Divorţ. Jurisprudență Situaţii la divorţ
| Comentarii |
|
Judecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI Sentinţă civilă nr. 310 din data de 25.04.2013
Dosar nr. (…) divorț
R O M Â N I A
JUDECĂTORIA ÎNTORSURA BUZĂULUI
JUDEȚUL COVASNA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 310
Ședința publică din 25 aprilie 2013
Instanța constituită din :
PREȘEDINTE : (…)- Judecător
GREFIER : (…)
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra cererii formulate de reclamantul-pârât reconvențional (...) prin mandatar av. (...) în contradictoriu cu pârâta-reclamantă reconvențional (...), având ca obiect divorț.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile și nici reprezentantele acestora.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care arată că s-au depus la dosar concluzii scrise din partea reclamantului-pârât reconvențional, prin mandatar av. (...), precum și din partea pârâtei-reclamantă reconvențional, prin av. (...), după care :
Concluziile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea din 18.04.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 25.04.2013.
Instanța în urma deliberării a pronunțat sentința de mai jos.
I N S T A N Ț A,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată :
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. (…), reclamantul (...) prin mandatar av. (...) a chemat în judecată pe pârâta (...) solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună desfacerea căsătoriei încheiate între părți, din culpă comună, reluarea numelui de către pârâtă avut anterior căsătoriei acela de "(...)"; și obligarea acesteia la plata a ½ din cheltuielile de judecată.
În fapt, s-a arătat că încă de la începutul căsătoriei părților, pârâta a manifestat o atitudine lipsită de tandrețe și sensibilitate fiind o fire recalcitrantă, certăreață generând scandaluri și certuri constante în familie. De circa 20 de ani pârâta s-a despărțit cu banii de reclamant între cei doi nemaiexistând niciun fel de comunicare, de sprijin material sau moral și afecțiune.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 373 lit. b, 379 și 383 alin. 3 cod civil și art. 274 C.pr.civ.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 39 lei (f. 5) și timbru judiciar în sumă de 0,3 lei (f. 3).
Reclamantul a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtei (f. 73-76) și cu martori. Astfel, au fost depuse, în copie : certificat de căsătorie (f. 6) și C.I. reclamant (f. 7) și au fost audiați martorii (...) (f. 83) și (...) (f. 84).
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nedovedită, cât și cerere reconvențională prin care a solicitat desfacerea căsătoriei din culpa exclusivă a reclamantului-pârât reconvențional, revenirea la numele avut anterior încheierii căsătoriei acela de "(...)";, obligarea reclamantului-pârât reconvențional la acordarea către pârâta-reclamantă reconvențională a unei prestații compensatorii, permanente, în cuantum de ¼ din venitul său lunar, conform art. 390 C.civ., cu titlu de despăgubire, conform art. 388 C.civ., atribuirea către pârâta-reclamantă reconvențională, în integralitate a dreptului de proprietate asupra locuinței, casă de locuit, situată în (…), neintabulată în CF, construită în timpul căsătoriei și evacuarea reclamantului-pârât reconvențional din imobilul anterior amintit, cu cheltuieli de judecată.
În esență, în motivarea cererii reconvenționale, pârâta-reclamantă reconvențională a arătat că din căsătoria părților nu au rezultat copii, aceasta având însă un copil, cu grad de handicap accentuat dintr-o altă relație care inițial nu părea să-l deranjeze sau să-i creeze disconfort reclamantului-pârât reconvențional. Ulterior existența copilului acesteia l-a deranjat pe reclamantul-pârât reconvențional care îl jicnea. Pentru a substitui această nemulțumire, deși reclamantul-pârât reconvențional a jicnit-o și a lovit-o, pârâta-reclamantă reconvențională a edificat o locuință mai mare care să permită accesul separat atât pentru ea, cât și pentru copilul acesteia. De peste 4 ani părțile s-au despărțit în fapt, fiecare gospodărindu-se separat. În continuare, se arată că reclamantul-pârât reconvențional a fost reținut, ulterior arestat preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de viol asupra copilului pârâtei-reclamante reconvenționale - dos. nr. (…) al Judecătoriei Întorsura Buzăului.
