Drept civil. Proprietatea Imobil cooperativizat. Condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune
| Comentarii |
|
C.civ., art. 1890
În perioada cooperativizării agriculturii, fdreptul de proprietate cooperatistă era imprescriptibil, în sensul că nu se stingea prin neuz, oricât de îndelungată ar fi fost starea de pasivitate a organizaţiei titulare.
Întrucât reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea de dispoziţiile Codului civil, constată curtea că termenul de 30 de ani prevăzut de art. 1890 C.civ. nu s-a împlinit din anul 1945 şi până în anul 1961 şi nici de la desfiinţarea cooperativelor agricole de producţie şi până la data introducerii acţiunii.
Decizia nr. 849/R din 25 aprilie 2007
Prin sentinţa civilă nr.2056 din 30 iulie 2002 pronunţată de Judecătoria Sighetu Marmaţiei s-a respins acţiunea civilă intentată de reclamanţii F.G. şi F.F., împotriva pârâţilor M.M.P. născută B., I.P., A.B. căsătorită P., K.B., Comisia Municipală Sighetu Marmaţiei şi Comisia Judeţeană Maramureş pentru aplicarea Legii fondului funciar.
Au fost obligaţi reclamanţii în solidar să îi plătească pârâtului K.B. cheltuieli de judecată în sumă de 4.000.000 lei.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că asupra terenului în suprafaţă de 1439 mp înscris în CF nr.6009 Sighetu Marmaţiei, nr.top 5985/3, s-a întabulat în anul 1929 dreptul de proprietate în favoarea lui M.M.P. născută B., iar asupra terenului în suprafaţă de 1439 mp înscris în CF nr.6010 Sighetu Marmaţiei, nr.top 5985/4 s-a întabulat în anul 1929 dreptul de proprietate în favoarea lui I.P. şi soţia A.B.
Pentru parcela de 700 mp teren, s-a reconstituit dreptul de proprietate în favoarea pârâtului K.B., prin titlul de proprietate nr.43693/14 din 15.10.1999.
Din adeverinţele emise de Primăria municipiului Sighetu Marmaţiei şi din declaraţiile martorilor B.G. şi K.L., a rezultat că antecesoarea pârâtului K.B. a deţinut până în anul 1961 terenul în suprafaţă de 700 mp, când terenul a fost adus în patrimoniul CAP de către antecesorii pârâtului.
Faţă de această situaţie, reclamanţii nu pot susţine că au exercitat asupra imobilului o posesie utilă în sensul art.1847 şi următoarele, C.civ.
Reclamanţii au susţinut că au exercitat asupra întregii suprafeţe de 2878 mp o posesie utilă în sensul uzucapiunii, începând cu anul 1945, prin joncţiunea posesiei
7
lor cu cea a familiei L., dar nu au adus dovezi cu privire la modul în care au intrat în folosinţa terenului şi cum au fost deposedaţi proprietarii tabulari.
Este de principiu că uzucapiunea curge întotdeauna din momentul când proprietarul tabular pierde folosinţa.
Dacă folosinţa reclamanţilor şi antecesorilor acestora durează mai mult decât termenul de prescripţie, perioada de nefolosinţă din partea proprietarului nu poate fi segmentată aşa cum se susţine în cauza de faţă, că uzucapiunea începe din anul 1945.
Proprietarii tabulari şi-au înscris dreptul de proprietate în cartea funciară în anul 1929, iar reclamanţii nu au făcut dovada datei şi modului în care au fost deposedaţi proprietarii tabulari şi de către cine anume.
Numai dacă şi-ar fi unit posesia lor cu cea a persoanei care i-a deposedat de proprietarii tabulari, acţiunea s-ar fi apreciat dacă este sau nu admisibilă.
Prin decizia civilă nr.894/A din 4 decembrie 2002 pronunţată de Tribunalul Maramureş, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamanţii F.G. şi F.F. în contra sentinţei civile nr.2056/30.07.2002 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei.
