Anulare act. Jurisprudență Asociaţii, Fundaţii, Corporaţii
| Comentarii |
|
Judecătoria BEIUŞ Sentinţă civilă nr. 1095/2016 din data de 03.11.2016
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant G I și pe pârât A U J G G - prin președinte G A , având ca obiect anulare act.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamantul G I , reprezentanta reclamantului avocat N C , reprezentanții pârâtei președinte G A și avocat B I V , martorii M L E , H , M I , F T .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, reclamantul a fost citat cu mențiunea personal la interogator .
Reprezentantul pârâtei , avocat B I V depune la dosar procesul verbal al Adunării Generale din 28.08.2016, prin care s-a stabilit suprafața de teren pe care să pășuneze oile reclamantului , adresa nr. 29/11.04.2016, convocator nr. 29/13.04.2016, proces verbal nr., 32/13.04.2016, procesul verbal nr. 31/13.04.2016, adresa nr. 30/13.04.2016 , procesul verbal nr. 43/25.04.2016, adresa nr. 41 din 25.04.2016, procesul verbal nr. 42/25.04.2016, tabel nominal cu persoanele care și-au exprimat dreptul de vot în cadrul Adunării Generale Extraordinare din 24.04.2016 , dovezi de comunicare , tabel nominal cu membrii A U J G G care au solicitat delegații pentru a fi reprezentați în cadrul adunării din 24.04.2016 , adresa nr. 898/03.05.2016 emisă de Primăria Comunei C .
În baza art. 219 NCPC instanța procedează la verificarea identității reclamantului , , iar în baza art. 354 NCPC procedează la luarea interogatoriului acestuia.
Instanța în baza art. 318 NCPC procedează la verificarea identității martorilor M L E , H I , M I , F T , în baza art. 321 NCPC procedează la audierea acestora în mod separat, după ce în prealabil au depus jurământul legal , conform dispozițiilor art.319 NCPC, declarațiile lor fiind consemnate în procesele verbale de la dosar .
Reprezentanta reclamantului avocat N C arată că, nu are alte cereri de formulat și probe de propus .
Reprezentantul pârâtei , avocat B I V depune la dosar, notă privind cheltuielile de judecată , nu are alte cereri de formulat și probe de propus .
Instanța , în baza art. 392 NCPC, declară deschise dezbaterile în fond și acordă cuvântul reprezentanților părților.
Reprezentanta reclamantului avocat N C solicită admiterea acțiunii. Arată că,va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată. Arată că, Adunarea Generală a asociației U J G G , nu a respectat dispozițiile art. 18 din Statut , având în vedere că, la data de 17.04.2016 a avut loc prima convocare pentru adunarea generală ,când ședința nu a fost statutară, urmând ca la data 24 .04.2016 să se țină ședința , la 6 zile și nu la 8 zile cum prevede Statutul. De asemenea, aspectele trecute pe ordinea de zi se discută în adunarea generală ordinară și nu în cadrul adunării extraordinare , conform art. 54 din Statut. Totodată , interdicția de pășunat a oilor , s-a dat doar pentru reclamant , deși sunt mai mulți deținători de oi în localitate, Potrivit art. 45 din Statut membrii au drept de folosință a terenurilor forestiere și a întregii averi a asociației în proporția dreptului de proprietate sau a dreptului real de folosință a fiecăruia. Astfel, cu martorii audiați a dovedit că, pe lângă cota sa de proprietate, reclamantul mai are un drept de folosință și cotele de proprietate ale membrilor care nu deține animale și care le-au cedat reclamantului .
Reprezentantul pârâtei,avocat B I V solicită respingerea acțiunii reclamantului pentru motivele expuse în întâmpinare . În ceea ce privește termenul de 8 zile de la prima convocare până la următoarea , acesta nu este un termen expres și nu atrage nulitatea absolută, cu atât mai mult cu cât , reclamantul a fost prezent la ambele ședințe ale adunării generale. În ceea ce privește interdicția de pășunat , arată că , aceasta a rămas fără obiect , având în vedere că, a primit teren pentru pășunat lângă staulul de oi . Față de cele de mai sus, solicită respingerea acțiunii , cu obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată .
Reprezentanta reclamantului avocat N C , în replică arată că , există o practică în ceea ce privește cele 8 zile de la prima întrunire până la următoarea, în cazul în care nu s-a realizat cvorumul .
Instanța, în baza art.394 NCPC apreciază cauza lămurită, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare, pe baza probelor de la dosar.
INSTANȚA
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță la data de 06.05.2016 reclamantul G I a solicitat instanței , în contradictoriu cu pârâta A U J G G , ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună anularea hotărârii adunării generale a asociației din data de 24.04.2016 exprimată prin procesul verbal din 24.04.2016 ; cu cheltuieli de judecată .
În motivare reclamantul arată că , la data de 24.06. 2016 s-a desfășurat ședința adunării generale extraordinare a Asociației , ședință amânată din data de 17.04.2016 , având în vedere că, nu s-a întrunit cvorumul .
În ceea ce privește legalitatea ședinței , reclamantul arată că, nu a văzut nici un convocator și nu se știe dacă a acut loc sau nu vreo întrunire la data de 17.04.2016, deoarece nu există nici un proces verbal adus la cunoștința publicului .
Pentru ca o ședință să fie statutară , actualul președinte al asociației stabilește o dată pentru ședință , care , în general nu are nici o șansă să fie statutară , urmând ca după o săptămână , ședința să fie statutară, indiferent de prezență .