Pârâta-reclamantă reconvențională a solicitat și instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantului-pârât reconvențional (f. 71-72) și cu martori. Astfel, au fost depuse, în copie : certificat de handicap (f. 21), certificat de căsătorie (f. 22), acte din dos. de urmărire penală nr. (…) al Parchetului de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului (f. 36-58) și C.I. reclamant (f. 7) și au fost audiați martorii (…) (f. 81) și (...) (f. 82).
Examinând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Așa cum reiese din certificatul de căsătorie depus la dosar, în copie (f. 6), părțile s-au căsătorit în data de 14 septembrie 1981, în (…), căsătoria fiind înregistrată în Registrul Stării Civile al comunei (…) sub nr. (…), acestea având ultimul domiciliu conjugal în (…).
Din căsătoria părților nu au rezultat copii, pârâta-reclamantă reconvențională având un copil cu grad accentuat de handicap dintr-o altă relație anterioară căsătoriei.
În privința desfacerii căsătoriei, instanța reține că în baza art. 373 lit. b C.civ., divorțul poate avea loc, atunci când din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soți sunt grav vătămate și continuarea căsătoriei nu mai este posibilă.
În cazul de față, instanța, astfel cum rezultă din declarațiile martorilor pârâtei-reclamante reconvenționale : (…) (f. 81) și (...) (f. 82) reține faptul că relația dintre soți a decurs la început normal. În timpul căsătoriei, părțile au finalizat și extins casa în care locuiau. Relația dintre acestea a degenerat, în principal, datorită faptului că reclamantul-pârât reconvențional stătea mai mult în vizită la rudele acestuia unde consuma băuturi alcoolice și pe care le împrumuta în mod frecvent cu diferite sume de bani, astfel că pârâta-reclamantă reconvențională era obligată să suporte cheltuielile curente ale gospodăriei. Mai mult decât atât, în urma certurilor dintre părți, reclamantul-pârât reconvențional a lovit-o pe pârâta-reclamantă reconvențională. De circa 2 ani părțile s-au despărțit în fapt, fiecare locuind într-o parte din casă folosindu-se de intrări separate. Din cauza împrumuturilor pe care le făcea reclamantul-pârât reconvențional, părțile s-au separat cu banii de circa 6-7 ani.
Din declarațiile martorilor reclamantului-pârât reconvențional : (...) (f. 83) și (...) (f. 84) rezultă că, inițial, părțile s-au înțeles bine însă în timp relație dintre acestea a degenerat, în principal, datorită faptului că pârâta-reclamantă reconvențională îi reproșa că acesta își vizita des rudele și le împrumuta cu diferite sume de bani. Acesta plângea și zicea că pârâta-reclamantă reconvențională îl batjocorea și blestema, cum a făcut-o și în fața colegilor de muncă de la UTB Brașov în perioada în care cei doi erau colegi de muncă. Mai mult decât atât, în urmă cu circa 5-6 ani părțile s-au despărțit în fapt, reclamantul-pârât reconvențional locuind separat de pârâta-reclamantă reconvențională. De asemenea, un alt factor care a dus la tensionarea relației dintre cei doi ar fi fost refuzul acesteia de a face copii cu reclamantul-pârât reconvențional. Deși uneori reclamantul-pârât reconvențional consuma băuturi alcoolice, acesta nu devenea agresiv. Ulterior despărțirii în fapt, reclamantul-pârât reconvențional a vrut să divorțeze de 2-3 ori, de fiecare dată s-a împăcat cu pârâta-reclamantă reconvențională și a renunțat. Nu în ultimul rând, din cele două declarații reține faptul că părțile s-au despărțit cu banii de circa 15-20 ani.