Au fost obligaţi apelanţii să îi plătească intimatului K.B. cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 2.500.000 lei.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că terenul în litigiu a fost identificat prin expertiza efectuată de expertul F.A. şi are ca proprietari tabulari pe pârâţii M.M.P., I.P. şi A.B.
Asupra unei parcele de 700 mp ce se suprapune pe terenul identificat prin expertiză, s-a emis titlul de proprietate în favoarea pârâtului, în condiţiile Legii nr.18/1991, făcându-se dovada că cei 700 mp au aparţinut numitei K.E., bunica pârâtului K.B., teren cu care a fost înscrisă în registrul agricol al anilor 1959-1963.
Terenul a fost cooperativizat, astfel că el revenea în condiţiile legii, acesteia sau moştenitorilor ei.
În ceea ce priveşte capetele de cerere privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune şi de întabulare a defunctei, în mod corect au fost respinse de judecătorie, deoarece reclamanţii nu au reuşit să dovedească condiţiile cerute de art.1847 şi următoarele din Codul civil.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii F.G. şi F.F., solicitând modificarea ei în sensul admiterii apelului în contra sentinţei şi rejudecând cauza pe fond, admiterea acţiunii privind constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune de către reclamanţi asupra imobilului situat în Sighetu Marmaţiei, str.L., arabil în suprafaţă de 2878 mp, învecinat cu str.L., K.T. şi familia S., înscris în CF nr.6009 Sighetu Marmaţiei, nr.top 5985/3 în suprafaţă de 1439 mp şi în CF nr.6010 Sighetu Marmaţiei, nr.top 5985/4, întabularea reclamanţilor în cartea funciară cu titlu de uzucapiune, anularea titlului de proprietate nr.43693/14 din 15 octombrie 1999 emis pârâtului K.B., cu cheltuieli de judecată în toate instanţele.
În motivarea recursului, reclamanţii au susţinut că titlul emis pe seama pârâtului este nelegal, cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale Legii nr.18/1991. Astfel, pârâtul K.B. nu a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate în conformitate cu dispoziţiile art.10 din Legea nr.18/1991. Cereri au fost depuse de K.E. şi nepoţii K.Z. şi S.E.
O altă dispoziţie imperativă încălcată cu ocazia emiterii titlului de proprietate, a fost art.8 din Legea nr.18/1991, întrucât suprafaţa de 700 mp teren cuprinsă în titlul de proprietate, nu a fost cooperativizată de la antecesoarea pârâtului.
Din adeverinţa nr.8552/22.03.1991 emisă de Primăria municipiului Sighetu Marmaţiei a rezultat că antecesoarea pârâtului, K.E., în anul 1959 nu a figurat cu teren, în anii 1960 şi 1961 a figurat cu suprafaţa de 1,02 ha teren arabil şi alte
8
terenuri, iar în registrul CAP a figurat la poziţia 493 cu suprafaţa de 1,02 ha teren din care 87 ari arabil şi 15 ari nespecificat.
A rezultat că s-a cooperativizat numai suprafaţa de 1,02 ha teren situat în localitatea Virismort (Tinca), pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr.40487/33 din 29 august 2002, lipsind suprafaţa de 2 ari teren ce reprezintă reducerea prevăzută de lege, neputându-se susţine că s-ar regăsi în suprafaţa de 7 ari din Sighetu Marmaţiei.
Din declaraţia numitului K.G., fratele pârâtului, a rezultat că terenul a fost înstrăinat de către bunica lui, înainte de cooperativizare, negăsindu-se în locul unde intimatul a fost pus în posesie. T.M.E., sora intimatului a arătat că bunica lor, K.E. a înstrăinat terenul în urmă cu peste 50 de ani, nefiind cooperativizat de la aceasta de CAP, de reconstituirea dreptului de proprietate beneficiind alte persoane îndreptăţite.