Reclamantul arată că , a intrat în conflict cu președintele asociației , pentru motivul că, acesta nu era de acord ca reclamantul să pășuneze oile pe care le deține pe proprietatea asociației . În acest sens , președintele asociației întrunește de urgență adunarea generală extraordinară, pentru a lua decizii împotriva reclamantului .
Scopul adunării din 24 aprilie 2016 a fost de fapt unul ascuns. Astfel , prin Sentința civilă nr. 308/2016 pronunțată de Judecătoria Beiuș în dosar civil nr. 387/187/2016 s-a dispus pe cale de ordonanță președințială oprirea pășunatului doar pe perioada 20.12.2016- 01.05.2016 . În cadrul unei adunări generale extraordinare , la propunerea președintelui asociației , s-a hotărât ca să nu se mai pășuneze pe pășune cu oile , doar pentru reclamant , în sat mai fiind și alți deținători de oi și capre .
Reclamantul arată că , a încheiat mai multe contracte de comodat cu membrii ai asociației care nu sunt deținători de animale și care au cedat în favoarea reclamantului , dreptul de folosință a pășunii urbariale . Având în vedere dispozițiile art. 45 din statutul asociației potrivit căruia membrii au drept de folosință a terenurilor forestiere și a întregii averi a asociației în proporția dreptului de proprietate sau a dreptului real de folosință a fiecăruia , hotărârea adunării generale este nestatutară , adică nulă .
Reclamantul mai arată că , între el și asociația pârâtă au existat mai multe procese și a avut mai multe conflicte cu privire la pășunatul oilor pe pășune, fiind amenințat de către președintele și susținătorii acestuia, reclamantul fiind nevoit să solicite intervenția agenților de poliție .
Reclamantul mai arată că , asociația deține o suprafață mare de pășunat , care însă nu poate fi folosită , deoarece nu este curățată.
De asemenea susținerea pârâtei că , există o încărcătură prea mare de animale , nu corespunde realității , având în vedere că, în anii anteriori aveau loc pe pășune toți deținătorii de animale .
În drept invocă art. 22-23, art. 27 din OG 29/2000 .
În probațiune depune la dosar copia procesului verbal al ședinței din data de 24.04.2016 înregistrat la Primăria comunei C sub nr.308/25.04.2016 și copia statutului Asociației U J G G . Solicită de asemenea încuviințarea probei cu înscrisurile și proba testimonială .
La data de 3 iunie 2016 pârâta A U J G G depus la dosar întâmpinare solicitând instanței să respingă acțiunea reclamantului ca nelegală și neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată .
În motivare pârâta arată că, la data de 17.04.2016 la Școala Generală cu clasele I-IV din J a avut loc adunarea generală extraordinară a A U J G G . Conform celor specificate în convocator , în acord cu art.18 din Statutul asociației , pentru neîntrunirea cvorumului statutar, adunarea generală s-a întrunit în data de 24.04.2016 în același loc , la a doua convocare adunarea generală putând funcționa cu oricâți membrii prezenți .
Această adunare generală a fost convocată și s-a ținut conform prevederilor statutare, iar hotărârile adoptate în cadrul acesteia sunt legale și statuare și în interesul bunei desfășurări a activității asociației și apărării și promovării intereselor tuturor membrilor săi .
Un prim motiv invocat de reclamant , care vizează legalitatea ședinței adunării generale este contestarea faptului că, ar fi avut loc o întrunire a adunării generale la data de 17.04.2016 , respectiv că ar fi avut loc prima întrunire a adunării generale în care nu s-a realizat cvorumul impus de statut.
Pârâta arată că , susținerea reclamantului este falsă , având în vedere că, acesta participă la toate lucrările adunării generale , indiferent dacă este la prima sau la a doua convocare , însă a cărei hotărâri sunt nesocotite și contestate în mod constant numai de către reclamat .
Reclamantul a participat și la ședința adunării generale din data de 17.04.2016 , ședință amânată pentru neîntrunirea cvorumului statutar , în acest sens a semnat alături de membrii prezenți , procesul verbal încheiat cu ocazia ședinței adunării generale din 17.04.2016 , încercând să inducă în eroare prin susțineri neadevărate .
În cazul prevederilor statutare nu se poate vorbi despre norme juridice imperative care să ocrotească un interes general , chiar dacă ar putea fi vorba despre ocrotirea a mai multor interese ale unor particulari .
Rezultă astfel că , în cazul încălcării dispozițiilor statutare , sancțiunea este nulitatea relativă a hotărârilor luate în cadrul adunării generale , iar în cazul nulității relative sancțiunea poate fi invocată numai de către cel a cărui interes a fost nesocotit.
Reclamantul participând atât la ședința din 17.04.2016 cât și la cea din 24.04.2016 nu poate invoca motive privind nelegalitatea convocării sau a desfășurării ședinței , asemenea obiecțiuni nefiind ridicate în cadrul ședințelor desfășurate cu participarea reclamantului .
Cu privire la cele hotărâte de adunarea generală din data de 24.04.2016 și în acest caz reclamantul încearcă să inducă în eroare instanța de judecată , susținând că , prin hotărârile luate de adunarea generală , este privat de drepturile care i se cuvin în calitate de membru asociat , sugerând falsa idee că , i s-a interzis folosirea pășunii urbariale .
