Constatare nulitate act, rectificare cf. Jurisprudență Contracte

Judecătoria BEIUŞ Sentinţă civilă nr. 624/2016 din data de 07.06.2016

Pe rol pentru azi fiind judecarea cauzei civile formulate de către reclamanta F M R FOSTĂ M împotriva pârâților M M și M D A , având ca obiect constatare nulitate act juridic rectificare c. f.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței faptul că atât mersul dezbaterilor cât și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 24.05.2016, care face parte integrantă din prezenta, iar în vederea deliberării și pentru a se depune concluzii scrise, s-a amânat pronunțarea cauzei la data de 07.06.2016, după care:

Se constată că înainte de deschiderea dezbaterilor reclamanta a depus la dosar, prin registratura instanței, note de ședință.

INSTANȚA

Deliberând asupra cererii de față,

În baza actelor de la dosar, constată următoarele:

1. Poziția procesuală a reclamantei:

Prin acțiunea înregistrată la instanță la data de 09.11.2015, reclamanta F M R (fostă M ), a chemat în judecată pe pârâții M M și M D A , solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care:

- să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între ea și fostul ei soț decedat, pe de o parte, precum și pârâți, pe de altă parte, autentificat de BNP P A sub nr. 246/29.01.2010, întrucât ea împreună cu defunctul soț au fost într-o eroare obstacol asupra naturii actului juridic, având reprezentarea că încheie un contract de întreținere și nicidecum unul de vânzare-cumpărare;

- să dispuneți restabilirea situației de carte funciară anterioară, radierea înscrierilor de carte funciară efectuate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare mai sus indicat;

- cu cheltuieli de judecată în caz de opunere.

În motivarea în fapt a acțiunii reclamanta arată că împreună cu soțul ei s-au deplasat la biroul notarial P A F din Oradea unde au semnat niște hârtii despre care li s-a spus că reprezintă contract de întreținere în temeiul căruia în schimbul proprietății lor situate în Băița, nr. 1 înscrisă în C.F. nr. 525 Băița cu nr. top. 684/1, pârâții se obligau să le asigure întreținerea. Menționează reclamanta și faptul că intenția lor de a se da în întreținere către cineva rezultă și din faptul că anterior acestui moment s-au dat în întreținerea altei familii A N si M încă din anul 2003, contract care a fost reziliat prin acordul părților în anul 2006 exprimat printr-o hotărâre de expedient a Judecătoriei Beiuș.

Totodată, se arată de către reclamantă faptul că este cât se poate de explicabilă intenția lor de a se da în întreținerea cuiva câtă vreme chiar din contractul de vânzare-cumpărare rezultă că ei devin titularii unui drept de uzufruct viager, formulă folosită atunci când imobilul se înstrăinează cu obligația de întreținere sau în cadrul contractelor cu titlu gratuit. Față de aceste aspect, precizează că este absurd ca cineva care plătește un preț pentru un imobil să accepte totodată stabilirea unui drept de uzufruct, respectiv chiar interdicția de înstrăinare și grevare în favoarea vânzătorilor, apreciind astfel că este clar că nu este vorba despre un contract de vânzare-cumpărare, mai ales pentru faptul că ei nu a primit suma de bani menționată în contractul de vânzare-cumpărare.

Față de aceste aspecte, reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost aceasta formulată.

În drept reclamanta invocă art. 948, 953, 954 vechiul Cod civil.

În probațiune reclamanta a depus la dosar acte de stare civilă, adeverința nr.2071/29.09.2011, contract de vânzare cumpărare cu uzufruct viager autentificat sub nr.246/29.01.2010 de BNP P A F , schiță de identificare pe folosință, CF 50317 Nucet, CF 525 Băița.

Acțiunea este timbrată cu suma de 1487 lei reprezentând taxă judiciară de timbru potrivit chitanței nr.2901200118/29.01.2014.

1.2. Prin notele de ședință depuse la data de 07.06.2016, reclamanta solicită instanței:

- să constate nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între ea și fostul ei soț decedat, pe de o parte, precum și pârâți, pe de altă parte, autentificat de BNP P A sub nr. 246/29.01.2010, întrucât ea împreună cu defunctul soț au fost într-o eroare obstacol asupra naturii actului juridic, având reprezentarea că încheie un contract de întreținere și nicidecum unul de vânzare-cumpărare;

- să dispuneți restabilirea situației de carte funciară anterioară, radierea înscrierilor de carte funciară efectuate în temeiul contractului de vânzare-cumpărare mai sus indicat;

- cu cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și onorariu avocațial.

