiguratorii s-a ajuns la o restrângere nejustificată a dreptului de proprietate, pentru că, urmare instituirii sechestrului nu se dispune automat și confiscarea sumelor de bani.
Confiscarea specială sau extinsă nu operează automat ca efect al luării în cursul procesului penal a unei măsuri asiguratorii, cu privire la această măsură de siguranță urmând a se pronunța instanța de judecată cu ocazia soluționării fondului cauzei.
Pentru aceste considerente, urmează a respinge contestația formulată de contestatorii B.I. și B.M. împotriva Ordonanței de instituire a măsurii asiguratorii a sechestrului din data de 27.03.2014 luată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Călărași în dosarul nr…, totodată aceștia urmând să fie obligați, fiecare, la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
| ← Drept procesual civil. Lipsa calităţii procesuale pasive a... | Drept funciar. Cetăţenia română - condiţie esenţială... → |
|---|
