Contestaţie în anulare. admisibilitate. noţiunea de greşeală materială.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 1019 din data de 28.06.2017
Contestație în anulare. Admisibilitate. Noțiunea de greșeală materială.
Codul de procedură civilă: art.503 alin.(2) punct 2;
În accepțiunea textului de lege menționat, motivul de contestație referitor la săvârșirea unei greșeli materiale în dezlegarea recursului are în vedere o eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
Secția I Civilă - Decizia civilă nr.1019/28 iunie 2017.
Prin contestația în anulare înregistrată la data de 25.05.2017 la această instanță sub dosar nr…/…/2017, contestatorul D.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâta SNTFM "CFR Marfa"; SA, anularea deciziei civile nr…/11.04.2017 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I Civilă în dosar civil nr. …/…/2015 și soluționarea fondului cauzei în sensul admiterii apelului și admiterii cererii de chemare în judecată așa cum a fost formulată.
În expunerea de motive contestatorul susține că hotărârea pronunțată a fost bazată pe o eroare materială. Astfel, în mod greșit instanța de apel a respins apelul ca fiind tardiv formulat, deoarece hotărârea i-a comunicată la data de 10.01.2017, iar apelul a fost expediat prin poștă la data de 25.01.2017, deci în termenul legal, având în vedere faptul că zilele de 21-24.01.2017 au fost zile libere pentru întregul sistem bugetar acordată prin lege precum și dispozițiile art.181, 183 Cod de procedură civilă.
Faptul că instanța de apel nu a ținut cont de zilele libere din 21-14 ianuarie 2017 constituie o eroare evidentă care privește o problemă de procedură și care este în legătură cu aspectele formale ale judecății în apel
În drept: 503 alin.(2) punct (2) și urm., art. 181, 183 Cod de procedură civilă.
Intimata a depus întâmpinare prin care solicită respingerea contestației în anulare și păstrarea ca temeinică și legală a hotărârii a cărei anulare se solicită, deoarece chiar dacă prin HG. nr.28/2017 s-a stabilit pentru toți salariații din sectorul bugetar, ziua de 23 ianuarie 2017 ca zi liberă, contestatorul cu rea credință face abstracție de faptul că atât firmele de curierat cât și Poșta Română în data de 23.01.2017, dată când s-a împlinit termenul de depunere a apelului, au avut program normal de lucru.
În drept: art. 508 alin.(2), art.181 alin.(2), art. 183 Cod de procedură civilă.
Atașează, în probațiune: comunicatul aflat pe site-ul Poștei Române prin care se arată faptul că în ziua de luni, 23.01.2017, toate unitățile poștale au avut program normal de lucru.
CURTEA, analizând contestația în anulare de față prin prisma actelor și lucrărilor dosarului și dispozițiilor legale incidente constată că aceasta este fondată.
Astfel, potrivit art. 503 alin.(2) Cod de procedură civilă: Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când (…) 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale.
Potrivit alin.(3) al aceluiași articol de lege dispozițiile alin.(2) pct. 2 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.
În accepțiunea textului de lege menționat, motivul de contestație referitor la săvârșirea unei greșeli materiale în dezlegarea recursului are în vedere o eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecării recursului, pentru verificarea cărora nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
În acest sens, doctrina și jurisprudența constantă în materie a statuat că prin eroare materială ca temei al unei contestații în anulare se înțelege orice eroare materială evidentă în legătură cu aspectele formale ale judecății în recurs, cum ar fi respingerea recursului ca tardiv sau anularea lui ca insuficient timbrat ori făcut de o persoană fără calitate, deși la dosar se găsesc dovezi din care rezultă că a fost depus în termen, a fost legal timbrat, ori formulat de o persoană îndreptățită a-l declara și, pentru verificarea acestor situații nu este necesară reexaminarea fondului sau reaprecierea probelor.
În speță, ne aflăm tocmai într-o asemenea situația în care instanța de apel, prin decizia contestată a respins ca tardiv apelul promovat de reclamant împotriva sentinței civilă nr…/2016 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosar nr. …/…/2015, reținând greșit că apelul expediat prin poștă de reclamant la data de 25.01.2017, ar fi depus după împlinirea termenului de 10 zile impus de art.215 din Legea nr.62/2011, calculat de la data de 10.01.2017, data comunicării hotărârii primei instanței cu reclamantul. Având în vedere că termenul de apel se împlinea în cauză la data de 21.01.2017, zi liberă (sâmbăta), urmată de alte trei zile libere, respectiv: 22.01.2017 (duminica), 23.01.2017 (luni)- stabilită ca fiind zi liberă pentru salariații din sectorul public, deci, inclusiv pentru registraturile instanțelor de judecată prin HG. nr.28/18.01.2017 și 24.01.2017 (marți) reglementată ca zi nelucrătoare prin Legea nr.176/2016, raportat la prevederile art.181 alin.(2) Cod de procedură civilă, termenul de declarare a apelului s-a prelungit până la sfârșitul programului din ziua de 25.01.2017 (miercuri).
La data de 25.01.2017, reclamantul a depus, așa cum a reținut și instanța de apel, la serviciul poștal apelul declarat împotriva Deciziei civile nr…/11.04.2017, așadar cu respectarea termenului legal.
Faptul că în ziua de 23.01.2017 lucrau serviciile poștale, de curierat, nu are nici o relevanță în calcul termenului așa cum este reglementat de art. 181 Cod de procedură civilă. Prorogarea legală a termenului reglementată în alin.(2) al acestui text de lege (când ultima zi a unui termen cade într-o zi nelucrătoare, termenul se prelungește până în prima zi lucrătoare care urmează) este o dispoziție procedurală de favoare pentru părți, întrucât le creează posibilitatea firească de a folosi în mod efectiv întreaga durată a termenului de fipt de lege și distinctă de dispoziția normativă privind trimiterea actelor de procedură prin poștă reglementată prin art.183 din Codul de procedură civilă, care oferă posibilitatea părților de a evita sancțiunea decăderii prin îndeplinirea actului chiar în ultima zi a termenului. Această din urmă dispoziție privește numai actele de procedură a căror îndeplinire trebuie să aibă loc în termenul imperativ prevăzut de legiuitor, la calculul căruia se va avea în vedere și prevederile alin. 2 al art. 182 Cod de procedură civilă susenunțat.
Se constată, astfel că eroarea materială invocată de contestator ca fiind săvârșită de instanța de apel se circumscrie prevederilor art. 503 alin. (2) pct. 2 Cod procedură civilă, de natură să justifice contestația în anulare pendinte.
Față de cele ce preced, Curtea, în temeiul art.508 alin.(3) din Codul de procedură civilă, va admite, ca fondată, contestația în anulare formulată de contestatorul D.C. împotriva deciziei civile nr…/11.04.2017 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia - Secția I Civilă în dosar civil nr…/…/2015.
Va anula decizia atacată și, întrucât soluționarea cauzei la acest termen nu este posibilă, părțile urmând să formuleze concluzii cu privire la apelul promovat de reclamant în cauză, se va stabili termen la data de …… pentru rejudecarea apelului declarat de reclamantul D.C. împotriva sentinței civile nr…/2016 pronunțată de Tribunalul Sibiu.
| ← Acţiune în revendicare lăcaş de cult.. Jurisprudență... | Constatare nulitate act, rectificare cf. Jurisprudență Contracte → |
|---|