În motivarea acestor note de ședință reclamanta arată că starea de fapt expusă în cererea de chemare în judecată s-a confirmat prin întreg materialul probator administrat în cauză.

Astfel, arată că martorii propuși de ea au confirmat faptul că ea nu a avut niciodată intenția de a înstrăina imobilul în care locuia cu soțul său.

Fiind în vârstă, ea și cu fostul soț doreau să aibă pe cineva care să aibă grijă de ei la bătrânețe și să se ocupe de toate cele necesare la trecerea lor în neființă.

Reclamanta menționează că lipsa intenției lor de vânzare, deci de încasare a unei sume de bani, rezultă și din faptul că ea avea un depozit la bancă în cuantum de 20.000 lei la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare, apreciind astfel că nu se poate justifica vânzarea casei în care locuiau cu suma de 11.520 lei, în condițiile a făcut dovada că avea în cont suma de 20.000 lei.

Totodată, arată reclamanta faptul că nu a făcut nicio investiție, nu a rezultat din nicio probă vreo nevoie a ei sau a soțului ei defunct de a face urgent rost de bani, sau altă urgență care să reclame vânzarea casei și procurarea sumei de 11.520 lei.

Pe de altă parte, reclamanta arată că însăși modul de stabilire a prețului denotă fictivitatea lui, deoarece niciodată între părți nu a avut loc o negociere cu privire la preț, menționând și faptul că pârâții nu au putut explica sub nicio formă modul de stabilire a prețului, care este cu totul atipic, fiind cunoscut că părțile se înțeleg de regulă la un preț rotund, nicidecum la un preț detaliat la ordinul zecilor de lei, mai ales pentru un imobil.

Solicită reclamanta a se observa că din actele transmise de către notarul instrumentator al contractului de vânzare-cumpărare lipsește formularul pe care părțile îl completează și prin care solicită notarului autentificarea actului juridic pe care părțile doresc să-1 încheie.

Conform art. 77 din legea nr. 36/1995 în vigoare la momentul încheierii contractului, se arată că rezultă expres faptul că actele notariale se îndeplinesc la cerere. Or, o asemenea cerere nu există la dosarul notarial al actului de vânzare-cumpărare nici din partea reclamantei și nici din partea cumpărătorilor.

În ce privește plata prețului, solicită reclamanta a se observa că din probele administrate în cauză nu rezultă cu certitudine dacă prețul a fost achitat, fiind o neconcordanță între declarațiile pârâților care afirmă că prețul a fost achitat doar în prezența părților și a notarului, iar martorul B R afirmă că prețul a fost înmânat chiar în fața sa, fără să îi numere.

Pe de altă parte, arată se faptul că pârâții nu au putut justifica cumpărarea imobilului cu reținerea dreptului de uzufruct viager de către reclamantă, în condițiile în care au declarat că tranzacția a vizat de fapt terenul aferent imobilului, teren care însă nu se afla în proprietatea vânzătorilor, fiind înscris în favoarea Statului Român.

Precizează reclamanta faptul că tranzacția este una fictivă și prin raportare la faptul că în registrul agricol nu s-au înscris pârâții cumpărători, ea fiind cea care achită în continuare impozitul aferent acestui imobil.

Totodată, arată reclamanta că din declarațiile martorilor audiați rezultă inclusiv faptul că ea a fost cea care a împrumutat pârâții cu bani necesar achitării notarului public, având ferma convingere că se încheie un contract de întreținere și nicidecum un contract de vânzare-cumpărare.

Față de aceste considerente reclamanta solicită admiterea acțiunii așa cum a fost aceasta formulată.

-/-

2. Poziția procesuală a pârâților M M și M D A :

La data de 08.12.2015 pârâții au depus la dosar întâmpinare, prin care arată că se opun la admiterea cererii de chemare în judecată și solicită instanței ca prin hotărârea ce va pronunța să dispună respingerea cererii ca fiind neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea întâmpinării se arată că susținerile reclamantei sunt total nefondate și lipsite de orice suport probator, în condițiile în care actul a cărui anulare se solicită a fost perfectat de un notar public și părțile au fost asistate chiar de un avocat aducându-li-se la cunoștință natura actului juridic și consecințele încheierii acestui act. Ori, un act autentic instrumentat de un notar competent să întocmească un astfel de înscris face dovada deplină până la înscrierea în fals, lucru care până în prezent nu s-a întâmplat.

Mai mult decât atât, cu ocazia perfectării contractului de vânzare-cumpărare pârâții arată că au achitat în întregime suma de 11.520 lei reprezentând contravaloarea nudei proprietăți pe care vânzătorii le-au transmis-o asupra unei case de locuit, cu o suprafață construită de 40 mp, în condițiile în care terenul se afla în proprietatea Statului Român.

