Refuzul reclamantului de a solicita introducerea în cauză a altei persoane când cererea nu poate fi soluţionată fără participarea terţului
| Comentarii |
|
Tribunalul TELEORMAN Decizie nr. 585 din data de 20.05.2015
În situația în care se solicită nulitatea unui act juridic, chemarea in judecată a tuturor părților implicate in emiterea acestuia și în special a titularului dreptului înscris in titlu reprezintă o condiție necesară, constituind un caz de coparticipare procesuală obligatorie, astfel că, neîndeplinirea ei face ca acțiunea să fie inadmisibilă.
Prin acțiunea civilă, înregistrată pe rolul Judecătoriei V., județul T., la data de 16.04.2014, petentul M. G. ,a chemat în judecată pe intimatele Comisia Județeană T. Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor și Comisia Locală de Fond Funciar V., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 09-01695 emis prin fraudarea Legii nr. 18/1991, pe numele fratelui acestuia M. I., să se anuleze titlul de proprietate nr. 09-01695 și Hotărârea nr. 5026/30.08.1994 care a stat la baza eliberării titlului de proprietate, cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată, cât și la plata daunelor morale în valoare de 25 000 Euro , pentru violarea dreptului de proprietate privată.
În motivarea acțiunii, petentul a arătat că pârâții au fraudat dispozițiile imperative ale Legii nr. 18/1991 și ale Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 131/04.03.1991.
A solicitat ca instanța să constate și să ia act că proprietatea privată din str. V. nr. 18, oraș V., județul T., nu intră sub incidența Legii nr. 18/1991; pârâții l-au deposedat ilegal pe M. S., titularul de drept al proprietății private din str. V., nr.18, oraș V., județul T., violând art.1 din primul protocol adițional la Convenție; conform chitanței de vânzare-cumpărare din data de 07.08.1974, proprietarul de drept al imobilului din str. V., nr.18, oraș V., județul T., este defunctul M. S., ( tatăl petentului), al cărui unic moștenitor legal este; fratele acestuia M. I., (decedat), nu a depus niciodată cerere pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 sau a altei legi; fratele acestuia M. I., prin declarația nr. 5940/18.11.1992, autentificată la notariatul de Stat R.V a renunțat la moștenire; fraudând legea, Comisia Județeană T. a eliberat titlul de proprietate, fără a deține cererea și documentele care trebuiau să facă dovada proprietății.
La data de 13.05.2014 petentul și-a evaluat daunele morale solicitate în moneda națională la suma de 2.500 lei.
La data de 15.05.2014, Comisia Județeană T., a depus la dosarul cauzei actele care au stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 09-01695/20.07.1995.
La data de 22.05.2014, Comisia Locală de Fond Funciar V., a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii formulate de petent, ca netemeinică și nelegală. A anexat întâmpinării înscrisurile de la filele nr. 36-45 din dosar.
La data de 05.06.2014, petentul a depus răspuns la întâmpinarea formulată de Comisia Locală de Fond Funciar V..
Prin sentința civilă nr. 2342/ 29.10. 2014, a fost respinsă cererea având ca obiect fond funciar, nulitate absolută titlu de proprietate, daune morale, formulată de petentul M.G. în contradictoriu cu intimatele Comisia Județeană T. Pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată Asupra Terenurilor și Comisia Locală de Fond Funciar V., ca inadmisibilă.
Pentru a hotărî astfel , instanța de fond a reținut că reclamantul este cel ce fixează cadrul procesual dedus judecății, având libera alegere în privința persoanelor cu care dorește să se judece.
Introducerea în cauză a altor persoane din inițiativa instanței este nelegală și nici nu poate fi explicată în baza principiului rolului activ al judecătorului, deoarece acest principiu activ se referă la folosirea unor mijloace legale pentru aflarea adevărului în limitele legii și numai în cadrul procesual stabilit prin voința reclamantului.
