Ordonanţă preşedinţială. Jurisprudență Ordonanţă Preşedinţială
| Comentarii |
|
Judecătoria ÎNTORSURA BUZĂULUI Sentinţă civilă nr. 295 din data de 11.04.2013
R O M A N I A
JUDECATORIA ÎNTORSURA BUZAULUI
JUDEȚUL COVASNA
DOSAR NR.(…)
SENTINȚA CIVILĂ NR.295
Ședința publica din data de 11.04.2013
Completul compus din:
Președinte : (…)- judecător
Grefier : (…)
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamanta pârâtă reconvențional (...) și pârâtul reclamant reconvențional (...), având ca obiect "Ordonanță președințială";.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care :
Concluziile și susținerile părților au fost consemnate în Încheierea de ședință din 10.04.2013, încheiere care face parte integrantă din prezenta sentință, iar instanța în vederea deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 11.04.2013
Ca urmare a deliberării, instanța a pronunțat hotărârea de mai jos.
JUDECATORIA,
I. Pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului, sub nr.(...) la data de 205.03.2013 s-a înregistrat cererea de ordonanță președințială, formulată de reclamanta (...) cu domiciliul (…), județul (…) în contradictoriu cu pârâtul (...) cu domiciliul în (…), județul (…), prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea ce va pronunța, să dispună următoarele:
1. Să se stabilească la mama reclamantă , domiciliul minorelor (...) născută la data de (...) și (...) născută la (...) până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de divorț ce se găsește înregistrată pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului, sub nr.(...).
2. Să fie obligat pârâtul să achite reclamantei cheltuieli de judecată, în caz de opunere.
În fapt, arată reclamanta că a încheiat căsătoria cu pârâtul la data de 06.09.2003 iar din relația de căsătorie au rezultat minorelor (...) născută la data de (...) și (...) născută la (...).
Susține reclamanta că datorită comportamentului pârâtului pe fondul consumului de alcool, când devenea agresiv fizic, situație ce persistă de mulți ani, în cursul lunii septembrie 2012 a părăsit domiciliul, cele două minore au rămas la domiciliul comun, fiindu-i interzis de către pârât de a le lua cu ea, iar după câtva timp a reluat conviețuirea cu pârâtul, însă situația în familie nu s-a schimbat. În ceea ce privește cele două minore rezultate din relația de căsătorie, se arată că minora (...), s-a născut cu malformații congenitale, remediabile în timp, este încadrată ca persoană cu handicap accentuat și are nevoie de îngrijire și supraveghere specială, motiv pentru care este în supravegherea sa, fiind și remunerată pentru acest motiv.
Mai arată reclamanta, că starea de agresivitate a pârâtului față de ea, nu s-a schimbat, motiv pentru care în cursul anului 2013, din nou a fost nevoită să părăsească domiciliul comun, însă de această dată pârâtul i-a permis să ia și cele două minore, stabilindu-și astfel domiciliul împreună cu cei doi copii minori la părinții săi.
Astfel, la data de 14.02.2013, când împreună cu pârâtul se întorceau din municipiul Sfântu Gheorghe, unde s-au prezentat cu minora (...) la un control medical, pârâtul fiind nemulțumit de acțiunea de divorț ce a formulat-o, a amenințat-o că dacă nu-și revizuiește atitudinea față de el și nu se întoarce la domiciliul comun îi taie gâtul, iar la momentul când au ajuns în comuna (...), i-a solicitat că dorește să ducă minora la domiciliul său. Susține reclamanta că datorită amenințărilor, nu s-a opus iar ulterior deși i-a solicitat pârâtului să aducă minora (...) la domiciliul său, deoarece se găsește sub supravegherea sa, s-a opus, fiind amenințată din nou cu moartea dacă îndrăznește să meargă să ia minora de la domiciliul, fără însă ca pârâtul să aibă în vedere că minora (...) este supusă unei atenții deosebite din partea medicilor iar răspunderea îi aparținea în mod deosebit.