Totodată, pârâții arată că sunt vecini cu reclamanta F M R și cu fostul soț al acesteia (în prezent decedat), iar relațiile dintre ei au fost strict protocolare.

Astfel, pârâta arată că în cursul anului 2009, reclamanta și soțul acesteia au mers la ea să-i ajute cu organizarea aniversării a 50 de ani de la căsătorie. După acest eveniment reclamanta și soțul acesteia au început să mai discute cu pârâții, spunându-le că doresc să încheie un contract de întreținere, având în vedere faptul că sunt persoane în vârstă și nu au pe nimeni în sat. După îndelungi discuții pe care pârâții arată că le-au avut cu aceștia, le-au comunicat faptul că ei nu doresc să încheie un contract de întreținere, considerând că reclamanții sunt persoane dificile și având cunoștință din sat despre certurile interminabile pe care le-au avut cu persoanele cu care încheiaseră anterior un contract de întreținere. Astfel, pârâții arată că s-au înțeles cu aceștia să le achite suma de 11.520 lei pentru imobilul situat în localitatea Băița, având în vedere faptul că terenul pe care se află această construcție era proprietatea Statului Român, urmând ca reclamanta și soțul acesteia (în prezent decedat) să locuiască în acel imobil până la decesul lor. Pârâții arată că au acceptat clauza de uzufruct viager având în vedere că s-au înțeles să cumpere imobilul la un preț mai mic, iar ei nu au avut nevoie de folosința imediată a acestui imobil, dorind doar să investească banii pe care i-au primit ca urmare a vânzării unui teren.

Mai apoi, pârâții arată că problemele au început să apară în ultimul an, datorită faptului că reclamanta, după decesul numitului M N , s-a recăsătorit și datorită acestui fapt soțul acesteia nu ar avea nici un drept asupra imobilelor din litigiu, și în atare condiții a determinat-o să introducă o acțiune prin care să anuleze un act autentic, care a fost acceptat de către toate părțile, cu ocazia perfectării lui în fața notarului public.

Așa cum s-a arătat mai sus, menționează pârâții că nici înainte de data de 29.01.2010, nici la această dată, cum de altfel nici după aceea nu a existat nici o intenție a lor de a lua în întreținere pe cei doi vânzători, ci așa cum au arătat mai sus, lucrurile au fost clar lămurite, fiecare dintre părți cunoscând că încheie un contract de vânzare-cumpărare și nu un contract de întreținere, aceasta cu atât mai mult cu cât au achitat și prețul stipulat în contract.

Pentru aceste motive pârâții solicită respingerea cererii de chemare în judecată în sensul celor de mai sus arătate.

În drept pârâții invocă art. 205 alin. 1 Cod Procedură Civilă.

-/-

Urmare a solicitării instanței, la data de 14.01.2016 BNP P A F a depus la dosar înscrisurile filele 43-52.

În ședința publică din data de 12.04.2016 reclamanta a depus la dosar contract de depozit bancar - extras de cont la 1 septembrie 2009.

-/-

Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul pârâților - filele 64-69, 71, proba testimonială - fiind audiați martorii M H , A I , I G - filele 76, 84, 85, iar pentru pârâți proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul reclamantei - fila 70, proba testimonială - fiind audiat martorul B R C - fila 75.

-/-

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele aspecte:

Din contractul de vânzare cumpărare cu uzufruct viager autentificat de BNP P A F prin încheierea de autentificare nr.246/29.01.2010 - fila 43 dosar, instanța reține:

-" numitul M N (în prezent de decedat) și reclamanta M R - în calitate de vânzători, cu vândut pârâților M M și M D A - în calitate de cumpărători, dreptul de nudă proprietate ce îl aveau asupra imobilului situat în oraș Nucet, loc. Băița, nr.1, jud. Bihor, înscris în CF 50317 Nucet (provenit din conversia de pe hârtie a CF 525 Băița), cu nr. top. 684/1 și nr. cad. C 1 top. 684/1, în natură reprezentând casă de locuit, cu o suprafață construită de 40 mp, cu teren aferent, în folosință în suprafață de 453 mp (teren ce se află în proprietatea Statului Român potrivit înscris de CF de sub B 1), dobândit de către vânzători ca bun comun, cu titlu de cumpărare, așa cum rezultă din înscrierea de sub B 2 din cartea funciară, cu menționarea dreptului de uzufruct viager și a interdicției de înstrăinare și grevare în favoarea vânzătorilor, prețul vânzării fiind stabilit de comun acord la suma de 11.520, cu privire la care se arată că s-a achitat integral de către cumpărători la data semnării și autentificării acestui act.";

