CONTESTATIE LA EXECUTATE. Jurisprudență Contestaţie la executare

Tribunalul TELEORMAN Sentinţă civilă nr. 734 din data de 18.06.2015

Prin decizia civilă nr. 734/18.06.2015, tribunalul a admis apelul declarat de apelanta - contestatoare SC DGI I SRL, împotriva încheierii din data de 03.02. 2015 pronunțată de Judecătoria TM, în contradictoriu cu intimata SC A C IFN SA și a schimbat încheierea din data de 3 .02. 2015 a Judecătoriei TM, în sensul că a admis cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare.

A dispus suspendarea executării silite în dosarul nr. 14/M/2014 al BEJA T și M până la soluționarea contestației la executare în dosarul nr. 2909/329/2014.

Pentru a pronunța această hotărâre tribunalul a reținut că, prin contestația înregistrată sub nr. 2909/329/2014 din 15.12.2014 pe rolul Judecătoriei TM, SC D I SRL, în contradictoriu cu SC AC IFN SA a solicitat instanței ca prin hotărârea care se va pronunța să se dispună anularea procedurii de executare silită în dosarul de executare nr. 14/M/2014 al BEJ AT și M, constatarea stingerii obligațiilor prevăzute în titlul executoriu prin plata tranșelor 1 și 2, să se constate că plata ratei 3 în sumă de 250.000 lei se face prin prezentarea la plată a biletului la ordin seria BTRL3BS nr. 2200453/17.10.2014 emis de debitoare, să se constate culpa creditoarei în neexecutarea biletului la ordin, să se constate inexistența obligației sale de a plăti creditoarei în temeiul titlului executoriu reprezentat de tranzacția judiciară penalitățile în cuantum de 319.479,13 lei și penalitățile de 0,2%/zi stabilite prin art. 2,1 din tranzacție și întoarcerea executării dacă aceasta va fi finalizată până la soluționarea contestației la executare.

De asemenea, a solicitat suspendarea executării silite până la soluționarea contestației la executare.

În motivarea cererii de suspendare, contestatoarea a arătat că în cazul în care se realizează executarea silită și eliberarea către intimata creditoare a sumei de 746.122,34 lei, având în vedere suma imensă care formează obiectul executării, inexistența vreunei obligații de plată și faptul că sumele reprezentând ratele 1 și 2 invocate de creditoare au fost achitate, iar diferența nu este justificată, precum și situația de criză financiară în care se găsește, faptul că a plătit creditoarei în ultimele 2 luni suma de 500.000 lei, ar intra în incapacitate de plată.

A mai arătat că fiind vorba de o sumă atât de mare, într-o perioadă de criză generalizată la nivelul întregii economii care afectează toți agenții economici de pe piață și problemele sale cauzate de producerea fenomenelor meteorologice extreme și nefinalizarea procesului prin care a solicitat plata de despăgubiri, inclusiv către creditoare, de către societatea de asigurări, ar face dificilă întoarcerea executării.

Contestatoarea a mai susținut că soluția suspendării executării silite nu prejudiciază în nici un fel pe debitor, întrucât suma rămâne indisponibilizată, acesta neavând dreptul să retragă sau să facă alte operațiuni pe durata suspendării, însă efectele sale sunt benefice sub mai multe aspecte.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 399 și 403 C. proc. civ.

Prin încheierea din 3.02.2015 a Judecătoriei TM s-a respins cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că, potrivit dispozițiilor art.718 alin.1 Cod procedură civilă, până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, la solicitarea părții interesate și numai pentru motive temeinice, instanța competentă poate suspenda executarea.

Pentru a se dispune suspendarea, conform alin.2 al aceluiași articol, cel care solicită suspendarea trebuie să dea, în prealabil, o cauțiune, calculată la valoarea obiectului contestației.

Instanța a constatat că debitoarea - contestatoare a făcut dovada plății cauțiunii, în cuantumul prevăzut de dispozițiile art.718 alin.2 Cod procedură civilă.

Din interpretarea dispozițiilor legale, expuse mai sus, instanța de fond a reținut că intenția legiuitorului a fost aceea ca plata cauțiunii să constituie o condiție pentru admiterea cererii de suspendare a executării silite și nicidecum o obligație a instanței, de a admite cererea de suspendare.

Asupra suspendării executării silite, instanța se pronunță circumstanțiat, în funcție de împrejurările concrete ale fiecărei cauze și de motivele invocate în sprijinul cererii.

În cauză, instanța a apreciat că situația de criza financiară, în care pretinde contestatoarea-debitoare că se află, ca și criză economică generalizată la nivelul întregii economii naționale, nu pot fi reținute ca motive temeinice de suspendare a executării.

