contestaţie la executare; competenţă teritorială
Comentarii |
|
Judecătoria MANGALIA Sentinţă civilă nr. 463 din data de 31.03.2015
În urma transferului debitelor, Casa de Asigurări de Sănătate Constanța a comunicat intimatului situația soldurilor stabilite până la data de 30.06.2012 și neîncasate, debitul din titlul de creanță al contestatoarei fiind preluat pe cale informatică sub nr. …., fiind transmise intimatului titlul executoriu nr. … și somația nr. …., emise în dosarul de executare nr. …...
Potrivit dispozițiilor art. 136 alin. 1 din O.G. 92/2003, republicată privind Codul de procedură fiscală "în cazul în care debitorul nu își plătește de bunăvoie obligațiile fiscale datorate, organele fiscale competente, pentru stingerea acestora, procedează la acțiuni de executare silită.";
În conformitate cu art.172 alin. 1 și 4 din același act normativ, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod, iar contestația se introduce la instanța judecătorească competentă.
În stabilirea instanței competente instanța va ține seama de dispozițiile Codului de procedură civilă de la 1865, având în vedere data începerii executării silite, aplicabile în speță prin raportare la dispozițiile art. 3 din Legea nr. 76/2012 de punere în aplicare a Noului Cod de procedură civilă.
Astfel, potrivit art.400 alin. 1 Cod procedură civilă de la 1865 "contestația se introduce la instanța de executare "
În conformitate cu art.373 alin. 2 Cod pr.civilă "instanța de executare este judecătoria în circumscripția căreia se face executarea";, iar potrivit art.136 alin.2 din O.G. nr.92/2003, republicată, "organele fiscale care administrează creanțe fiscale sunt abilitate... să efectueze procedura de executare silită ".
Având în vedere cele reținute instanța apreciază că sunt întrunite cerințele legale pentru admiterea excepției necompetenței teritoriale a Judecătoriei Mangalia.
In conformitate cu disp.art.159 alin.3 C.pr.civilă "necompetența este de ordine publică atunci când pricina este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura";.
Față de dispozițiile legale anterior citate și având în vedere împrejurarea că soluționarea contestației la executare a fost dată de legiuitor prin dispoziții imperative în competența exclusivă a instanței de executare, astfel cum era definită de art. 373 alin. 2 Cod pr. Civilă (în vigoare la data începerii executării silite), iar executarea silită contestată are loc în orașul Eforie, unde au fost întocmite de către organul de executare somațiile și titlurile executorii contestate, instanța apreciază că excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Mangalia în soluționarea cauzei este întemeiată.
Cum sediul organului de executare se află în orașul Eforie, jud. Constanța care, potrivit H.G. nr. 337/1993, se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Constanța, instanța urmează să admită excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei Mangalia invocată de instanță, din oficiu, și, pe cale de consecință, să decline competența de soluționare a cererii în favoarea Judecătoriei Constanța.
← contestaţie la executare; titlu executoriu în materie fiscală... | ordonanţă preşedinţială; clauze abuzive contract de credit;... → |
---|