Declarațiile martorilor ambelor părți se coroborează cu și răspunsurile la interogatoriile luate acestora (f. 71-72 și 73-76). Astfel, pârâta-reclamantă reconvențională recunoaște faptul că l-a jicnit pe soțul ei întrucât și acesta o jicnea la rândul său, precum și că acesta împrumuta diferite sume de bani rudelor sale. De asemenea, aceasta arată că părțile s-au despărțit cu banii de circa 10 ani și în fapt de 2-3 ani.
Din probele mai sus administrate, instanța constată că prin atitudinea fiecăruia, ambele părți se fac vinovate de desfacerea căsătoriei neputându-se reține culpa exclusivă a reclamantului-pârât reconvențional în condițiile în care din probele administrate în prezenta cauză rezultă că și pârâta-reclamantă reconvențională se face vinovată de desfacerea căsătoriei.
În concluzie, având în vedere cele mai sus reținute, instanța, în baza art. 373 lit. b raportat la art. 379 alin. 1 C.civ., va dispune căsătoria părților încheiată în data de (…)și înregistrată în registrul stării civile al Primăriei comunei Sita Buzăului sub nr. (…) din culpa comună a părților.
Privitor la numele soților pe viitor, se va reține că urmare a încheierii căsătoriei, pârâta-reclamantă reconvențională, a dobândit numele de familie al soțului. Având în vedere că între soți a intervenit o învoială, conform art. 383 alin. 1 Cod civil, instanța urmează a lua act de aceasta, motiv pentru care se va încuviința ca aceasta, să-și reia numele purtat anterior încheierii căsătoriei, acela de "(...)";.
Având în vedere soluția pronunțată în privința desfacerii căsătoriei - din culpa comună a părților - instanța, în baza art. 388 și 390 C.civ., va respinge petitele cererii reconvenționale privind obligarea reclamantului-pârât reconvențional la acordarea către pârâta-reclamantă reconvențională a unei prestații compensatorii, permanente, în cuantum de ¼ din venitul său lunar, cu titlu de despăgubire, atribuirea către pârâta-reclamantă reconvențională, în integralitate a dreptului de proprietate asupra locuinței, casă de locuit, situată în (…), neintabulată în CF, construită în timpul căsătoriei, precum și evacuarea reclamantului-pârât reconvențional din imobilul anterior amintit, ca neîntemeiate.
Astfel, instanța va admite acțiunea de divorț formulată de reclamantul-pârâtul reconvențional (...) în contradictoriu cu pârâta-reclamantă reconvențională (...) și va admite în parte cererea reconvențională a acesteia, doar în privința numelui.
În baza art. 274 C.pr.civ. instanța va obliga pârâta-reclamantă reconvențională să plătească reclamantului-pârâtul reconvențional suma de 19,65 lei reprezentând ½ din cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea de divorț formulată de reclamantul-pârâtul reconvențional (...), domiciliat în (…), cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură în (…) în contradictoriu cu pârâta-reclamantă reconvențională (...), domiciliată în (…).
Admite în parte cererea reconvențională formulată de pârâta-reclamantă reconvențională (...) în contradictoriu cu reclamantul-pârâtul reconvențional (...).
Desface căsătoria părților încheiată în data de 14 septembrie 1981 și înregistrată în registrul stării civile al Primăriei comunei Sita Buzăului sub nr. (…) din culpa comună a părților.
Dispune ca pentru viitor pârâta să revină la numele purtat anterior căsătoriei acela de "(...)";.
Respinge restul petitelor cererii reconvenționale, ca neîntemeiate.
În baza art. 274 C.pr.civ. obligă pârâta-reclamantă reconvențională să plătească reclamantului-pârâtul reconvențional suma de 19,65 lei reprezentând ½ din cheltuielile de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.04.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
(…) (…)
RED. jud. (…).
TEHNORED. gr. (…).
5 ex./10.05.2013
| ← Uzucapiune. Jurisprudență Uzucapiune (Prescripţia achizitivă) | Contestaţie la executare. Jurisprudență Contestaţie la executare → |
|---|