A mai reținut că debitoarea s-a obligat conform contractului de tranzacție, încheiat cu creditoarea, să-i achite acesteia, în tranșe și până la termenele menționate în tranzacție, suma totală de 788905 lei.

La momentul soluționării cererii de suspendare a executării silite, instanța a motivat că nu poate aprecia dacă prima tranșă a fost achitată integral, (contestatoarea-debitoare a susținut, în cererea sa, că prima tranșă a fost achitată în mare parte, prin poprire), până la termenul convenit, și nu poate analiza nici cui îi revine culpa pentru neplata tranșei a treia, asupra căreia părțile au căzut de acord că aceasta nu a fost achitată.

Totodată, în art.2/2.1 din tranzacție, s-a menționat declarația debitoarei, potrivit căreia, în cazul în care nu își respectă vreuna dintre obligațiile de plată, asumate, se obligă să plătească creditoarei creanța în totalitatea ei, fără aplicarea niciunei scăderi.

Pe de altă parte, din actele dosarului de executare nr.14/M/2014, al BEJA T și M, instanța a reținut că asupra conturilor contestatoarei-debitoare SC DGI I SRL, deținute de aceasta, la BRD GSG, această instituție bancară a înființat în favoarea sa, o garanție reală mobiliară.

Există astfel mai mulți creditori, cu ranguri diferite de preferință, iar potrivit aprecierilor instanței, efectul măsurii de restrângere a executării silite, prin admiterea prezentei cereri de suspendare, poate avea efecte negative asupra executării silite, pornite la solicitarea creditoarei SC A IFN SA.

Împotriva acestei încheieri a declarat apel în termen, contestatoarea, care a solicitat modificarea acesteia, în sensul admiterii cererii de suspendare a executării silite.

A motivat că, instanța de fond, deși a apreciat că nu are caracter cert creanța SC A IFN SA și că pentru determinarea acesteia se impune efectuarea unei expertize contabile, a respins cererea debitoarei de suspendare a executării silite.

În dezvoltarea acestei critici, apelanta a arătat că instanța a reținut că nu poate aprecia dacă prima tranșă a fost achitată integral până la termenul convenit și că nu poate analiza cui revine culpa pentru neplata tranșei a treia, dispunând efectuarea unei expertize contabile, executarea silită vizând și plata penalităților prevăzute la pct. 2.1 din tranzacție, care sunt datorate doar în cazul în care se constată neîndeplinirea culpabilă a obligațiilor de plată.

A mai susținut apelanta că instanța de fond a reținut ca argument pentru respingerea cererii de suspendare a executării un element care nu are legătură cu raporturile dintre părți și anume, faptul că ar exista un creditor,- BRD- și ignorând înscrisul depus la termenul de judecată din 27.01.2015 care atestă plata către acest creditor.

Apelanta a mai reluat în susținerea cererii și argumentele invocate la fond în sprijinul cererii de suspendare a executării silite.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 718 pct.6 C. proc. civ.

În dovedire, apelanta a depus înscrisuri în copii xerox.

La data de 7.04.2015, intimata a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului declarat.

În partea de început a întâmpinării, intimata a prezentat istoricul raporturilor dintre părți, susținând în esență că executarea silită în temeiul titlului executoriu -sentința civilă nr. 640/17.10.2014 a Judecătoriei TM a început ca urmare a faptului că debitoarea contestatoare nu și-a îndeplinit obligațiile asumate.

În ce privește motivele invocate în susținerea cererii de suspendare a executării silite, respectiv, invocarea crizei financiare la nivel național sau că ar fi foarte dificilă întoarcerea executării silite începută în baza unei hotărâri judecătorești prin care s-a consemnat învoiala părților, a apreciat că sunt nerealiste, luând în considerare o anumită admisibilitate a contestației la executare.

A mai menționat că măsura suspendării executării silite prin poprire produce efecte negative în ce privește scopul recuperării creanței de către creditor, prin suspendarea indisponibilizării sumelor de bani ce vor fi rulate de debitoare prin conturile bancare în scopul plăților către alți creditori.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 715 alin.3 C. proc. civ.

În susținere, intimata a depus înscrisuri în copii xerox.

La data de 5.05.2015, apelanta a mai depus la dosarul cauzei, următoarele înscrisuri: ordonanța nr. 13P/27.04.2015 de continuare a urmăririi penale împotriva SC A C IFN SA și a numiților DL și NO, plângerea penală, cererea de anulare a tranzacție care formează obiectul dosarului nr. 604/329/2015 aflat pe rolul Judecătoriei TM.

Intimata a depus la termenul de judecată din 3.06.2015, opinia separată a expertului LS Ioana privind raportul de expertiză efectuat în dosarul nr. 2909/329/2014 având ca obiect contestație la executare.