Punerea în posesie a pârâtului s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art.27 din Legea nr.18/1991, iar în dosarele penale au fost audiaţi ca martori membrii comisiei municipale Sighetu Marmaţiei, care nu şi-au recunoscut semnăturile pe procesul-verbal şi nu au fost efectuate măsurători concrete în teren.
În ceea ce priveşte solicitările de dobândire a terenului prin uzucapiune şi întabularea în cartea funciară, recurenţii au susţinut că s-a făcut o aplicare greşită a legii.
Din declaraţiile martorilor V.I. şi I.A. a rezultat că din anul 1945 terenul a fost folosit de familia L. până în anul 1962, când aceasta l-a „înstrăinat” reclamanţilor, ambii posesori exercitând asupra terenului o posesie utilă, numita K.E. nefolosind acest teren.
Recurenţii nu au avut calitatea de membri cooperatori, şi au achitat impozit pentru teren, din anul 1962.
În aceste condiţii, cerinţele dispoziţiilor art.1890, art.1846, 1847 şi 1860 C.civ. sunt îndeplinite, posesia fiind exercitată sub nume de proprietar, iar nu în numele altei persoane, neexistând nici întrerupere în exercitarea posesiei, cum a susţinut instanţa de fond.
Din anul 1962 până în anul 2002, folosinţa recurenţilor este de 30 de ani.
Prin întâmpinare depusă la dosar f.46-47, pârâtul K.B. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea reclamanţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, curtea reţine următoarele:
În ceea ce priveşte anularea titlului de proprietate nr.43693/14 din 15 octombrie 1999, eliberat pârâtului K.B. pentru suprafaţa de 700 mp situat în intravilanul municipiului Sighetu Marmaţiei, curtea reţine că prin decizia civilă nr.1590 din 20 iunie 2005 a Curţii de Apel Cluj s-a admis recursul declarat de reclamanţii F.G. şi F.F. împotriva deciziei civile nr.219 din 20 noiembrie 2003 pronunţată de Curtea de Apel Cluj, pe care a modificat-o în sensul că s-a admis apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei civile nr.2549/28.08.2003 a Judecătoriei Sighetu Marmaţiei, pe care a schimbat-o în sensul că s-a admis acţiunea civilă intentată de reclamanţii F.G. şi Florian Floare împotriva pârâţilor K.B., Comisia locală Sighetu Marmaţiei şi Comisia judeţeană Maramureş pentru aplicarea Legii nr.18/1991 şi în consecinţă, s-a constatat nulitatea absolută a titlului de proprietate nr.43693/14 din 15 octombrie 1999, emis de Comisia judeţeană Maramureş în favoarea pârâtului K.B.
Întrucât capătul de cerere din acţiunea reclamanţilor având ca obiect anularea titlului de proprietate a fost soluţionat irevocabil prin hotărâre judecătorească intrată
9
în puterea lucrului judecat, curtea de apel nu va analiza motivele de recurs referitoare la anularea titlului de proprietate, care în prezent este deja anulat.
Rămân de analizat numai motivele de recurs referitoare la capetele de cerere din acţiunea introductivă de instanţă având ca obiect constatarea dobândirii de către reclamanţi a dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului în suprafaţă de 2878 mp, situat în intravilanul municipiului Sighetu Marmaţiei, învecinat cu str.L., K.T. şi familia S. şi întabularea dreptului de proprietate al reclamanţilor în cartea funciară.
Capătul de cerere al reclamanţilor privind dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra terenului, a fost motivat în drept pe dispoziţiile art.1890, 1846, 1847 şi 1860 C.civ.
Reclamanţii au susţinut că folosesc terenul din anul 1970, dar familia lor a folosit terenul din anul 1945.
Expertul F.A. a arătat că luând legătura cu fosta conducere a CAP Sighet (inf.G.I.) şi prin verificările făcute în zonă a rezultat că terenul din litigiu împreună cu terenurile învecinate, a fost cooperativizat.
Martorul B.G. a declarat că „terenul a fost luat la CAP de la K.B. şi repartizat la alte persoane”.
