Contract de ipotecă având ca obiect un teren situat în România, proprietate a unei societăţi cu sediul social în România.
| Comentarii |
|
Garantarea obligaţiei prin scrisoare de garanţie bancară emisă de o societate străină.
Elementul de extraneitate, în speţă, constă în naţionalitatea creditorului ipotecar, o societate înregistrată în Hong Kong.
Referitor la legea aplicabilă încheierii contractului de garanţie imobiliară, aceasta se determină, potrivit art.2613 din cuprinsul Cărţii a VII-a ce reglementează raporturile de drept internaţional privat şi care dispune: posesia, dreptul de proprietate şi celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garanţii reale, sunt cârmuite de legea locului unde acestea sunt situate sau se află, afară numai dacă prin dispoziţii speciale se prevede altfel; prin urmare, dreptul substanţial aplicabil contractului de ipotecă este cel român. Aceiaşi soluţie rezultă şi din Regulamentul CE nr.593/2008 privind legea aplicabilă obligaţiilor contractuale (Roma 1) care reglementează norma conflictuală aplicabilă în mod obiectiv raportului juridic civil pentru determinarea legii aplicabile contractului, incident în toate statele membre ale Uniunii Europene.
Pe de altă parte, în privinţa condiţiilor de fond pe care trebuie să le îndeplinească contractul de garanţie imobiliară, în speţă, legea aplicabilă poate i legea aleasă de părţi. Această stabilire a legii aplicabile actului trebuie să fie expresă ori să rezulte neîndoielnic din cuprinsul contractului sau din alte circumstanţe (art.2637, alin.(l)-(2) Cod civil). în lipsa alegerii acesteia, art. 2.638, (l)-(2) din Codul civil prevede că se va aplica legea statului cu care actul juridic prezintă legăturile cele mai strânse, iar dacă această lege nu poate fi identificată, se aplică legea locului unde actul juridic a fost încheiat. Se consideră că există legăturile cele mai strânse cu legea statului în care debitorul prestaţiei caracteristice are la data încheierii actului, după caz, reşedinţa obişnuită, fondul de comerţ sau sediul social. 1 Astfel, în speţă, debitorul prestaţiei caracteristice este cel ] care s-a obligat la plata sumei de bani împrumutate şi care a j constituit garanţia, adică societatea debitoare cu sediul în I România. Ca urmare, vor putea fi aplicabile dispoziţiile legii române.
Referitor la condiţiile de formă ale contractului de garanţie imobiliară, art.2639, alin.(l) din Codul civil dispune ! că se va aplica aceiaşi lege aplicabilă condiţiilor de fond ale actului. Totodată, conform alin.(2) al aceluiaşi articol, actul 1 se consideră totuşi valabil din punctul de vedere al formei, dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute de una dintre legile I următoare: a) legea locului unde a fost întocmit (...).
Din cele relatate de către notar reiese că ipoteca se 1 va constitui în favoarea societăţii care emite scrisoarea de garanţie bancară. Conform dreptului român, scrisoarea de ! garanţie bancară este " angajamentul irevocabil şi necondiţionat ' prin care o persoană, denumită emitent, se obligă, la solicitarea 1 unei persoane denumite ordonator, în considerarea unui raport ] obligaţional preexistent, dar independent de acesta, să plătească o ; sumă de bani unei terţe persoane, denumită beneficiar, în conformitate cu termenii angajamentului asumat" (art.2321, alin.l Cod civil). Prin urmare, scrisoarea de garanţie bancară are o existenţă de sine stătătoare, caracter ce rezultă din chiar plasarea acestei institutii la Cap.XI - "Garanţii autonome" din Codul civil. Spre deosebire de garanţiile personale (cum este fideiusiunea), emitentul unei garaţii independente îşi asumă o obligaţie nouă, distinctă şi autonomă faţă de obligaţia principală. Acestă obligaţie nu se poate naşte în lipsa obligaţiei principale, dar odată născută, soarta ei nu mai depinde de soarta obligaţiei principale. Din acest caracter rezultă o serie de efecte specifice: existenţa obligaţiei de garanţie nu depinde de valabilitatea obligaţiei garantate, creditorul are dreptul de a obţine executarea garanţiei la simpla prezentare a documentelor " la prima şi simpla cerere", obligaţia de plată a garanţei către beneficiar trebuie executată indiferent de neîndeplinirea obligaţiilor de către ordonator şi nu se pot opune excepţii întemeiate pe raportul dintre ordonator şi beneficiar15. De asemenea, în redactarea ipotecii se vor ţine seama şi de dispoziţiile art.2321 Coc civil care prevede că emitentul care a efectuat plata are drept de regres împotriva ordonatorului scrisorii de garanţie.
Constituirea unei ipoteci se poate face pentru garantarea oricărei obligaţii, conform art.2343 din Codul civil, cu condiţia ca la executarea ei să existe o obligaţie valabilă.
Notarul trebuie să se informeze asupra reglementării aplicabile societăţii care este înregistrată şi funcţionează potrivit legilor din Hong Kong-China, fiind necesară obţinerea unui certificat privind conţinutul legii străine, în baza art.2562 Cod civil.
| ← Legalizarea la notar a unei copii de pe o hotărâre... | Persoanele care pot cerere punerea sub interdicţie a unui major → |
|---|