Ori , cu ocazia adunării generale a membrilor asociați din data de 24.04.2016 la propunerea membrilor prezenți , s-a luat hotărârea de interzicere a pășunatului cu oile și caprele pe pășunea de pe raza localității Goila, nu și cu alte animale, respectiv bovine , cabaline , reclamantul având în continuare tot dreptul să pășuneze pe pășunea aparținând asociației, în egală măsură cu ceilalți membrii asociați .
Potrivit celor consemnate în procesul verbal al adunării generale , decizia s-a luat un număr de 22 voturi pentru interzicerea pășunatului , 3 voturi împotrivă și 6 abțineri , membrii prezenți hotărând cu titlu general inclusiv acționarea în judecată a membrilor care nu respectă această decizie .
Astfel cum se menționează în conținutul procesului verbal al ședinței, motivul pentru care s-a luat hotărârea interzicerii pășunatului cu oile și caprele în satul G este că, suprafața de pășune este neîndestulătoare raportat la numărul de bovine și cabaline aparținând membrilor, încărcătura de animale fiind prea mare .
Organizarea , administrarea și exploatarea pajiștilor/pășunilor permanente este reglementată prin dispozițiile OUG 34/2013, folosirea și exploatarea pajiștilor realizându-se cu respectarea bunelor condiții agricole și de mediu în conformitate cu prevederile legale în vigoare .
Prin HG 1064/11.12.2013 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG 34/2013 se reglementează încărcătura maximă de animale , exprimată în unități vită mare (UVM) la hectar , care se determină prin raportarea producției efective la necesarul de furaje pentru 1 UVM, în cazul ovinelor coeficientul de conversie fiind de 0,15, reprezentând 6,6 ovine /UVM.
Pășunea deținută de asociație are valoarea pastorală și productivitatea slabă mijlocie , cu o productivitate de 3,5-6 t/ha masă verde și o capacitate de pășunat de 0,4-0,6 UVM/ha . La capacitatea de pășunat de 0,36 UVM/ha , încărcarea cu ovine poate să fie de maxim 3,96 capete/ha , care la suprafața de 171,63 ha deținută în proprietate de asociație presupune o încărcătură maximă de 680 oi . Admiterea pășunatului cu un efectiv de peste 250 oi aparținând reclamantului ar presupune imposibilitatea hrănirii animalelor aparținând celorlalți membrii asociați , respectiv a bovinelor și a cabalinelor .
Totodată , raportat la numărul de 102 membrii asociație , fiecărui coproprietar i-ar reveni în folosință o suprafață de 1,68 ha pășune , ceea ce în cazul reclamantului presupune o încărcare maximă legală admisă de 6,2 ovine , mult sub efectivul de animal deținut de acesta .
Există și o delimitare a pășunilor deținute de asociație în funcție de localitățile de domiciliu a membrilor composesori , pentru satul G pășunea deținută fiind neîncăpătoare pentru turma de oi deținută de reclamant , prin raportare la încărcătura maximă legală admisă , nemaifiind vorba despre celelalte animale deținute de membrii composesori .
Important este de subliniat faptul că , adunarea generală din 24.04.2016 a hotărât în sensul interzicerii pășunatului cu oile și caprele pe pășunea asociației cu titlu general , nu a interzis reclamantului pășunatul cu bovinele și cabalinele , nefiind astfel îngrădit dreptul acestuia de a folosi pășunea urbarială, în egală măsură cu ceilalți membrii composesori .
În realitate , nemulțumirea reclamantului a apărut în momentul în care acesta a fost somat să înceteze pășunatul turmei de oi pe care o deține pe întreaga pășune a asociației , proprietatea comună a membrilor asociați . Acesta deține un efectiv de aproximativ 250 de capete , a aranjat un staul pe terenul asociației și a ieșit la păscut cu turma de oi pe pășunea asociației , beneficiind ani de zile de întreaga suprafață de pășune a asociației de pe raza localității G , fără a acorda o redevență asociației , fără a exista acordul membrilor asociați în acest sens .
Pășunatul nestingherit și necontrolat , a dus la degradarea pășunii aparținând asociației pârâte de pe raza localității G , reclamantul distrugând inclusiv pășunea comunală aflată în proprietatea unității administrativ teritoriale , sens în care a și fost somat de primărie privind interzicerea pășunatului .
Cu privire la contractele de comodat invocate de reclamant , sunt incidente art. 10 alin. 2 din OUG 34/2013 prin care se stabilește că , pentru punerea în valoare a pajiștilor /pășunilor în cazul proprietarilor de animale membri ai colectivității locale ….și sunt membri ai unei asociații constituite în condițiile OG 26/2000 … și exploatează în comun o suprafață de pajiști , contractul de închiriere/concesionare se încheie cu asociația în baza cererilor crescătorilor de animale , în baza unui centralizator care cuprinde acordul , datele de identificare , numărul de animale și suprafața care revine pe fiecare membru al asociației însă și în această situație , cu respectarea limitei maxime de încărcare a pășunii .
Cu privire la cele hotărâte , în sensul împuternicirii conducerii asociației privind depunerea cererii unice de plată de către forma asociativă , această hotărâre a fost luată în considerarea dispozițiilor art. 7 alin. 2 ind. 1 din OUG 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agriculturi pentru perioada 2015-2020 , motivele invocate de reclamant privind nesemnarea tabelului centralizator care cuprinde acordul membrilor este nefondată , în condițiile în care, reclamantul beneficiază de aceleași drepturi ca și ceilalți membrii composesori , neexistând nici o discriminare între membrii .
