ordonanţă preşedinţială; clauze abuzive contract de credit; neîndeplinirea condiţiei urgenţei
| Comentarii |
|
Judecătoria MANGALIA Hotărâre nr. 422 din data de 23.03.2015
Părțile din prezenta cauză sunt părți și în contractul de credit si garanție nr. …, reclamanții fiind debitori iar pârâta creditoare.
Obligația de plată a comisionului de administrare a fost prevăzută la capitolul V litera c) din contractul de credit si garanție nr. … si in anexa graficul de eșalonare la plata, având o valoare de 0,15% aplicat la soldul creditului, fiind plătibil începând cu rata a 13-a.
Potrivit planului de rambursare credit, valoarea comisionului de administrare a fost descrescătoare începând din 02.02.2009 când era de 114,14 CHF, ajungând la momentul introducerii cererii la o valoare de 108,91 CHF.
În ce privește ordonanța președințială, potrivit art. 996 alin. 1 din Codul de procedură civilă, "instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar mai putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări";. Alineatul 5 al aceluiași articol arată, de asemenea, că "pe cale de ordonanță președințială nu pot fi dispuse măsuri care să rezolve litigiul în fond și nici măsuri a căror executare nu ar mai face posibilă restabilirea situației de fapt";.
În primul rând, deși în cererea introductivă reclamanții invocă diverse prevederi legale incidente sub aspectul clauzelor abuzive, instanța nu va proceda la analizarea prezentei cauze prin prisma textelor legale indicate întrucât ar însemna să procedeze în mod nepermis la prejudecarea fondului care face obiectul dosarului civil nr. …. unde s-a solicitat constatarea caracterului abuziv inclusiv al comisionului de administrare.
Instanța apreciază că susținerile reclamanților sunt întemeiate sub aspectul neprejudecării fondului și al vremelniciei întrucât prin prezenta acțiune, se solicită suspendarea obligației de plată a comisionului de administrare stabilit la capitolul V litera c) din contractul de credit si garanție nr. …. iar printr-o eventuală admitere a cererii de ordonanță președințială nu se vor dispune masuri cu caracter definitiv ci numai provizorii, până la soluționarea litigiului pe fond în cadrul dosarului civil nr. …..
Cu toate acestea, condiția urgenței nu este, în opinia instanței, îndeplinită câtă vreme cuantumul procentual al comisionului de administrare a rămas neschimbat de la momentul acordării creditului până în prezent, la nivelul de 0,15% și chiar a scăzut ca și valoare netă din 02.02.2009 când era de 114,14 CHF, ajungând la momentul introducerii cererii la o valoare de 108,91 CHF.
Împrejurarea ca francul elvețian a înregistrat o creștere substanțiala in raport de data introducerii acțiunii pe fond în cadrul dosarului civil nr. 1454/254/2014, când francul elvețian avea un curs de 3,60 lei si momentul de față, când francul elvețian are un curs de aproximativ 4,20 lei nu este de natură să justifice urgența prezentei acțiuni.
Astfel, calculând echivalentul în lei al comisionului prin raportare la un curs al francului elvețian de 3,60 lei, se observă că nivelul acestui comision este de 392,07 lei la data de 02.02.2015, în timp ce, la aceeași dată, același comision raportat la un curs al francului elvețian de 4,20 lei, are o valoare de 457,42 lei, diferența fiind deci de doar 65,35 lei lunar în plus. În aceste condiții instanța constată că această condiție a urgenței nu este îndeplinită în cauză cu atât mai mult cu cât diferența de curs valutar nu poate fi imputată pârâtei.
Mai mult decât atât, respectivul comision a fost plătit de reclamanți încă din 02.02.2009, deci de peste 5 ani iar reclamanții au acceptat să achite respectivul comision mai mulți ani până să introducă acțiune în constatarea nulității clauzelor abuzive.
În acest context riscul pierderii dreptului de a dispune de sumele corespunzătoare comisionului de administrare și a dreptului de proprietate asupra imobilelor aduse cu titlu de garanție și a bunurilor din patrimoniul acestora ce formează gajul general al creditorilor, astfel cum se invocă de către reclamanți, nu este cauzat, în opinia instanței, în mod direct de plata comisionului de administrare ci mai degrabă de creșterea cursului valutar, creștere care însă nu poate fi imputată pârâtei.
Pentru aceste motive, constatând că în prezenta cauză nu este îndeplinită condiția urgenței, instanța va respinge cererea formulată de reclamanții T și T în contradictoriu cu pârâta C, ca neîntemeiată.
| ← contestaţie la executare; competenţă teritorială | plângere contravenţională; criteii avute în vedere pentru... → |
|---|