Reclamanta susține că din luna februarie 2013, datorită amenințărilor pârâtului, nu a mai văzut minora (...), iar minora (...), datorită faptului că a asistat la desele agresiuni fizice ale pârâtului față de mama sa, este traumatizată, refuză contactul cu tatăl său și îi este frică de acesta.
De asemenea reclamanta arată că pârâtul a amenințat-ă că dacă mai insistă pentru ca minora (...) să aibă domiciliul la ea, o va lua cu forța și pe minora (...), iar acesta profită de vârsta fragedă a minorei (...) - 2 ani și jumătate - și de imposibilitatea acesteia de a-și exprima voința, motiv pentru care a formulat și plângere penală ce a adresat-o Parchetului de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului cât și o sesizare către Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului Covasna.
În drept, se invocă dispozițiile art.919, art.996, asrt.998 alin.2 N.C.C.
Alăturat cererii, s-a anexat în fotocopie: plângerea penală, sesizarea adresată D.G.A.S.P.C. Covasna, , notificare, Hotărârea nr. (...) emisă de Comisia, acte medicale privind minora (...), certificate de naștere minore. (f..10-27)
II. Situându-se pe o poziție procesual contradictorie, pârâtul a depus la termenul de judecată din 20.03.2013 întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii formulate de reclamantă, ca neîntemeiată.
La același termen de judecată pârâtul a depus și cerere reconvențională (f.31-33) prin care a solicitat ca instanței prin hotărârea ce va pronunța să dispună următoarele:
1. Să se stabilească la tată, domiciliul minorelor (...) născută la data de (...) și (...) născută la (...) iar exercitarea autorității părintești să se facă de ambii părinți, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de divorț ce se găsește înregistrată pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului, sub nr.(...).
2. Să se stabilească obligația legală de întreținere a minorelor de către pârâta reconvențional, în raportul de veniturile sale.
3. Să fie obligată pârâta reconvențional la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, susține reclamantul reconvențional ca fiind neadevărat că a avut un comportament violent în familie pe fondul consumului de băuturi alcoolice, acest lucru nefiindu-i permis deoarece până în anul 2007 a avut calitatea de jandarm, iar neînțelegerile în familie au fost generate de preocuparea sa de a-i da minorei (...) tratamentul prescris de medici. Astfel pârâta avea un comportament neadecvat, manifestând nemulțumiri ori de câte ori urmărea respectarea tratamentului, el fiind și cel care se ocupa de pregătirea școlară a minorei (...), de pachetul cu mâncare pentru școală al acesteia, pârâta nepreocupându-se de acestea.
Susține reclamantul că minora (...), datorită problemelor medicale, trebuie examinată permanent de către medici, el fiind cel care s-a preocupat de această problemă cât și de acordarea tratamentului prescris. Astfel, de când este despărțit în fapt de pârâtă, el a fost cel care a prezentat minora la controlului medical la unul din spitalele din Tg.Mureș și de asemenea a fost internat cu minora la un spital din București, deoarece pârâta la data de 05.03.2013, a refuzat să o însoțească pe minoră, deși aceasta are nevoie de o atenție sporită, el fiind cel care i-a oferit protecție, iar pârâta a fost de acord ca minora să fie îngrijită de tată.
Se mai arată că nu corespunde adevărului că și-a agresat soția verbal, aceasta fiind cea care a creat o stare tensionată în familie, iar în luna septembrie 2012 nu a provocat vreun scandal, ci pârâta a plecat fără voia sa în Suedia, lăsând minorele fără vreun sprijin. Divergențele au persistat iar la data de 11.01.2013, pârâta a părăsit domiciliul comun împreună cu minorele, iar datorită conduitei superficiale minora (...) s-a îmbolnăvit fiind necesar a fi internată în spital.
