Drept de uzufruct. Evacuarea coindivizarului - condiţii
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Decizie nr. 254/2013 din data de 29.05.2013
Drept de uzufruct. Evacuarea coindivizarului - condiții
Dosar nr.
Cod operator:
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr.
Ședința publică de la Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE
Judecător
Grefier
Pe rol fiind judecarea apelului civil declarat de apelanta reclamantă B D împotriva sentinței civile nr. din data de 09.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelanta reclamantă B D și intimatul pârât C D.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care constatând apelul în stare de judecată s-a acordat cuvântul:
Apelanta reclamantă B D a susținut motivele de apel formulate în scris și a solicitat admiterea apelului, schimbarea sentinței în sensul admiterii acțiunii. A solicitat să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea reclamantei, pe motiv că acesta se află în permanență sub influența băuturilor alcoolice, provoacă scandaluri frecvente și produce degradări imobilului.
Intimatul pârât C D a solicitat respingerea apelului ca nefondat.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față:
Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu-Jiu sub nr. ….., reclamanta B D a chemat în judecată pe pârâtul C D, solicitând instanței ca, prin sentința ce va pronunța, să se dispună evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea sa, situat în comuna G, imobil compus din casă, anexă și teren, încetarea dreptului de uzufruct dobândit de pârât prin contractul de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 3583 din 21.07.2010, de BNP Silvia Badea, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că urmare a relației de concubinaj cu pârâtul a cumpărat cu acesta o casă compusă din două camere, bucătărie și sală deschisă, construită din lemn și acoperită cu țiglă și o anexă cu două încăperi, construită din chirpici și cărămidă, acoperită cu țiglă imobile situate în comuna G, jud. Gorj, cu vecini la ….
Urmare a relațiilor tensionate dintre aceasta și pârât, prin contractul de vânzare cumpărare menționat mai sus, a dobândit de la acesta nuda proprietate pentru cota indiviză de 1/2 din bunurile dobândite anterior, pârâtul prin același contract păstrându-și dreptul de uzufruct pe tot timpul vieții asupra cotei indivize de ½ din imobilul descris mai sus.
În continuarea motivării, reclamanta susține că pârâtul îi interzice accesul în locuința proprietatea sa, unde locuiește efectiv, deși acesta nu mai este proprietar, iar atitudinea sa este violentă, fiind obligată în repetate rânduri să apelez la organele de poliție, pentru a se lua măsuri împotriva pârâtului, care o agresează fizic și îi interzice să lucrez terenurile sau să se ocup de imobil.
Mai arată că pârâtul are locuință și nu în ultimul rând acesta nu mai are un drept locativ propriu în imobilul proprietatea sa.
Referitor la solicitarea de stingere a dreptului de uzufruct, învederează abuzul de folosință a bunului susținând că pârâtul îi aduce stricăciuni și îl lasă să se degradeze. Mai arată reclamanta că pârâtul, pe fondul consumului de alcool, are probleme psihice care pot să îi pună viața în pericol, diagnosticul fiind de etilism cronic.
În drept, reclamanta își întemeiază cererea pe dispozițiile art.747 cod civil.
Pârâtul nu a formulat întâmpinare, însă în ședința publică din data de 24.10.2012 , fiind ascultat în conformitate cu disp. art.129 alin.4 C.pr.civ, pârâtul și-a exprimat poziția procesuală, nefiind de acord cu acțiunea și cu cele susținute de reclamantă.
Prin sentința civilă nr. din data de 09.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr. ..a fost respinsă acțiunea, formulată de reclamanta B D, domiciliată împotriva pârâtului C Dl,domiciliat în
A fost respinsă cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ca neîntemeiată.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că în timpul relației de concubinaj, părțile au dobândit, în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 5294/22.11.2000 și a sentinței civile nr. 13696/19.12.2001 a Judecătoriei Tg-Jiu, imobilul cu nr. cadastral 258 întabulat în cartea funciară nr.35120 a localității G situat în intravilanul com.G, compus din teren curți construcții și arabil în suprafață de 814 mp , o casă compusă din două camere, bucătărie și sală deschisă, construită din lemn și acoperită cu țiglă și o anexă cu două încăperi, construită din chirpici și cărămidă, acoperită cu țiglă.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.3583/21.07.2010 de BNP Silvia Badea pârâtul a vândut reclamantei nuda proprietate asupra cotei sale de ½ din imobilul mai sus descris , prin același act pârâtul rezervându-și dreptul de uzufruct , pe tot timpul vieții sale, asupra cotei de ½ din imobil.