În drept invocă art. 205 C.pr.civilă .
În probațiune solicită încuviințarea probei cu înscrisuri , interogatoriul reclamantului , proba testimonială privind audierea martorilor M I și F T , precum și alte probe considerate concludente și utile soluționării cererii , dacă nevoia administrării probei reiese din cercetarea judecătorească.
În susținere pârâta depune la dosar procesul verbal din 17.04.2016, procesul verbal din 24.04.2016, tabel nominal - anexă la procesul verbal din 24.04.2016.
La data de 29 septembrie 2016 reclamantul G I depune la dosar completare de acțiune prin care solicită completarea petitului cererii în anulare în sensul că , solicită constatarea nulității absolute a Procesului verbal și a Hotărârii Adunării Generale a Asociației U J G G din data de 24.04.2016 pentru nerespectarea prevederilor statutare și depune listă cu martorii M L E și H I .
Pentru termenul de judecată din 3 noiembrie 2016 , la solicitarea instanței compartimentul Asociații și Fundații din cadrul Judecătoriei Beiuș a acvirat dosarul prin care a fost înființată As U J G G , cu modificările ulterioare , ultimul dosar înregistrat sub nr. 773/187/2016.
La termenul de judecată din 3 noiembrie 2016 s-a procedat la luarea interogatoriului reclamantului , care prin răspunsurile date recunoaște că, a participat la ședințele adunării generale a asociației atât în 17.04.2016 cât și în 24.04.2016 la a doua convocare , semnând de prezență procesul verbal întocmit cu ocazia ședințelor . Arată că , nu a pășunat pe toată suprafața de pășune aparținând asociației , iar prin luna mai a fost emisă o ordonanță președințială , iar după acel moment i s-a dat posibilitate să pășuneze o porțiune din pășune . Reclamantul arată că , nu este real faptul că, hrănirea bovinelor și a cabalinelor pe pășunea unde s-a aflat anterior o turmă de oi este imposibilă pe o perioadă îndelungată de timp , datorită mirosului specific lăsat în urmă de oi , precum și datorită degradării covorului ierbos . Reclamantul arată că , nemulțumirile sale au apărut în momentul în care a solicitat Asociației să poată pășuna în locul numit Cândește, însă i s-a refuzat acest lucru. În acest sens a fost somat de Asociație să nu mai pășuneze oile pe terenul acesteia , dar nu își amintește dacă înainte sau după ce a făcut solicitarea . Arată că , este adevărat că adunarea generală din 24.04.2016 a stabilit interzicerea pășunatului , doar cu oile și caprele pe pășunea aferentă satului G ; nu i-a fost interzis pășunatul cu bovinele , dar în prezent le-a vândut și pășunează doar cu oile . Nu este adevărat că , în repetate rânduri a nesocotit hotărârile luate de adunarea generală a membrilor asociați , continuând pășunatul oilor pe terenurile asociației , inclusiv în perioada iernii când era în vigoare interdicția generală de pășunat cu toate animalele . Recunoaște că , adunarea generală a membrilor asociație desfășurată în data de 28.08.2016 la care a participat și el și s-a hotărât delimitarea unei porțiuni de pășune pentru pășunatul oilor la locul numit Râtul Mutului până la marginea locului numit Valea Scaiului , respectiv până la staulul edificat de reclamant , însă acolo este imposibil de pășunat oile , deoarece vegetația este mare și nu este iarbă . Reclamantul arată că, nu este adevărat că , în repetate rânduri a ieșit cu oile la pășunat pe terenurile asociației noaptea și a tranzitat cu turma de oi pășunea în timpul nopții în mod necontrolat , ceea ce a provocat supărarea membrilor asociați , fiind surprins de mai mulți membrii noaptea la pășunatul oilor ci , doar a trecut seara peste pășune pentru a tranzita spre casă .
Din declarația martorului M L E , propus de reclamant ,se reține că , martorul a participat la ședința adunării generale din 24.04.2016 a Asociației U J G , având calitatea de cenzor la acel moment și în acea ședință s-a discutat cu privire la interzicerea pășunatului cu oile și caprele pe pășunea asociației și pășunatul doar cu vacile sau caii deoarece pe unde trecea reclamantul cu oile sale peste pășune, vacile nu mai mănâncă iarba, acesta fiind punctul de vedere al conducerii asociației. Știe că, în acea ședință s-a luat hotărârea interzicerea oilor și caprelor pe toată pășunea urbarială, însă personal a văzut că se pășuna cu oile pe pășunea altor sate care au pășune în cadrul asociației U J G G . Știe că a existat o ordonanță președințială prin care conducerea asociației a fost obligată să pună la dispoziția reclamantului o porțiune din pășune pentru întreținerea oilor sale , fapt ce nu s-a realizat, deoarece adunarea generală nu a fost convocată pentru acest aspect .Arată că, suprafața de pășune aflată în proprietatea asociației, este suficientă raportat la numărul de animale existent, însă nu întreaga suprafața de pășune a fost declarată la APIA, ci doar o cotă, fără a putea preciza motivul. Arată că,obligația curățirii pășunii revine asociației , care primește fonduri de la APIA pentru acest aspect. Arată că, reclamantul a primit dreptul din partea unor persoane membrii ai asociației și chiar din partea soției sale, de a pășuna pe pășunea asociației, conform cotelor cu care sunt înscriși în cărțile funciare .De asemenea , arată că, a văzut că, se pășuna cu oile pe pășunea localității J și G , pășuni separate . La ședință s-a discutat și hotărât interzicerea pășunatului cu oile și caprele pentru întreaga pășune , însă procesul verbal al ședinței nu s-a citit , însă soția martorului l-a semnat. În august 2016 a avut loc o nouă ședință a adunării generale , ocazie cu care s-au discutat aspectele menționate în celelalte ședințe și s-a hotărât în legătură cu acordarea unui drept de pășunat din pășunea asociației, astfel cum s-a dispus prin ordonanța președințială . Știe martorul că, fiecare sat din cadrul asociației pășunează pe pășunea cea mai apropiată de satul respectiv și nu cunoaște numărul animalelor, acestea fiind cele declarate la Apia , nici din G , J sau G . Arată că , în situația în care o porțiune din pășune este alocată unui membru al asociației sau unui grup de membrii , aceștia au obligația de a curăța pășunea , iar aceștia dobândesc fondurile alocate de Apia , condiția fiind ca această porțiune de teren să fie acordată pe cel puțin 20 ani , sau cât cad de acord părțile și aprobă adunarea generală .