De asemenea la data de 15.01.2013 când trebuia să prezinte minora (...) la Comisia medicală, pârâta a refuzat să se prezinte cu aceasta iar la data de 14.02.2013, când s-au prezentat la Sfântu Gheorghe, pentru efectuarea unei evaluări a stării de sănătate a minorei, aceasta a dorit să rămână cu tatăl ei, iar pârâta a fost de acord.
În ceea ce privește pe minora (...), susține reclamantul reconvențional, că nu corespunde adevărului că este terorizată de comportamentul său, este profund atașată de tată, iar pârâta este cea care nu îi permite minorei să-și viziteze tatăl.
Concluzionând, susține reclamantul reconvențional că pârâta reconvențional nu s-a preocupat de creșterea și educarea celor două minore, el fiind cel care s-a preocupat ,aceasta având o viață dezorganizată.
În drept se invocă dispozițiile art.400 NCC, art.205 N.C.P.C., art.919, art.996 N.C.P.C.
Alăturat cererii, reclamantul reconvențional a atașat acte medicale privind minora (...), rezoluția dată la 18.01.2012 în dosar nr.(...) de Parchetul de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, adeverința nr.(...) emisă de Primăria comunei (...), planșe foto, contract de comodat. (f.36-71)
III. Sub aspect probator, în temeiul art.167 C.pr.civilă, s-a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului și proba testimonială cu martora (...) iar pentru pârât, proba cu înscrisuri, interogatoriul reclamantei și proba testimonială cu martorii (...) și (...). (f.10-27, 36-71, 100-124)
Din oficiu s-a dispus efectuarea unor anchete psihosociale privind situația celor doi minori, concluziile fiind consemnată în anchetele psihosociale depuse de Autoritățile Tutelare de pe lângă Primăria comunei (...) (f.96)
IV. Potrivit dispozițiilor art.264 Noul Cod Civil, s-a procedat la audierea minorei (...).(f.129)
V. Atât cererea principală cât și cererea reconvențională, sunt legal timbrate în temeiul art.3 lit.b Legii nr.146/1997, potrivit chitanțelor și timbrelor judiciare depuse la f.6-7, 33-34..
VI. Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține în fapt următoarele:
Reclamanta (...) și pârâtul (...), au încheiat căsătoria la data de 06.09.2003, fiind înregistrată în registrul stării civile al Primăriei comunei (...), sub nr. (...), iar din această relație, au rezultat minorele (...) născută la (...) și (...) născută la data de (...). (f.24-26)
La data de 28.01.2013, reclamanta (...), a depus și s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului, sub nr.(...), cererea privind desfacerea căsătoriei încheiate cu pârâtul (...). (f.9)
Cert este că, între cei doi soți există o stare tensionată pe fondul neînțelegerilor ce au avut ca finalitate promovarea acțiunii de divorț de către reclamanta (...), iar de la data despărțirii în fapt, aceste neînțelegeri s-au acutizat, situația de față reprezentând un caz clasic, când leziunile cauzate de divorț, sunt răzbunate prin intermediul copilului, iar acest comportament al părinților nu poate fi benefic pentru copil ci chiar contrar intereselor acestuia.
Astfel, cum rezultă din conținutul anchetei psihosociale întocmite de Primăria comunei (...), județul Covasna, cât și potrivit împrejurărilor indicate de reclamantă în conținutul cererii introductive, situație necontestată de pârât, cei doi soți s-au despărțit în fapt în cursul lunii ianuarie 2013, când reclamanta împreună cu cele două minore (...) și (...), au părăsit domiciliul comun din comuna (...) și s-au stabilit la domiciliul părinților reclamantei în comuna (…) ,județul (…).