Din cercetarea cărții funciare depuse la dosarului cauzei la filele 13-16 , instanța reține următoarele:

- numărul topografic 684/1 în suprafață de 453 mp, este înscris sub A 1 în cartea funciară 525 Nucet, reprezintă loc de casă cu casă în râturi, reclamanta împreună cu defunctul soț , fiind proprietară asupra casei în devălmășie , terenul fiind proprietatea Statului Roman potrivit înscrierii de sub B1. Din aceeași carte funciară rezultă că reclamanta și defunctul soț au înstrăinat inițial prin întreținere casa avută în proprietate , în favoarea numiților A I și soția M , potrivit înscrierilor de sub B7, 8 , contract care însă a fost reziliat ulterior, conform înscrierilor de sub B 9..

- ulterior prin contractul mai sus identificat , pârâții și-au înscris sub B3.1-2 dreptul de proprietate cu titlu de cumpărare , în cartea funciară 50 317 Nucet (fila 13) nou constituită .

Din adeverința nr.2071/29.09.2011 emisă de Primăria Nucet - fila 9 dosar, instanța reține că M R și defunctul M N figurează în evidențele acestei instituții cu următoarele construcții situate administrativ în orașul Nucet, loc. Băița, nr.1, conform Registrului Agricol vol.1, poz.1, fila 1, rol nr.1: casă construită din lemn în anul 1957, cu o suprafață construită de 97,80 mp, pivniță de 6 mp, anexe gospodărești construite din lemn de 39,60 mp și anexe din cărămidă de 78 mp, valoarea impozabilă a casei fiind de 43.256 lei.

Din contractul de depozit bancar încheiat între reclamantă și B S.A Agenția Ștei la 01.09.2010 (fila 86) rezultă că reclamanta și-a depozitat la această unitate bancară , pentru trei luni , începând cu 01.09.2009 până la 01.12.2009 ,suma de 20.000 lei.

Din proba testimonială rezultată din audierea numitei M H și a martorului I G e(fila 76 și 84 ),instanța reține:

- acești martori au avut o relație de durată cu reclamanta , cunoscând-o de multă vreme , înțelegând în urma discuțiilor avute cu aceasta , în diferite momente , că nu dorea să-și vândă proprietatea , ci să-și asigure bătrânețea prin încheierea unui contract de întreținere, urmând să-și transmită casa în acest sens.

Din proba cu interogatoriul reclamantei (fila 70)administrată în cauză instanța reține:

- la data de 29.01.2010 s-a prezentat în Oradea la BNP P A pentru încheierea unui contract de întreținere cu M D A și M M ,

- nu a primit nici o sumă de bani de la pârâți în contul contractului încheiat,

- înțelegerea cu pârâții a fost doar în sensul întreținerii, nu am avut niciodată intenția să-și vândă casa,

Din proba cu interogatoriul pârâților (fila 64-69) administrată în cauză instanța reține:

-au avut intenția încheierii unui contract cu reclamanta și cu soțul ei, dar nicidecum de întreținere, ci a unui contract de vânzare cumpărare, fiind interesați de terenul reclamanților aferent casei lor, întrucât dețineau terenuri în apropiere unde doreau să înființeze o microfermă. În acest sens au început discuțiile cu reclamanta, care într-adevăr le-a vorbit inițial de un contract de întreținere, dar nu au fost interesați, întrucât reclamanta și soțul ei mai încheiaseră anterior un contract de întreținere pe care ulterior l-au anulat.

-pârâtul M M a arătat că a achitat suma de aproximativ 11.500 lei, operațiunea de predare a banilor având loc în prezența notarului public, fără a reține în ce context au ajuns ca prețul negociat să fie de 11.520 lei,

- pârâta prin întrebarea suplimentară adresată și consemnată în încheierea de ședință din 01.03.2016 (fila 21) a arătat că la predarea banilor au fost prezenți cumpărătorii și vânzătorii.

Instanța va reține totodată următoarele aspecte :

-prețul mic al imobilului din litigiu, și anume echivalentul a 2974 Euro , precum și aspecte legate de negocierea lui

- la întrebarea instanței părâții nu au putut justifica întinderea prețului , în contextul în care în mod obișnuit părțile stabilesc o sumă rotundă , atrăgând atenția instanței faptul că s-au notat și cei 20 de lei pe lângă 11.500 lei.

- divergențele existente raportat la persoanele prezente cu ocazia predării banilor , pârâtul M aratând că predarea s-a realizat în prezența notarului public iar pârâta indicând că banii s-au predat doar în prezența părților.