Verificând în limitele cererii de apel și a apărărilor formulate, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, tribunalul, va admite apelul declarat, pentru considerentele care vor succede.

Din analiza dispozițiilor art. 718 alin.1 C. proc. civ. rezultă că suspendarea executării silite este un incident procedural care constă în oprirea temporară a executării silite și care are drept scop protejarea intereselor debitorului față de eventualele neregularități privind desfășurarea executării silite, prin sistarea temporară a efectuării oricăror acte de executare.

Noțiunea de "motive temeinice"; trebuie să se raporteze la necesitatea măsurii solicitate, ce urmează să fie apreciată de instanță în raport de iminența producerii unui prejudiciu în patrimoniul contestatorului dacă măsura nu ar dispusă.

În același timp, se apreciază că fără a prejudicia fondul cauzei, contestația în sine, judecătorul trebuie ca, similar materiei ordonanței președințiale, să pipăie acest fond, să verifice consistența susținerilor părților.

În cauză, se observă că, la termenul de judecată din 3.02.2015 când a soluționat cererea de suspendare a executării silite, în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată, prima instanță a dispus efectuarea unei expertize contabile pentru a se stabili cât anume a achitat debitoarea din prima tranșă și la ce dată, când a fost introdus la plată biletul la ordin de către creditoare și dacă la momentul introducerii acestuia la plată, debitoarea avea disponibil în cont.

În același timp, se reține că potrivit art. 2.1 din tranzacția încheiată de părți, acestea au convenit ca în cazul în care debitorii nu-și respectă vreuna din obligațiile de plată prevăzute la art. 1.1, aceștia să plătească creanța inițială în totalitatea ei, fără aplicarea vreunei scăderi, care la data încheierii contractului este de 1.108.384,13 lei, față de 788.905 lei stabilită prin tranzacție, plus penalități de 0,2% pe zi de întârziere din suma rămasă neachitată până la achitarea integrală a întregii sume.

Întrucât clauza prevăzută de art. 2.1 este activată în cazul în care se constată că debitorii nu și-au îndeplinit obligațiile asumate, iar instanța de fond a motivat că nu poate stabili la momentul soluționării cererii dacă a fost plătită integral prima rată și nu poate analiza cui îi revine culpa pentru neplata ratei a treia, dispunând efectuarea unei expertize contabile pentru a lămuri aceste aspecte, se apreciază că în mod nejustificat a respins cererea de suspendare a executării silite.

Sub acest aspect, se mai cuvine menționat că măsura suspendării executării silite se impunea, având în vedere suma foarte mare pentru care s-a pornit executarea silită, incertitudinea care există în ce privește întinderea acesteia în raport de atitudinea culpabilă a acestora în ce privește executarea dispozițiilor tranzacției și nu în ultimul rând în ce privește iminența producerii unui prejudiciu pentru debitoarea contestatoare, cât privește intrarea acesteia în incapacitate de plată.

Cu referire la acest din urmă argument, se mai poate adăuga și că pericolul pentru apelantă în ce privește intrarea acesteia în procedura falimentului nu este doar anticipat, ci este pe cale să se devină real, în condițiile în care creditoarea a formulat cerere de deschidere a procedurii insolvenței debitoarei înregistrat sub nr. 2718/87/2014 pe rolul TT, fiind acordat termen de judecată la data de 19.08.2015 .

În același timp, aprecierea instanței de fond potrivit căreia existând mai mulți creditori, cu ranguri diferite de preferință, efectul măsurii de restrângere a executării silite, prin admiterea prezentei cereri de suspendare, poate avea efecte negative asupra executării silite, pornite la solicitarea creditoarei SC A IFN SA., nu este întemeiată.

Art. 783 alin.1 teza a II a C. proc. civ. prevede că de la indisponibilizarea sumei poprite și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării urmăririi silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio plată sau altă operațiune care ar putea diminua bunurile indisponibilizate, dacă legea nu prevede altfel.

În raport de aceste dispoziții, în cazul existenței unui alt creditor al contestatoarei, acesta nu poate trece la executare silită în detrimentul creditorului cu privire la a cărei executare s-a dispus suspendarea executării silite, astfel că, nici din această perspectivă nu se justifica respingerea cererii de suspendare a executării silite.

Față de considerentele expuse, în baza art. 480 alin.2 C. proc.civ., s-a admis apelul declarat, s-a schimbat încheierea din 3.02.2015 a Judecătoriei TM, iar în baza art. 718 alin.1 C. proc. civ. s-a dispus suspendarea executării silite pornită împotriva contestatoarei în dosarul de executare nr. 14/M/2014, al BEJA T și M până la soluționarea contestației la executare în dosarul nr. 2909/329/2014 al Judecătoriei TM.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre CONTESTATIE LA EXECUTATE. Jurisprudență Contestaţie la executare