În ceea ce privește pe minora (...), aceasta are vârsta de 9 ani, este elevă în cadrul Școlii generale din comuna (...) și nu are probleme de sănătate, însă minora (...), în vârstă de 2 ani și jumătate, de la data nașterii are probleme de sănătate în speciale locomotor, fiind încadrată potrivit certificatului de încadrare în gard de handicap nr. (…) emis de Comisia pentru protecția Copilului Covasna, cu grad de handicap accentuat cu recomandări prevăzute în planul de recuperare cuprins în anexă, iar reclamanta mamă a beneficiat de drepturile prevăzute de îngrijirea acestor categorii de minori. (f.20,45)
Judecătoria va reține astfel cum rezultă din conținutul interogatoriilor administrate părților, coroborate cu înscrisurile anexate la f.10-12, că după despărțirea părților în fapt și mai exact de pe data de 14.02.2013, minora (...) în vârstă de 2 ani și jumătate nu mai are domiciliul la mama reclamantă împreună cu sora sa (...), aceasta locuind împreună cu tatăl pârât și bunicii paterni la domiciliul tatălui.
Cursul evenimentelor privitor la situația celor două minore rezultate din relația de căsătorie a părților, a avut următorul parcurs: după despărțirea în fapt și datorită problemelor grave de sănătate ale minorei în vârstă de 2 ani și jumătate (...), cei doi soți, împreună s-au prezentat la câteva dintre investigațiile medicale la care trebuia prezentată minora, însă, reclamanta (...), a susținut că în toată această perioadă, pârâtul a insistat în remedierea relației de căsătorie, ea s-a opus vehement, ceea ce a determinat pe pârât de a-i adresa amenințări, în situația în care nu-și revizuiește comportamentul și nu se întoarce acasă.
Astfel, așa cum a declarat martora (...) - mama reclamantei - în după amaiaza zilei de 13.02.2013, pârâtul (...) a solicitat reclamantei să lase minora (...) la domiciliul său, urmând ca în dimineața zilei de 14.02.2013, să meargă împreună cu minora la un control medical în municipiul Sfântu Gheorghe. Reclamanta (...), nu a refuzat solicitarea pârâtului, astfel minora a fost dusă la domiciliul pârâtului, iar în dimineața zilei de 14.02.2013, cei doi soți împreună cu minora s-au prezentat la controlul medical.
La întoarcere spre domiciliu, fiind în autoturism, reclamanta a susținut că pârâtul din nou a insistat pentru a se relua relația de căsătoriei, aceasta a refuzat categoric motiv pentru care, în momentul în care au ajuns în comuna (...), pârâtul i-a spus reclamantei că minora (...), va merge la domiciliul său, nu al reclamantei, motiv pentru care aceasta a coborât din mașină, iar pârâtul a plecat împreună cu minora.
Pârâtul (...), a indicat o cu totul altă variantă, susținând că minora (...), în vârstă de 2 ani și jumătate a fost întrebată cu cine dorește să locuiască, iar aceasta a spus că dorește cu tatăl ei.
Starea de fapt prezentată de reclamanta (...) cât și varianta indicată de pârâtul (...), privitor la discuția din mașină nu a putut fi dovedită cu probe directe, însă, martora (...), a arătat că în data de 14.02.2013, reclamanta a venit la domiciliu plângând spunându-i că pârâtul nu i-a mai permis să aducă minora la domiciliu. (f.115)
Judecătoria mai reține că datorită problemelor medicale ale minorei (...), reclamantei (...), prin decizia emisă de AJVPS Covasna la data de 12.02.2013 i s-a aprobat reluarea indemnizației pentru creșterea minorei (...).(f.27), însă ca urmare a demersurilor efectuate de pârâtul (...) după ce minora (...) a revenit la data de 14.02.2013 la domiciliul său - împrejurare recunoscută de acesta - prin decizia emisă la 12.03.2013 de AJVPS Covasna , începând cu data de 15.02.2013 reclamantei i s-a suspendat acest drept, motivat că minora (...), nu mai locuiește cu aceasta (f.74)
Urmare acestor demersuri efectuate de pârât, reclamanta (...), a fost nevoită a-și relua activitatea în cadrul Spitalului de Obstetrică Ginecologie "Dr.Ioan Aurel Sbârcea"; din municipiul Brașov, cu care s-a găsit în raporturi de muncă anterior de a fi în concediu de îngrijire a copilului cu handicap, în prezent având calitatea de îngrijitoare în cadrul acestei instituții medicale. (f.120) Despre faptul că minora (...) este la tată, pârâtul a sesizat și această instituție medicală cu care reclamanta se găsește în raporturi de muncă.(f.121)
La data de 25.02.2013, reclamanta a formulat o plângere penală prin care a solicitat tragerea la răspundere penală a pârâtului pentru săvârșirea infracțiunilor de amenințare și rele tratamente aplicate minorului și de asemenea a sesizat privitor la situație minorei (...), minor cu grad de handicap accentuat, Direcția generală de Asistență Socială și protecția Copilului Covasna.(f.12)
Cert este că, de la data de 14.02.2013, reclamanta (...), nu mai are legături personale cu minora (...) - doar telefonic - aceasta susținând că datorită temerii insuflate de pârât atât pe perioada cât au conviețuit - multiple agresiuni fizice - cât și datorită amenințărilor ce i le adresează , chiar și telefonic - situație confirmată de martora (...) - îi este frică de pârât și de aceea nu s-a prezentat la domiciliul acestuia să-și vadă minora.