Necesitatea chemării în judecată a moștenitorilor titularului dreptului înscris în titlul de proprietate a cărui anulare se solicită rezidă în necesitatea asigurării acestora a tuturor garanțiilor principiului dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 alin.1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Unul din elementele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, astfel încât, în condițiile în care acest titlu de proprietate a cărui anulare se solicită a intrat în circuitul civil, pentru a asigura respectarea principiului enunțat este necesar ca toți cei pe numele cărora a fost emis acest act ( sau moștenitorii lor) să fie încunoștințați de existența unui litigiu care se urmărește anularea unui titlu care îi vizează deopotrivă.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamantul , solicitând modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
În motivare , s-a arătat că din analiza materialului probator existent la dosar coroborat cu titlul de proprietate nr. 09-01695 ce face obiectul cauzei și cu actele normative cu forță juridică superioară , în temeiul și în executarea cărora trebuia să fie emis titlul de proprietate, rezultă fără nici un dubiu faptul că titlul de proprietate este rezultatul unor acțiuni executate de cele două comisii de fond funciar.
Sfidând atât mijloacele de probă existente la dosar și actele normative cu forță juridică superioară în temeiul și în executarea cărora trebuia să fie emis titlul de proprietate, cât și dispozițiile imperative ale art. 698 C. civ. ( Eredele renunțător nu poate fi reprezentat niciodată ) și Decizia Î.C.C.J. nr. XI din 05.02. 2007, obligatorie, instanța de fond a forțat introducerea abuzivă ( ca parte în proces ) a moștenitorilor fratelui reclamantului defunct, M. I., pentru a-i disculpa pe făptuitori .
A mai arătat reclamantul că : sentința atacată încalcă principiul disponibilității, îi îngrădește accesul la justiție, legalizează și violează art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția Europeană care se aplică prioritar legii naționale în temeiul art. 11 alin. 2 și art. 20 alin. 2 din Constituția României , legalizează infracțiuni asimilate faptelor de corupție comise de cele două comisii de fond funciar , legalizează infracțiunile săvârșite de conducerea Primăriei V. care, în scopul mușamalizării infracțiunilor a ascuns existența procesului verbal din 07.02. 1994 al Comisiei locale de fond funciar V. și a depus la dosar înscrisuri false , legalizează confiscarea abuzivă a proprietății private din strada V. nr. 18, disprețuiește și anulează procesul verbal încheiat în cadrul ședinței Comisiei locale de fond funciar V. la data de 07.02. 1994 , act oficial semnat de președintele comisiei și de 15 membri din cei 16 prezenți , disprețuiește și anulează decizia de renunțare la moștenire nr. 5940/18.11. 1992 , autentificată la Notariatul de Stat Local R.V , disprețuiește și anulează dispozițiile art. 698 Cod civil, disprețuiește și anulează decizia nr. I din 05.02. 2007 prin care Î.C.C.J. a aprobat recursul în interesul legii și a stabilit că : cel care renunță expres la succesiune nu poate fi socotit că a fost vreodată moștenitor , disprețuiește și anulează actul translativ de proprietate încheiat la 07.08. 1074, disprețuiește și anulează prevederile Titlului VI art. I pct. 8 din Legea 247/2005, disprețuiește și anulează dispozițiile imperative ale art. 8 alin. 2 din Legea 18/1991, disprețuiește și anulează dispozițiile imperative ale art. 12 și art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Regulamentul aprobat prin H.G. 131/1991 în vigoare în anul 1994, anul emiterii Hotărârii nr. 5026/30.08. 1994 de către Comisia județeană, hotărâre pe baza căreia a fost eliberat ilegal titlul de proprietate nr. 09-01695 pe numele M. I. precum și celelalte 140 de titluri , a fost total dezinteresată de trecerea ilegală a proprietății private din strada V., nr. 18 , sub incidența Legii 18/1991.
La data de 26.03. 2015 , pârâta Primăria V. - Comisia Locală de Fond Funciar V. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat , de asemenea și capătul de cerere privind obligarea la plata daunelor morale.
În motivare , s-a arătat că apelantul avea obligația procesuală de a indica în concret moștenitorii persoanei înscrise în titlul de proprietate ; numai în acest fel hotărârea își produce efecte juridice față de toți moștenitorii , în caz contrar se poate constata nulitatea absolută a acesteia, sub aspectul că profită doar unora, ceea ce este contrar principiului sus amintit. Din această perspectivă, în cauză trebuiau introduși soțul supraviețuitor al defunctului și descendenții.