Din declarația martorului H I , propus de reclamant , se reține că a participat la ședința extraordinară a asociației urbariale din 24.04.2016, ce a avut ca obiect aprobarea bilanțului, ocazie cu care s-a discutat și în legătură cu faptul că, i s-a interzis reclamatului pășunatul pe pășunea asociației urbariale și trecerea peste această pășune cu oile. Știe că, reclamantul a dobândit dreptul de a pășuna pe pășunea primăriei, iar martorul personal i-a dat acordul reclamantului de a pășuna pe pășunea personală de cca. 2 ha , care nu aparține asociației urbariale, iar pentru a ajunge la aceste suprafețe de teren, reclamantul trebuia să treacă peste pășunea asociației urbariale, deoarece nu avea pe unde să treacă. Arată de asemenea că, i-a dat acordul reclamantului de a pășuna și pe cota de proprietate pe care o deține la asociației și are acordul altor persoane în acest sens .Știe că , după data de 24.04.2016 a avut loc o mediere între reclamant, avocatul acestuia și avocatul asociației , prin care s-a discutat în legătură cu acordarea unei suprafețe de teren, respectiv Râtul lui Dumitru pentru a o pășuna, urmând ca ulterior să aibă loc adunarea generală pentru a se hotărî acest aspect, adunare care s-a convocat, dar care nu s-a mai ținut, acest lucru fiind în perioada rusaliilor . La data de 24.04.2016, știe că, reclamantului nu i s-a dat suprafața de teren solicitată pentru pășunat, dar nu își amintește ce hotărâre s-a luat cu privire la pășunatul pe pășunea asociației. Numărul animalelor din sat sunt declarate la APIA. Sunt pășuni aparținătoare asociației și care nu au fost curățate și care nu sunt declarate la APIA .Acestea nu au fost declarate la APIA, deoarece nu au fost curățate. Sunt și alți deținători de oi care pășunează pe pășunea asociației, însă nu știe dacă au acest drept, dar crede că dacă pășunează au și acest drept. Deasemenea, dacă se dorește curățarea unei suprafețe mai mari de pășune, chiar și împădurită , se poate. A existat anterior o hotărâre a Adunării Generale de extindere a pășunii și peste suprafața împădurită. Cunoaște locul numit Râtul lui Dumitru, iar acesta este pășune .
Din declarația martorului M I , propus de pârâtă se reține că, a participat la adunarea generală a asociației din 24.04.2016, ocazie cu care s-a pus în discuție interzicerea dreptului reclamantului de a pășuna cu oile pe pășunea asociației, ca urmare a nemulțumirilor celorlalți membrii ai asociației și a faptului că, există un număr mare de vaci ale membrilor asociației și există un principiu, după care în locul în care pășunează oaia, nu mai paște vaca . De asemenea nu știe dacă în acea ședință reclamantul a solicitat o anumită suprafață de pășune pentru pășunat, însă a afirmat că, nu se supune hotărârilor luate de asociație. Tot la acea dată , s-a luat hotărârea de a i se interzice reclamantului pășunatul pe pășunea asociației , iar la data de 01.05.2016 s-a dat drumul la pășunat, iar reclamantul a pășunat acolo unde i s-a interzis . Doar două persoane mai dețin oi , unul cca.15, iar unul 3, iar în ceea ce îi privește pe aceștia, nu s-a pus în discuție dreptul acestora de a pășuna pe pășunea asociației, deoarece acestea stau pe lângă casă și nu merg peste toată pășunea. Ulterior acestei ședințe , ca urmare a unei întâlniri între conducerea asociației cu reclamantul, s-a hotărât să-i atribuie acestuia o suprafață la locul numit Dâlbe sau Cînipiște pentru a pășuna și i s-a dat dreptul să treacă pe un drum care duce spre terenul proprietatea sa și terenul pe care îl are în arendă, iar oile mai trec și pe pășunea asociației, nu doar pe drum, oamenii fiind nemulțumiți de acest lucru. Pășunea asociației nu este suficientă la numărul de animale deținut de cetățeni, astfel că, o parte din vaci sunt duse la munte în perioada verii. Arată că, pășunea asociației este declarată la APIA, însă nu în totalitate, deoarece sunt locuri care nu corespund, respectiv sunt acoperite cu vegetație, care s-ar putea curăța, sunt denivelări, pășunea fiind pe deal . De asemenea , membrii asociației s-au opus la pășunatul oilor pe pășune în ședința din 24.04.2016.Arată că, iarna - primăvara oile nu pot pășuna deoarece se distruge vegetația . Suprafața primită de reclamant pentru pășunat , Cînipiște este curățată .Din spusele primarului a aflat că, i-a fost interzis reclamantului dreptul de a pășuna pe pășunea comunală. În locul numit Râtul Mutului , în prezent nu este curățat, însă poate fi pășunat și din acest loc a fost scos reclamantul la 1 Mai de către membrii asociației .Din spusele reclamantului și din dezbaterii ședinței , a aflat că, ar fi dobândit acordul proprietarilor asociației de a pășuna pe cota ce le aparține acestora . Arată că, reclamantul deține doi cai și o vacă , care au pășunat pe pășunea asociației, fiindu-i permis acest lucru. Știe că, cei care i-au dat acordul reclamantului pentru a pășuna , sunt din J , B și nu știe dacă sunt din G . Locul numit Chiceră se află în fața casei celor două persoane care dețin oi și pe care le-a menționat mai sus și nu au fost discuții cu privire la acest aspect și nici nu au fost nemulțumiri din partea membrilor asociați cu privire la acestea .Nu știe dacă aceste oi au fost și pe altă suprafață din pășune .