- toate aceste fapte ridică serioase dubiii cu privire la negocierea prețului și la predarea lui.

- vârsta înaintată a reclamantei și a soțului ei de 76 și respectiv 81 de ani ,

-faptul că reclamanta , cu o lună înainte de încheierea contractului , deținea o sumă mai mare decăt prețul casei , și anume suma de 20.000 lei ,

- faptul că reclamanta și soțul ei, au mai încheiat un contract de întreținere cu A I , audiat la fila 84.

- instanța reține aspectele legate de preț , ca o componentă a consimțământului, care să ducă la stabilirea intenției reale a părților

Din coroborarea probațiunii cu înscrisuri , a celei testimoniale , a interogatoriilor , utilizând totodată prezumțiile simple judecătorești admisibile în cauză ca urmare a martorilor audiați , instanța va reține că intenția reclamantei și a defunctului ei soț , a fost aceea de a încheia un contract de întreținere , și nicidecum de vânzare-cumpărare , în condițiile în care operațiunea juridică nu le-a adus vreun folos concret. Astfel , dovedind că au avut bani , la momentul încheierii contractului, obținerea unei sume cu mult mai mici decât cea deținută , fără alte avantaje , ar fi lipsită de sens pentru reclamantă.

Va reține instanța în continuare:

-Potrivit art.953 din Codul civil de la 1864 , aplicabil în cauză raportat la data încheiereii convenției 29.01.2010- "Consimțământul nu este valabil, când este dat prin eroare, smuls prin violență, sau suprins prin dol."; În cazul erorii, în funcție de felurile acesteia, consimțământul poate lipsi cu desăvârșire - astfel la eroarea obstacol, distructivă de voință -sancțiunea este nulitatea absolută a actului juridic încheiat .Eroarea obstacol, denumită și eroare distructivă de voință, este cea mai gravă modalitate a erorii, împiedicând formarea însăși a actului juridic.

În cazul acestui tip de eroare, falsa reprezentare cade asupra naturii actului juridic care se încheie (error in negotium), în cazul nostru. În cazul error in negotium, una dintre părțile actului juridic are convingerea că încheie un anumit act juridic, în timp ce cealaltă parte crede că încheie un alt act juridic . Error in negotium nu poate fi consideră un simplu viciu de consimțământ, ci este vorba despre o lipsă totală a consimțământului, întrucât, în realitate, partea nu și-a dat consimțământul pentru încheierea actului juridic în cauză, comsimțământul aparent dat fiind ca și inexistent, deoarece partea credea că încheie cu totul și cu totul alt act. De altfel, datorită faptului că eroarea obstacol echivalează cu lipsa consimțământului, sancțiunea aplicabilă este nulitatea absolută a actului juridic, această soluție fiind unanim acceptată, de lege lata, în doctrina și jurisprudența noastră.

În cazul acestei erori, este suficient ca una dintre părțile contractante să fi voit un alt act juridic decât cel declarat, pentru ca acesta din urmă să poată fi caracterizat ca lipsit de consimțământ și, ca atare, nul absolut. Ori , în cazul nostru este fără dubiu că reclamanta și soțul ei au urmărit , au intenționat încheierea unui contract de întreținere , fiind în eroare asupra naturii juridice a actului.

Pentru ansamblul acestor considerentelor expuse, instanța va admite acțiunea reclamantei F M R (fostă M ), în contradictoriu cu pârâții M M și M D A , potrivit dispozitivului prezentei hotărâri.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată, reținând că pârâții au pierdut procesul, în conformitate cu prevederile art.453 Cod procedură civilă, îi va obliga să achite reclamantei cheltuieli de judecată în valoare de 2231 lei, conform documentelor justificative depuse la dosar, reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 731 lei - fila 4 și onorariu de avocat în cuantum de 1500 - fila 94.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite acțiunea civilă formulată de către reclamanta F M R (fostă M ), în contradictoriu cu pârâții M M și M D A și în consecință:

Constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între reclamanta F M R (fostă M ) și def. M N și pârâții M M și M D A , autentificat sub nr.246/29.01.2010 de BNP P A .

Dispune radierea înscrierilor de carte funciară de sub B 3 și B 4 din CF 50317 Nucet, efectuate în baza încheierii nr.1399/02.02.2010

Obligă pârâții la plata către reclamantă a sumei de 2231 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cale de atac ce se depune la Judecătoria Beiuș.

Pronunțată în ședința publică, astăzi 7 iunie 2016.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Constatare nulitate act, rectificare cf. Jurisprudență Contracte