În alt sens, a se admite punctul de vedere al apelantului s-ar ajunge în mod evident la concluzia inadmisibilă că în orice litigiu orice persoană să stabilească cadrul procesual în raport de propriul interes și nu în raport de situația de fapt existentă.
Pe fond , s-a făcut precizarea că defunctului M. I. , înscris în titlul de proprietate i s-a reconstituit în mod legal suprafața înscrisă în cuprinsul acestuia, toate documentele care au stat la baza emiterii au fost depuse la dosarul cauzei și care se regăsesc în evidențele sale.
Cu privire la daunele morale , s-a invocat excepția netimbrării iar în ipoteza timbrării a solicitat să se observe că reclamantul nu a suferit nici un fel de prejudiciu moral sau patrimonial.
În drept , au fost invocate dispozițiile art. 205 C.pr.civ..
La data de 20.04. 2015 , reclamantul a depus răspuns la întâmpinarea depusă de Primăria V. - Comisia Locală de Fond Funciar V..
În motivare, a arătat că opinia personală și neîntemeiată a semnatarilor întâmpinării privind indicarea și chemarea moștenitorilor în judecată este netemeinică și nelegală, având în vedere următoarele: M. I. nu a depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate privată și nici acte doveditoare de proprietate ; existența actului juridic unilateral , expres și solemn nominalizat în certificatul de moștenitor nr. 1383/1992 ; la dosarul de fond nu există nici un document care să probeze manifestarea unilaterală de voință a lui M. I., în scopul obținerii titlului de proprietate ; dispozițiile art. 698 C. civ. " Eredele renunțător nu poate fi reprezentat niciodată " ; dispozițiile art. 79 C. civ. " Memoria persoanei decedate este protejată în aceleași condiții ca și imaginea și reputația persoanei aflate în viață " ; lipsa procesului verbal de punere în posesie ; obligația procesuală a reclamantului este de aduce în fața instanței pe făptuitorii care au fraudat legea și nu pe cel care nu a luat parte la acțiunea lor.
Invocarea dreptului la un proces echitabil nu este , în sine, suficientă pentru a chema în fața instanței un terț căruia i s-a îngrădit libertatea de exprimare și care nu a luat parte la acțiune și nici pentru a le asigura celor două comisii de fond funciar o protecție totală împotriva abuzurilor comise, respectiv ; lipsa de validitate a Hotărârii Comisiei județene nr.5026/1994 aprobată doar prin 4 voturi din minimul necesar legal de 13 voturi ; lipsa procesului verbal de punere în posesie; fraudarea legii în scopul obținerii de foloase necuvenite și introducerea lor în circuitul civil ; lipsa cererii de reconstituire a dreptului de proprietate privată, condiție imperativă a Legii 18/1991 și lipsa actelor doveditoare de proprietate.
Verificând în limitele cererii de apel, stabilirea situației de fapt și aplicarea legii de către prima instanță, prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, Tribunalul, a constatat că apelul este nefondat în limitele și pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
La data de 20.07.1995 s-a emis titlul de proprietate nr. 09-01695 pe numele fratelui apelantului , M. S. I. pentru suprafața de 1103 mp situată în intravilanul orașului V., titlu a cărui nulitate absolută a solicitat-o apelantul M. G. prin prezenta acțiune.
Acțiunea însă a fost formulată numai în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală V. si Comisia Județeană T., fără a fi chemați în judecată în calitate de pârâți și moștenitorii titularului dreptului înscris in titlul de proprietate, față de precizarea apelantului la termenul de judecată din data de 16.07.2014 în sensul că fratele său, M. I. a decedat.
Întrucât unul din principiile care guvernează întreg procesul civil este principiul disponibilității părților asupra cadrului juridic al acțiunii , reglementat de prevederile art.9 C.pr.civ. iar peste voința părților în litigiu nu se poate introduce în cauză - din oficiu - o persoană care nu a fost chemată in judecată, în condițiile prevăzute de art. 194 C.pr.civ., în mod corect, instanța de fond, în virtutea rolului său activ, a pus în discuția apelantului necesitatea introducerii în cauză a moștenitorilor titularului titlului a cărei nulitate absolută a solicitat-o, care, având libera alegere în privința persoanelor cu care înțelege să se judece și-a manifestat voința în sensul menținerii cadrului procesual fixat prin cererea de judecată.