După cum rezultă din conținutul interogatoriilor administrate părților, coroborate cu depoziția martorei (...), după aproximativ 2 luni de la momentul stabilirii domiciliului minorei la pârât, respectiv la data de 02.04.2013, reclamanta (...), a intrat în contact cu minora (...), ce se găsea împreună cu un copil minor în parcul din centrul comunei (...). Împrejurarea că minora se găsește în parcul comunei i-a fost adus la cunoștință reclamantei de minora (...)-.Astfel, reclamanta împreună cu minora (…) au mers în parc unde se găsea (...), însă imediat a venit și pârâtul (...).
Reclamanta a susținut că pârâtul (...), a intrat în conflict cu minora (...), acuzându-o că nu îl vizitează, după care acesta a luat minora (...) ce era în brațele reclamantei, minora a început să plângă, reclamanta a insistat să o liniștească pe minoră, însă pârâtul din nou a amenințat-o că o va lovi, dacă nu lase minora în pace.
Nici aceste împrejurări nu au putut fi dovedite de reclamantă, prin probe directe, însă , fiind audiată în cameră de consiliu minora (…)în vârstă de 9 ani , aceasta a confirmat starea de fapt indicată de reclamantă. Cert este că din nou între părți s-a iscat o discuție contradictorie legată de minora (...).
Concluzionând, potrivit probelor administrate în cauză, respectiv înscrisuri, rezultă că relația dintre cei doi soți a întâmpinat încă din toamna anului 2012 dificultăți, la dosar s-a depus și un certificat medico legal nr. (…) eliberat la 11.09.2012 eliberat de Serviciul de Medicină legală Covasna din care rezultă că reclamanta în luna septembrie 2012 a prezentat leziuni traumatice ca urmare a unor loviri și de asemenea mai rezultă că urmare a unei plângeri penale formulate de aceasta, organele de urmărire penală în dosar nr.(...) al Parchetului de pe lângă Judecătoria Întorsura Buzăului, au stabilit că în data de 02.09.2012 cât și la 09.09.2012, pe fondul consumului de alcool, pârâtul a agresat fizic pe reclamantă, fiindu-i produse leziuni traumatice constatate prin certificat medico-legal, însă cei doi soți s-au împăcat.
În apărarea sa, privitor la comportamentul său vis-a-vis de reclamantă și cele două minore, cât și dovedirea împrejurărilor susținute în conținutul cererii reconvenționale, pârâtul (...) a solicitat administrarea de probe testimoniale, însă martorele (...) și (…), cunoscut anumite împrejurări ce le-au fost aduse la cunoștință de către pârât sau unii membrii ai familiei pârâtului, niciuna dintre acestea neputând oferii instanței date și indicii clare referitor la situație celor două minore și comportamentul părților în calitate de părinți, în perioada de la despărțirea în fapt.(f.117-118)
Se poate constata că martorii audiați au exprimat poziții lacunare în legătură cu aspecte legate de situația minorelor, neputând să aducă lămuriri suplimentare instanței de judecată și fiind evident totodată, că nu cunosc această informație la un nivel de detaliu.