Din declarația martorului F T , propus de pârâtă, se reține că , a participat la ședința adunării generale a asociației din 24.04.2016, ocazie cu care s-a discutat în legătură cu interzicerea dreptului reclamantului de a pășuna pe pășunea asociației. Martorul personal a ridicat această problemă în cadrul ședinței împreună cu alte persoane, deoarece vacile nu au loc la pășunat suficient , acestea fiind în număr de 160-170 capete, pe lângă oile reclamantului de 280 oi și 80 capre. Reclamantul mai deține doi cai și o vacă, față de care nu s-a pus problema interzicerii pășunatului. Arată că , s-a pus în discuție interzicerea pășunatului pe pășunea satului G și nu pe întreaga pășune a asociației, respectiv a celorlalte sate . Mai este o persoană în G care deține 12-15 oi , pe care le ține în fața casei , pe locul numit Vârful Chicerii și martorul personal are un număr de 3 oi pe care le-a ținut în fața casei , tot în locul Chicera, dar în prezent nu le mai ține afară la pășunat , doar le scoate la plimbare. Cu acea ocazie s-a hotărât interzicerea pășunatului reclamantului cu oile pe pășunea asociației din satul G , însă nu i s-a interzis pentru vaci și cai. Ulterior acestei ședințe, știe că i s-a acordat reclamantului dreptul de a pășunat cu oile pe pășunea aflată în aproprierea saivanului său în locul numit Valea Malului . În prezent pășunea asociației nu este îndestulătoare pentru pășunatul tuturor animalelor, fiind suprafețe de teren acoperite cu vegetație forestieră . Nu știe ca reclamantul să fi avut acordul membrilor asociați pentru a folosi pășunea , deoarece din ședința din 24 aprilie nu s-a discutat această situație. Arată că , locul ce i-a fost dat reclamantului pentru pășunat poate fi utilizat în acest scop . Reclamantul, când merge la locurile pe care susține că le deține în folosință , trece cu oile peste pășunea asociației și nu peste drum și merge mai lent și se mai oprește . Locul de adăpat al oilor este pe terenul asociației , însă sunt mai multe locuri de adăpat, care sunt mai apropriate de saivanul reclamantului , decât cel aflat pe terenul asociației .
Analizând întreg materialul probator de la dosar , instanța reține în fapt următoarele :
La data de 17.04.2016 a avut loc adunarea generală extraordinară a Asociației U J G G , convocată în conformitate cu art. 10 din Statut și care a avut pe ordinea de zi aprobarea bilanțului contabil , aprobarea descărcării de gestiune a comitetului de conducere , aprobarea de venituri și cheltuieli pe anul 2016 , diverse(fila 31-32 din dosar) . Cu acea ocazie a fost întocmit procesul verbal înregistrat sub nr. 16/17.04.2016 la care au fost prezenți un număr de 7 membrii, printre care și reclamantul G I , iar , datorită prezenței scăzute a membrilor nefiind întrunit cvorumul necesar și nefiind statutară ședința, s-a menționat că, se va convoca o nouă adunare generală la data de 24.04.2016 , la aceeași oră , în același loc și cu aceeași ordine de zi .
Ședința adunării generale din 17.04.2016 a fost anunțată prin convocatorul înregistrat sub nr. 29/13.04.2016 și înregistrat la Primăria comunei C sub nr. 263/13.04.2016 , ședința urmând să aibă loc în locația Ș G cu cls. I-IV din localitatea J . Conform celor specificate în convocator, în acord cu art.18 din Statutul asociației, pentru neîntrunirea cvorumului statutar, adunarea generală urma să se amâne pentru data de 24.04.2016 , în același loc , la aceeași oră și cu aceeași ordine de zi , când fără altă convocare , adunarea generală putând funcționa cu oricâți membrii prezenți .
La data de 24.04.2016 , conform procesului verbal aflat la filele 11-15 din dosar , s-a ținut adunarea generală extraordinară a asociației având aceeași ordine de zi specificată în convocatorul și procesul verbal întocmit la data de 17.04.2016 , la care a fost prezent și reclamantul G I .
