Decizie similară: C.A. Bucureşti, decizia civilă nr. 701 din 29 martie 2000

C. proc. civ., art. 400 Legea nr. 48/1994

Notă: Legea nr. 48/1994 privind stabilirea unor drepturi în favoarea persoanelor fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar în temeiul art. 36 din Legea nr. 18/1991 şi a drepturilor aferente anului 1993 si 1994 pentru persoanele ale cărbr terenuri agricole se află în patrimoniul regiilor autonome cu activitate agricolă, institutelor si staţiunilor de cercetare si producţie agricolă (M. Of. nr. 175 din 11 iulie 1994).

Conform dispoziţiilor art. 400 alin. (1) şi (2) C. proc. civ., obiectul contestaţiei la executare poate viza înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului hotărârii ce se execută sau urmărirea însăşi, fară a se putea modifica hotărârea pusă în executare.

în speţă, contestatorii solicită modificarea titlului executoriu, în sensul majorării sumei de bani la care a fost obligată pârâta, luând drept criteriu de calcul cantitatea de grâu la a cărei contravaloare a fost obligată intimata,

căreia ar urma să i se aplice coeficientul de inflaţie, plata urmând a se face din recolta anului 1997, la preţul de achiziţie stabilit potrivit art. 5 din Legea nr. 48/1994. O asemenea cerere nu reprezintă o contestaţie la executare privitoare la înţelesul, întinderea şi aplicarea dispozitivului titlului ce se execută, deoarece aceasta urmăreşte clarificarea, interpretarea şi explicarea hotărârii, pentru a se obţine executarea întocmai a acesteia.

Cererea contestatorilor vizează modificarea titlului executoriu, ceea ce este inadmisibil pe calea contestaţiei la executare. Astfel, contestatorii repun în discuţie valabilitatea titlului executoriu, identificând nepermis creanţa, ce se execută prin poprire, cu izvorul dreptului de creanţă, aflat sub auspiciile Legii nr. 48/1994, extinzând dispoziţiile acestei legi peste titlul executoriu, pus în executare.

Legea nr. 48/1994, invocată de recurenţi, a fost avută în vedere de instanţa care a pronunţat hotărârea judecătorească, devenită titlu executoriu, în sensul că această lege a constituit temeiul juridic şi a oferit modalitatea de calcul a pretenţiei contestatorilor, pentru cantitatea de grâu ce trebuia să o primească, în calitate de acţionari, de la intimată.

Dar titlul executoriu nu este alternativ. Obligaţia de executat, stabilită în sarcina intimatei, este aceea de plată a unei sume de bani. Cum plata acestei sume de bani constituie obiectul titlului executoriu pus în executare prin poprire, nu mai prezintă nici o relevanţă izvorul dreptului astfel realizat şi deci modificarea titlului executoriu pus în executare nu se mai poate face într-un alt cuantum stabilit după criteriile Legii nr. 48/1994, care nu mai au incidenţă în faza executării silite.

Or, nu se poate aduce atingere puterii de lucru judecat, prin reluarea judecăţii pe fond, cumulând pretenţia stabilită în bani, pe anul 1995, prin titlu, cu eventuala devalorizare ulterioară a sumei de executat, după criterii posterioare pronunţării şi a hotărârii de validare a popririi.

în contestaţia la executare, singurele apărări de fond care pot fi invocate sunt cele care privesc cauze de stingere a obligaţiei înscrise în titlul executoriu, intervenite după rămânerea definitivă a hotărârii, şi nu cereri noi care tind la majorarea sumei validate prin poprire.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Decizie similară: C.A. Bucureşti, decizia civilă nr. 701 din 29 martie 2000