Dobândirea dreptului de proprietate asupra unui teren intravilan de un cetăţean islandez, rezident în România

Comentarii

0

Legea 312/2005, în capitolul II, reglementează posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate asupra terenurilor de către cetăţenii statelor membre (orice stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, cum este cazul Islandei) şi persoanele juridice având naţionalitatea acestor state, precum şi de către apatrizii cu domiciliul într-un stat membru sau în România.

Norma consacrată de art.3, potrivit căreia "cetăţeanul unui stat membru, apatridul cu domiciliul într-un stat membru sau în România, precum şi persoana juridică constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleaşi! condiţii cu cele prevăzute de lege pentru cetăţenii români şi pentru persoanele juridice române" constituie regula, iar în art.4 şi 5 sunt cuprinse excepţiile de la regulă, aplicabile în termenul dispus în raport de data aderării României la Uniunea Europeană .

Astfel, art.4 prevede că "cetăţeanul unui stat membru nerezident în România, apatridul nerezident în România cu domiciliul într-un stat membru, precum şi persoana juridică nerezidentă, constituită în conformitate cu legislaţia unui stat membru, pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare, respectiv sedii secundare, la împlinirea unui termen de 5 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană."

Excepţia cuprinsă în art.5 se referă la dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, pădurilor şi terenurilor forestiere pentru aceleaşi categorii de persoane la împlinirea unui termen de 7 ani de la data aderării României la Uniunea Europeană.

Dispoziţiile Legii 312/2015 sunt în concordanţă cu măsurile tranzitorii privind libera circulaţie a capitalurilor prevăzute anexa Tratatului de Aderare al României şi Bulgariei la Uniunea Europeană care au următorul conţinut: "Fără a aduce atingere obligaţiilor prevăzute de Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, România poate menţine în vigoare, timp de cinci ani de la data aderării.

rcstrictiile stabilite de legislaţia sa, existente la momentul semnării tratatului de aderare, cu privire la dobândirea proprietăţii asupra terenurilor pentru reşedinţe secundare de către resortisanţii statelor membre sau ai statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE), nerezidenţi în România, precum şi de către societăţile constituite în conformitate cu legislaţia altui stat membru sau a unui stat membru al ASEE şi care nu sunt stabilite, şi nici nu au o sucursală sau reprezentanţă pe teritoriul României.

Resortisantilor statelor membre si resortisantilor statelor care sunt parte la Acordul privind Spaţiul Economic European cu ilrept legal de rezidentă în România nu li se aplică dispoziţiile paragrafului precedent sau orice alte norme sau proceduri, altele decât cele care se aplică resortisantilor români."

Pentru definirea termenilor "rezident" şi "drept de rezidenţă" este necesar a ne raporta la prevederile O.U.G. nr.102/2001- privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene - republicată în 2011; astfel, se recunoaşte, pentru categoria de persoane menţionate, un drept de rezidenţă până la trei luni, un drept de rezidenţă peste trei luni şi un drept de rezidenţă permanentă pentru o perioadă de cel puţin cinci ani. Art.2 alin.l pct.4. defineşte dreptul de rezidenţă astfel: dreptul cetăţeanului Uniunii Europene de a rămâne şi de a locui pe teritoriul României, în condiţiile legii. La pct.5 al aceluiaşi articol se defineşte noţiunea de rezident -cetăţean al Uniunii Europene sau membrul de familie al acestuia care îşi exercită dreptul la liberă circulaţie şi rezidenţă pe teritoriul României, în condiţiile legii.

Moratoriul de 5 ani la care se face referire s-a împlinit la data de 1.01.2012, iar cel de 7 ani s-a împlinit la data de 1.01.2014.

Prin urmare, cetăţenii unui stat membru sau al Spaţiului Economic European, cum e cazul Islandei, rezidenţi ori nerezidenţi în România şi persoanele juridice rezidente ori nerezidente, constituite în conformitate cu legislaţia unui stat membru, vor putea dobândi, în prezent, terenuri intravilane neagricole în aceleaşi condiţii cu cetăţenii români şi persoanele juridice române.

← Imposibilitatea ca un cetăţean sârb să dobândească un...		Aportarea proprietăţii unui imobil situat pe teritoriul... →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Mandat de incapacitate încheiat de un notar din provincia Quebec-Canada. Condiţiile pentru a-şi produce efecte în România Recunoaşterea în România a testamentului întocmit în Toronto, Canada Dobândirea de terenuri situate în România de un cetăţean german, prin moştenire legală. Aplicarea legii civile în timp Imposibilitatea ca un cetăţean sârb să dobândească un teren situat în România Aportarea proprietăţii unui imobil situat pe teritoriul Italiei la capitalul social al unei societăţi, persoană juridică română Legalizarea la notar a unei copii de pe o hotărâre judecătorească emisă de o instanţă judecătorească din Republica Moldova Contract de ipotecă având ca obiect un teren situat în România, proprietate a unei societăţi cu sediul social în România.