VII. În raport de această situație de fapt, reclamanta (...), a formulat prezenta cerere de ordonanță președințială prin care a solicitat a se stabilii domiciliul celor două minore la mamă, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de divorț.
Sub aspectul admisibilității prezentei cereri de ordonanță președințială, instanța reține că potrivit art. 919 N.C.P.C. instanța poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonanță președințială, măsuri provizorii cu privire la stabilirea locuinței copiilor minori, la obligația de întreținere, la încasarea alocației de stat pentru copii și la folosirea locuinței familiei.
Prin prezenta cerere, reclamanta a indicat ca temei legal, dispozițiile art.996 N.C.C. care prevăd că instanța de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparența de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și care nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări.
Judecătoria urmează a analiza aparența dreptului reclamantei (...), doar în raport cu probatoriul administrat vis-a-vis de împrejurările dovedite privind situația minorelor după despărțirea în fapt a părților, celelalte aspecte legate de agresiuni fizice și neînțelegerile părților urmând a fi analizate, doar în cadrul acțiunii de divorț, unde instanța va dispune și cu privire la cele două minore.
În ceea ce privește caracterul vremelnic al acțiunilor promovate de reclamanta (...) și pârâtul (...), instanța reține, că de altfel în materie de ocrotire a minorilor, nicio măsură nu are caracter definitiv, ea poate fi modificată ori de câte ori se constată că împrejurările care au justificat-o au încetat să mai existe.
Ocrotirea minorilor reprezintă una dintre principalele instituții ale dreptului civil, instanța urmând a nu pierde din vedere că interesul copilului minor, reprezintă criteriul principal în legătură cu ocrotirea lui. - art.263 Noul Cod civil.
În speță, așa cum reclamanta (…) și-a motivat în fapt cererea, cât și raportat la probele administrate în cauză, așa cum s-a expus starea de fapt la pct.VI instanța constată ca fiind îndeplinită condiția urgenței în luarea măsurii solicitate.
Urgența poate fi determinată, de pildă, de evitarea unui pericol iminent, în care se află dezvoltarea fizică sau morală a minorilor datorită purtării abuzive, imorale sau unor neglijențe ale părinților.
În speță, s-a făcut dovada urgenței pentru luarea măsurii de a se stabili domiciliul celor două minore la mamă, până la soluționarea irevocabilă a acțiunii de divorț, având în vedere starea de sănătate a minorei (...), care este un copil cu grad de handicap accentuat, prezența mamei în aceste momente este absolut necesară, iar această prezență este împiedicată de către pârât, care deși a susținut că nu a refuzat existența legăturii dintre mamă și copil, totuși în decurs de două luni nu a luat nicio măsură în interesul minorei (...), de a fi alături și de mama sa.
De asemenea, urgența se impune și datorită modalității în care pârâtul a înțeles să preia minora de la domiciliul mamei și a întregului său comportament ulterior, când urmare a sesizărilor efectuate la AJOVPS Covasna, a privat-o pe reclamantă de dreptul ce-l dobândise de a se îngriji de minora (...), persoană încadrată cu grad de handicap și implicit obligând-o să reia relația de muncă în care se găsea anterior nașterii minorei.
Mai mult de atât, susținerile pârâtului că a preluat minora la domiciliul său, deoarece reclamanta nu se îngrijea de aceasta, nu au fost dovedite, rezultă cu certitudine comportamentul agresiv moral al pârâtului - amenințări privitor la situația celor două minore, dacă reclamanta nu înțelege să se întoarcă la domiciliu - în acest mod împiedicând-o pe reclamantă de a însoți minora (...) la instituțiile medicale unde era necesar, respectiv la Târgu Mureș și ulterior București, unde pârâtul a fost internat împreună cu minora. Este de observat astfel cum reclamanta a indicat la pct.3 din interogatoriu, că în cursul lunii martie 2013 când minora (...), urma a fi prezentată la Spitalul din București, a luat legătura cu pârâtul, urmând ca ea să meargă la București cu microbuzul și să se interneze cu minora, însă pârâtul a refuzat - situație necontestată de acesta -.