Contrar susținerilor apelantului, instanța de fond nu a încălcat principiul disponibilității prin punerea în discuție a lărgirii sferei procesului și i-a respectat dreptul de a determina cadrul procesual din punct de vedere al părților prin neintroducerea moștenitorilor titularului dreptului de proprietate, judecând acțiunea în cadrul procesual trasat de acesta cu respectarea manifestării sale de voință exprimate în acest sens.
În aceste condiții, în mod judicios instanța de fond a respins ca inadmisibilă acțiunea, Tribunalul apreciind că, în situația în care se solicită nulitatea unui act juridic, chemarea in judecată a tuturor părților implicate in emiterea acestuia și în special a titularului dreptului înscris in titlu reprezintă o condiție necesară, constituind un caz de coparticipare procesuala obligatorie, astfel că, neîndeplinirea ei face ca acțiunea să fie inadmisibilă.
În acest context este util de subliniat că soluționarea acțiunii prin respingerea acesteia ca inadmisibilă, deoarece se solicită nulitatea titlului de proprietate fără ca acțiunea sa fie exercitată în contradictoriu și cu ceilalți titulari ai dreptului de proprietate, nu are autoritate de lucru judecat.
Apelantul are posibilitatea sa formuleze o nouă acțiune judiciară, având ca obiect nulitatea titlului de proprietate, însă cu respectarea normelor legale privind stabilirea cadrului procesual din punct de vedere al obiectului si părților, astfel că instanța de fond nu i-a îngrădit accesul la justiție, drept reglementat atât de Constituția României, cât si de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului.
Așa cum Curtea a statuat constant in jurisprudența sa, dreptul de acces la o instanță nu este absolut si nelimitat, putând a fi aduse restricții exercițiului acestui drept care, prin chiar natura sa, cere o reglementare din partea statului, reglementare ce poate varia in funcție de resursele comunității si nevoile indivizilor"(cauza Golder c/ Marea Britanie).
Dreptul de acces la instanță nu interzice instituirea unor reguli în cazul promovării unor anumite acțiuni în justiție (cum este de exemplu situația acțiunilor în constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate care instituie un caz de coparticipare procesuală obligatorie), iar in speță, demersul judiciar al apelantului impune atragerea în judecată a tuturor persoanelor care au participat la procesul de reconstituire a dreptului de proprietate, întrucât nu este cu putință ca un act juridic să fie anulat față de comisii și să rămână valabil față de moștenitorii titularului dreptului de proprietate .
Necesitatea chemării in judecată a titularului dreptului înscris in actul juridic a cărui nulitate se solicită sau a moștenitorilor acestuia cum este cazul în speță, se impune și în opinia Tribunalului pentru a-i asigura acestuia(sau moștenitorilor săi) toate garanțiile principiului dreptului la un proces echitabil.
Instanța de apel a avut în vedere și faptul că respectivul titlu a intrat deja in circuitul civil, astfel încât in cazul in care se urmărește nulitatea acestuia este necesar ca toți titularii dreptului de proprietate înscriși în acest titlu sau moștenitorii lor să aibă posibilitatea de a-și face apărările necesare pentru a li se asigura astfel dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, garantat de art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Pe cale de consecință, ținând cont de cele anterior menționate și de faptul că apelantul a refuzat introducerea în cauză a moștenitorilor fratelui său, M. I. în condițiile în care, într-o astfel de acțiune privind constatarea nulității absolute a unui act juridic există un caz de coparticipare procesuală obligatorie, determinat de necesitatea ca toate părțile actului juridic să fie chemate în judecată, instanța de apel, în temeiul art.480 alin. 1 C.pr.civ., a respins ca nefondat apelul formulat de apelantul M. G., rămânându-i acestuia posibilitatea de a formula o nouă acțiune în justiție, însă cu respectarea dispozițiilor legale.
| ← Precaritatea posesiei neeexercitate sub nume de proprietar | Reconstituire vechime. Jurisprudență Chemare în judecată... → |
|---|