Cu acea ocazie numitul F T a propus ca începând cu data de 01.5.2016 să fie interzis pășunatul oilor și caprelor pe pășunea satului G , iar propunerea a fost votată cu un număr de 22 voturi pentru , 3 voturi împotrivă și 6 abțineri , inclusiv acționarea în justiție pentru ducerea la îndeplinire a hotărârii adunării generale . Motivul pentru care s-a luat această hotărâre , respectiv interzicerea pășunatului oilor în satul G a fost că, suprafața de pășune este mică și încărcătura cu animale este foarte mare . Cu ocazia acestei ședințe , reclamantul , deși participant nu a invocat nici un motiv de nulitate a adunării generale a asociației , respectiv lipsa convocatorului sau lipsa întrunirii din data de 17.04.2016 , astfel cum a menționat în cuprinsul acțiunii . Mai mult decât atât , reclamantul a semnat atât procesul verbal întocmit la 17.04.2016 cât și procesul verbal întocmit la 24.04.2016 , respectiv tabelul nominal încheiat cu acea ocazie .
În cuprinsul cererii în anulare , reclamantul a invocat faptul că, doar lui personal i s-a interzis pășunatul cu oile pe pășunea asociației , invocând în susținerea apărărilor sale dispozițiile art. 45 din statutul asociației .
Or , din cuprinsul procesului verbal întocmit cu ocazia ședinței adunării generale din data de 24.04.2016 rezultă fără de tăgadă că , hotărârea de interzicere a pășunatului cu oile s-a luat ca urmare a solicitărilor formulate de către membrii asociați , fapt menționat și de către martorul audiat în cauză F T , fiind de fapt propunerea acestuia și viza doar pășunea satului G , nu și a celorlalte sate și viza doar oile , nu și celelalte categorii de animale . De asemenea , nu s-a interzis personal reclamantului pășunatul cu oile ci s-a interzis dreptul de a se pășuna cu oile pe pășunea asociației .
Din depozițiile martorilor audiați în cauză instanța a reținut că doar două persoane din sat mai deține oi , o persoană un efectiv de 15 , iar unul un nr. de 3 , care este martorul F T r ,oi care sunt ținute în fața caselor celor care le dețin și care nu pășunează pe întreaga pășune a asociației . Martorul F T a și specificat cu ocazia declarației dată în fața instanței că , oile sale nu au mai fost lăsate pe pășunea asociației .
Cu privire la motivul de nulitate absolută a hotărârii adunării generale a asociației U J G G , precum și a procesului verbal din data de 24.04.2016 , invocat de reclamant , instanța constată că , nu există o nulitate absolută
Astfel , din statutul asociației depus la filele 16-20 din dosar , instanța reține că , potrivit art.18 adunarea generală se consideră valabil constituită dacă numărul membrilor prezenți însumează dreptul de proprietate asupra ½ din pădurea urbarială . Dacă în ziua convocării nu se întrunește numărul de membrii cerut , adunarea se amână pentru 8 zile , când fără altă convocare va putea funcționa cu oricâți membrii vor fi prezenți.
Analizând această dispoziție din statut reține instanța că , nu este menționat că , în cazul în care nu este respectat termenul de 8 zile , astfel cum a precizat reclamantul , hotărârea adunării generale să fie lovită de nulitate absolută , fapt ce ar fi trebuit menționat expres în cuprinsul statutului. Se poate vorbi despre o nulitate relativă ce poate fi invocată doar de către cel a cărui interes a fost nesocotit , ori în speța de față reclamantul a fost prezent atât la ședința din 17.04.2016 cât și la cea din 24.04.2016 , ocazie cu care a semnat procesele verbale întocmite , fără a invoca motive de nulitate absolută sau relativă .
Consideră instanța că , raportat la aceste aspecte , chiar dacă s-ar pune problema unei nulități relative aceasta a fost acoperită prin prezența reclamantului și semnarea proceselor verbale întocmite cu acea ocazie .
De asemenea , apărările reclamantului , potrivit cărora nu a văzut nici un convocator și nu știe dacă a avut loc sau nu vreo întrunire la data de 17.04.2016 sunt combătute de înscrisurile depuse la dosar , respectiv convocatorul nr. 29/13.04.2016 înregistrat la Primăria comunei C sub nr. 263/13.04.2016 și procesul verbal de afișare nr. 32/13.04.2016 întocmit cu ocazia afișării la sediul asociație a convocatorului mai sus arătat , procesul verbal nr. 31 din 13.04.2016 înregistrat sub nr. 263 din 23.04.2016 cu ocazia afișării la avizierul Primăriei C a convocatorului mai sus arătat , precum și procesul verbal întocmit la 17.04.2016 pe care reclamantul l-a semnat fără obiecțiuni .