La rândul său, martorul I.A. a declarat că „în partea din spate terenul se învecina cu cel cooperativizat. Pe actuala uliţă parcelele cu front la stradă nu au fost cooperativizate”.
Martorul V.I. a declarat că terenul în litigiu a fost folosit de două surori din anul 1945, după care în anul 1946 a fost repartizat de administraţia locală soacrei lui O.I., care l-a folosit până înainte de cooperativizare, când l-a vândut reclamanţilor, aceştia folosindu-l de la cumpărare şi până în prezent în mod public, paşnic şi sub nume de proprietar.
Din adeverinţa nr.16480 din 26.06.2001 eliberată de Primăria Sighetu Marmaţiei a rezultat că F.G. şi F.F. nu figurează în evidenţele membrilor cooperatori la fostul CAP Sighetu Marmaţiei.
Din certificatul fiscal nr.4484/2001 eliberat de Administraţia Financiară a municipiului Sighetu Marmaţiei, reiese că F.G. figurează la rolul 65950 cu 0,25 ha teren agricol şi construcţii, pentru care achită impozite din anul 1961.
Reclamanţii nu au dovedit că terenul în litigiu ar fi fost necooperativizat, ci din contră, din probele administrate în cauză a rezultat că terenul a făcut parte din patrimoniul CAP, or în perioada cooperativizării agriculturii, dreptul de proprietate cooperatistă era imprescriptibil, în sensul că nu se stingea prin neuz, oricât de îndelungată ar fi fost starea de pasivitate a organizaţiei titulare. Numai statul putea dobândi pe cale de uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren proprietate cooperatistă, iar nu şi persoanele fizice.
Cooperativizarea a avut efecte similare cu exproprierea, în sensul că dobândirea dreptului de proprietate de către cooperativa agricolă de producţie, nu era condiţionată de întabularea dreptului de proprietate în cartea funciară.
Decizia nr.IV din 16 ianuarie 2006 a secţiilor unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, le recunoaşte „calitatea de posesori a celor care au stăpânit şi folosit terenurile altor persoane fizice o perioadă atât de îndelungată de timp”, nicidecum celor care au stăpânit şi folosit terenuri proprietate cooperatistă.
Întrucât reclamanţii şi-au întemeiat acţiunea pe dispoziţiile Codului civil, termenul de 30 de ani prevăzut de art.1890 C.civ., nu s-a împlinit din anul 1945 şi până în anul 1961 şi nici de la desfiinţarea cooperativelor agricole de producţie şi până la data introducerii acţiunii.
10
Faptul că reclamanţii au plătit impozit pentru folosirea terenului în litigiu, nu îi îndreptăţeşte să dobândească dreptul de proprietate asupra lui cu titlu de uzucapiune.
Din probele testimoniale administrate în cauză a rezultat că posesia reclamanţilor a fost echivocă, ceea ce reprezintă un viciu al posesiei care nu poate duce la dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune.
Pentru aceste considerente, în temeiul art.304 pct.9 şi 10 C.pr.civ. se va respinge recursul reclamanţilor, ca nefondat.
În baza art.274 alin.1 C.pr.civ., recurenţii vor fi obligaţi să îi plătească intimatului K.B. cheltuieli de judecată în recurs, în sumă de 1.000 lei.
În temeiul art.20 alin.5 din Legea nr.146/1997, recurenţii vor fi daţi în debit la Administraţia Financiară a municipiului Sighetu Marmaţiei cu suma de 1415 lei reprezentând taxă judiciară de timbru datorată la prima instanţă şi neachitată şi la Administraţia Financiară a municipiului Baia Mare cu suma de 707 lei reprezentând taxă judiciară de timbru datorată şi neachitată în apel. Taxele de timbru datorate vor fi plătite în conturile consiliilor locale respective.
| ← Drepturi personale nepatrimoniale. Încălcarea acestora.... | Drept civil. Proprietatea Acţiune directă în justiţie având... → |
|---|