Judecătoria reține că prin tot acest comportament, pârâtul (...) nu a avut în vedere prioritar interesul minorelor, ci a încercat prin orice mijloace de a-și produce probe, în încercarea de a dovedii că reclamanta acționează contrar intereselor celor doi copii rezultați din relația de căsătoriei.
De asemenea, urgența stabilirii domiciliului minorei (...) la mama reclamantă, se impune, deoarece acest minor, este profund afectat de situația familiei sale, care a fost prezentă nu o singură dată ci de nenumărate ori la agresiunile fizice ale tatălui săvârșite asupra mamei, în perioada când cei doi soți conviețuiau.( a se vedea poziția minorei audiată în cameră de consiliu f.129). Deși are vârsta de 9 ani, minora (...) este marcată profund de situația familiei și a susținut că-și iubește ambii părinți, despărțirea de sora sa (...) o afectează, însă a văzut de multe ori când tatăl o lovea pe mama sa și îi este frică de tată. A precizat minora că și-ar dorii alături toată familia, însă nu astfel cum a fost până acum, în sensul că tatăl venea sub influența băuturilor alcoolice și o lovea pe mama sa. Minora este afectată și de influența bunicilor paterni, care atunci când merge să-și viziteze tatăl și sora, aduc critici și acuze la adresa mamei sale, cum că aceasta nu făcea nimic și este vinovată de destrămarea familiei.
Judecătoria reține potrivit art.236 Noul cod civil că orice măsură privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie să fie luată cu respectarea interesului superior al copilului.
De asemenea potrivit art. 31 din Legea nr. 272 din 21 iunie 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului " Ambii părinți sunt responsabili pentru creșterea copiilor lor.";, iar " exercitarea drepturilor și îndeplinirea obligațiilor părintești trebuie să aibă în vedere interesul superior al copilului și să asigure bunăstarea materială și spirituală a copilului, în special prin îngrijirea acestuia, prin menținerea relațiilor personale cu el, prin asigurarea creșterii, educării și întreținerii sale, precum și prin reprezentarea sa legală și administrarea patrimoniului său";.
Însă în speță, este clar dovedit că situația de față reprezentând un caz clasic, când leziunile cauzate de divorț, sunt răzbunate prin intermediul copilului, iar acest comportament al pârâtului (...) nu poate fi benefic pentru cele două minore ci chiar contrar intereselor acestora, la acest moment.
Ori de câte ori interesele minorilor se află în primejdie datorită neînțelegerilor dintre părinți cu privire la stabilirea domiciliului acestora, instanța nu are numai dreptul, ci este chiar obligată să intervină urgent în vederea ocrotirii intereselor lor și pentru a hotărî la care dintre părinți să locuiască.
Luând în considerare, cu prioritate, interesul superior al celor două minore, în temeiul art.919 N.C.P.C. raportat la art. 400 Noul Cod civil va stabili domiciliul acestora la mama reclamantă (...), până la soluționarea irevocabilă a cererii de desfacere a căsătoriei.
VIII. Pentru motivele anterior expuse, se vor respinge petitele cererii reconvenționale formulată de reclamantul-reconvențional (...), prin care s-a solicitat a se stabilii domiciliul celor două minore la tată și drept consecință și obligația legală a mamei la obligarea la plata pensiei de întreținere.
Cu privire la exercitarea autorității părintești față de cele două minore, instanța reține că, potrivit prevederilor Noului Cod civil, autoritatea părintească comună reprezintă regula, în timp ce autoritatea părintească exercitată de către un singur părinte reprezintă o situație de excepție și trebuie să fie temeinic motivată.