În ceea ce privește celălalt motiv de nulitate invocat de reclamant , respectiv faptul că i-a fost interzis pășunatul pe pășunea asociației cu oile și caprele , fiind încălcat astfel prevederile art. 45 din statut , nu pot fi luate în considerare de către instanță , deoarece interzicerea pășunatului s-a luat din rațiuni economice , respectiv faptul că suprafața de pășune este mică , iar încărcătura cu animale este foarte mare , măsură ce s-a dispus doar în ceea ce privește satul G . Nu se poate pune problema unei răzbunări din partea conducerii asociației , astfel cum a dorit reclamantul să sugereze în cuprinsul acțiunii , fiind o decizie pe care membrii asociației au votat-o cu un număr de 22 voturi pentru , 3 voturi împotrivă și 6 abțineri. Martorii audiați în cauză , propuși de către reclamant au menționat faptul că i s-a interzis personal reclamantului pășunatul cu oile și caprele pe pășunea asociației și că alți cetățeni din sat pășunează cu oile , fapt care însă nu a fost confirmat de înscrisurile depuse la dosar , iar martorii propuși de către pârâtă au menționat faptul că în sat mai sunt două personale care dețin oi , una are un nr. de 15 , iar una un număr de 3 , pe care le țin în fața casei și nu pășunează pe întreaga pășune a asociației . Mai mult decât atât , interzicerea pășunatului a privit doar oile și caprele nu și bovinele și cabalinele, cu care de altfel reclamantul a și pășunat pe pășunea asociației .
Ca urmare a existenței acestui conflict între conducerea asociației pârâte și reclamant au existat pe rolul Judecătoriei Beiuș și alte cauze civile generate ca urmare a acestui conflict și înregistrată sub dosarul nr. 386/187/2016 al Judecătoriei Beiuș , care a avut ca obiect stabilire drept de servitute în favoarea reclamantului pe pășunea urbarială și delimitarea unei porțiuni de pășune la dispoziția acestuia la locul numit Râtul lui Dumitru . Pentru acest fapt s-a convocat o nouă adunare generală extraordinară la data de 28.08.2016 .
Astfel cum rezultă procesul verbal încheiat la 28.08.2016 și înregistrată sub nr. 22, cu ocazia Adunării Generale Extraordinare a Asociației U J G G , pe ordinea de zi a adunării generale , la punctul 1, au fost pretențiile formulate de reclamantul G I , pe calea cererii reconvenționale din dosarul cu nr. 386/187/2016 a Judecătoriei Beiuș , privind stabilirea unui drept de servitute , pe pășunea urbarială și delimitarea unei porțiuni de pășune , la dispoziția acestuia la locul numit "Râtul lui Dumitru " . În acest sens s-a aprobat propunerea de acordare a locului de pășunat pentru oi în favoarea reclamantului în locul numit "Râtul Mutului"; până la marginea locului numit "Valea Scaiului " , respectiv până la locul unde reclamantul are edificat staulul pentru oi , care a fost adoptată cu un număr de 24 voturi pentru , 2 împotrivă și 6 abțineri , ședință la care a fost prezent și reclamantul , semnând procesul verbal încheiat .
Depozițiile martorilor propuși de reclamant , care au menționat că , în urma litigiilor purtate între părți s-a hotărât să fie întrunită adunarea generală a asociației pentru a-i acorda reclamantului o porțiune de pășune pentru pășunat , însă adunarea generală nu s-a mai ținut , sunt combătute de procesul verbal întocmit la data de 28.08.2016 , mai sus analizat și care a fost depus la dosar .
Acest aspect rezultă atât din recunoașterea reclamantului prin interogatoriul luat, potrivit răspunsului la întrebarea 8 , cât și din declarațiile martorilor audiați .
Dispozițiile art. 194 lit. c) NCPC se referă atât la definiția obiectului, cât și la obiectul material al dreptului pretins: "obiectul cererii și valoarea lui, după prețuirea reclamantului, atunci când acesta este evaluabil în bani, precum și modul de calcul prin care s-a ajuns la determinarea acestei valori, cu indicarea înscrisurilor corespunzătoare";.
Obiectul unei cereri reprezintă pretenția concretă dedusă judecății, pretenția concretă a reclamantului , fiind aceea de a avea posibilitatea de a pășuna cu oile sale pe pășunea urbarială , în prezent constată instanța că , aceasta a rămas fără obiect, având în vedere că , ceea ce s-a dedus judecății a fost deja executat de către pârâtă de bunăvoie, înainte de finalizarea procesului , respectiv s-a aprobat propunerea de acordare a locului de pășunat pentru oi în favoarea reclamantului în locul numit "Râtul Mutului"; până la marginea locului numit "Valea Scaiului " până la locul unde reclamantul are edificat staulul pentru oi , la data de 28.08.2016 , chiar dacă reclamantul nu a formulat această solicitare sub forma unei cerințe adresată instanței , însă a menționat-o ca o apărare în cuprinsul acțiunii și ca un motiv de nulitate absolută a hotărârii adunării generale și a procesului verbal din 24.04. 2016.
Astfel consideră instanța că, la momentul de față pretențiile reclamantului au fost soluționate de către pârâtă , acesta primind loc de pășunat , motiv pentru care va respinge cererea în anulare formulată de reclamant .
În baza art. 453 NCPC , urmează a obliga reclamantul să plătească pârâtei suma de 1200 lei cu titlu cheltuieli de judecată reprezentând onorar avocat , conform notei de cheltuieli de judecată depusă la dosar .
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea în anulare formulată de reclamantul G I în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA U J G G , - PRIN PREȘEDINTE G A - având ca obiect anularea hotărârii adunării generale a Asociației U J G G din data de 24.04.2016 și exprimată prin procesul verbal din aceeași dată .
Obligă reclamantul să plătească pârâtei suma de 1200 lei cu titlu cheltuieli de judecată .
Cu apel în 30 de zile de la comunicare , care se depune la Judecătoria Beiuș .
Pronunțată în ședință publică azi 3 noiembrie 2016 .
| ← Acţiune în constatare. Jurisprudență Carte Funciară | Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