Potrivit art. 487 Cod civil, părinții au dreptul și îndatorirea de a crește copilul, îngrijind de sănătatea și dezvoltarea lui fizică, psihică și intelectuală, de educația, învățătura și pregătirea profesională a acesteia potrivit propriilor lor convingeri, însușirilor și nevoilor copilului.
Despărțirea părinților și stabilirea locuinței minorului la unul dintre aceștia nu trebuie să afecteze exercițiul autorității părintești comune. Ambii părinți trebuie să aibă, în mod constant, în vedere interesul copilului lor și să ia împreună deciziile importante legate de creșterea și evoluția acestuia, spre exemplu cele referitoare la religia copilului, la asistența medicală, întreținere și educație.
Autoritatea părintească comună, în cazul părinților despărțiți reprezintă modalitatea de responsabilizare a amândurora cu privire la minor și de garantare atât a prezenței mamei cât și a tatălui în viața copilului, independent de faptul că aceștia nu mai conviețuiesc.
Această prevedere are la bază prezumția că este în interesul superior al copilului ca autoritatea părintească să se exercite în comun și în caz de despărțire a părinților, custodia comună asigurând dreptul copilului la grijă părintească normală și permanentă din partea ambilor părinți.
Doar pe cale de excepție, în cazuri întemeiate, autoritatea părintească va fi acordată unui singur părinte. Instanța a reținut că în speță nu s-a făcut dovada existenței unor motive intemeiate care să creeze convingerea acesteia că autoritatea părintească trebuie să fie acordată doar unuia dintre parinti. Stabilirea autorității părintești exclusive nu apare ca întemeiată cu atât mai mult cu cât este vorba despre soluționarea unei cereri pe calea ordonanței președințiale, cale în care instanța nu poate face verificări de fond, ci poate doar să examineze aparența dreptului.
Or, potrivit Codului civil, prezumția legală este aceea a autorității părintești comune, iar această măsură are caracter temporar, aprecierea instanței bazându-se pe probele sumare administrate în această procedură marcată de celeritate.
Astfel, în speță în baza art.916 N.C.P.C. raportat la art. 397 Noul Cod civil, va dispune ca exercitarea autorității părintești să se facă de ambii părinți până la soluționarea cererii de desfacere a căsătoriei.
IX. În ceea ce privește cheltuielile de judecată, deși reclamanta a solicitat prin acțiunea introductivă de instanță obligarea pârâtului la plata acestora, cu ocazia dezbaterii cauzei pe fond, a renunțat la acest petit, urmând a se lua act de această poziție a reclamantei (...).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta (...) cu domiciliul în (…) în contradictoriu cu pârâtul (...) cu domiciliul în (…) și drept consecință,
Stabilește domiciliul minorelor (...) și (...) la domiciliul reclamantei, până la soluționarea irevocabilă a cererii de desfacere a căsătoriei ce face obiectul Dosarului nr. (…) ce se găsește pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului.
Admite în parte cererea reconvențională formulată de reclamantul reconvențional (...) și drept consecință:
Dispune ca exercitarea autorității părintești față de minorele (...) și (...) să se facă de ambii părinți până la soluționarea irevocabilă a cererii de desfacere a căsătoriei ce face obiectul Dosarului nr. (…) ce se găsește pe rolul Judecătoriei Întorsura Buzăului.
Respinge celelalte petite ale cererii reconvenționale ca neîntemeiate.
Ia act că reclamanta a renunțat la petitul prin care a solicitat obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 5 zile de la pronunțare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Întorsura Buzăului.
Pronunțată în ședința publică, azi, 11.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
(…) (…)
Reactat.Jud. (…)
Tehnored. (…).
11.04.2013/ 2 ex
| ← Partaj judiciar. Jurisprudență Partaj | Obligaţie de a face. Jurisprudență Concesionări, concesiuni;... → |
|---|