Cu privire la capătul de cerere privind stingerea uzufructului, din depozițiile martorilor audiați în cauză instanța a reținut că în cauză nu s-a făcut dovada unui abuz de folosință, respectiv că pârâtul produce degradări bunului sau îl lasă să se deterioreze, ci dimpotrivă martorii au declarat că imobilul este bine întreținut, pârâtul cultivând și terenul aferent casei de locuit, astfel că nu sunt îndeplinite condițiile prev.de art.558 C.civ.
Cu privire la starea conflictuală dinte părți și atitudinea necorespunzătoare a pârâtului față de reclamantă, asupra cărora insistă reclamanta, instanța a apreciat că acestea nu reprezintă o cauză legală de stingere a dreptului de uzufruct, reclamanta având la dispoziție alte mijloace legale pentru rezolvarea acestora.
Având în vedere soluția pronunțată cu privire la capătul de cerere având ca obiect stingerea uzufructului, instanța a respins și cererea de evacuare a pârâtului din imobilul pe care îl ocupă în baza contractului de constituire a dreptului de uzufruct.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamanta B D, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
A susținut că instanța a interpretat greșit probele administrate în cauză și a respins capătul de cerere privind stingerea uzufructului, cu toate că din probatoriul administrat rezultă că imobilul asupra căruia pârâtul și-a rezervat dreptul de uzufruct se află într-o stare avansată de degradare, tocmai datorită lipsei de întreținere și de conservare a bunului din partea uzufructuarului. Mai mult, pârâtul nu îi permite nici reclamantei să folosească imobilul, aceasta fiind nevoită să apeleze frecvent la intervenția organelor de poliție pentru a-l obliga pe pârât să-i permită accesul în locuință.
A mai susținut apelanta că în mod greșit a fost respinsă cererea privind evacuarea pârâtului din imobil, deși din probele administrate rezultă că prin comportamentul său violent pârâtul face imposibilă conviețuirea cu reclamanta și chiar îi pune acesteia viața, în pericol.
Apelanta a solicitat, în baza art. 304 indice 1 Cpr.civ., admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Intimatul pârât C D a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Având în vedere obiectul cererii de chemare în judecată, precum și disp.art. 282 indice 1 Cpr.civ., tribunalul în conformitate cu disp.art. 99 alin.3 din Regulamentul de Ordine Interioară a calificat calea de atac ca fiind apelul și nu recursul, cum a declarat reclamanta.
Reexaminând sentința apelată, prin prisma criticilor formulate, tribunalul constată și reține următoarele:
Critica apelantei, în sensul că în mod greșit instanța a respins capătul de cerere privind stingerea dreptului de uzufruct al pârâtului asupra cotei de ½ din imobilul compus din casă și teren, situat în comuna G, jud. Gorj, este nefondată.
Pornind de la caracterul esențialmente temporar al dreptului de uzufruct, dispozițiile art.557 C.civ. prevăd modurile specifice de stingere a acestui drept și anume: moartea uzufructuarului, expirarea termenului pentru care uzufructul a fost acordat, consolidarea calității de proprietar, neuzul acestui drept în decurs de 30 de ani sau totala desființare a lucrului asupra căruia uzufructul era consolidat.
Totodată, potrivit disp.art. 558 C.civ. uzufructul poate înceta atunci când uzufructuarul abuzează de folosința bunului, îi aduce stricăciuni sau îl lasă să se degradeze, un asemenea comportament al uzufructuarului fiind în totală contradicție cu obligațiile ce îi revin acestuia pentru a asigura conservarea bunului.
Având în vedere că stingerea dreptului de uzufruct prin abuz de folosință a bunului conduce la micșorarea patrimoniului uzufructuarului, încetarea uzufructului nu se produce de drept, ci prin hotărâre judecătorească, instanța urmând să constate, în baza probelor administrate că uzufructuarul a produs stricăciuni bunului sau că, prin pasivitatea sa, nu a efectuat reparații sau lucrări de întreținere a acestuia.
În speță, cu probele administrate, reclamanta nu a dovedit că pârâtul a produs degradări imobilului, dimpotrivă, martorii audiați au precizat că pârâtul a efectuat lucrări de renovare a casei, că acesta întreține atât casa de locuit cât și grădina, în sensul că se ocupă de cultivarea terenului, așadar tribunalul apreciază că în mod corect instanța a respins acest capăt de cerere.
Este însă întemeiată critica apelantei referitoare la respingerea capătului de cerere privind evacuarea pârâtului din imobil.
Reclamanta, în calitate de proprietar al imobilului, este îndreptățită, potrivit disp.art.480 C.civ., să exercite atributele acestui drept, respectiv posesia, folosința și dispoziția fără ca o altă persoană să intervină în exercițiul dreptului său.
Din probatoriile administrate în cauză, rezultă că pârâtul, prin comportamentul său, face imposibilă conviețuirea cu reclamanta și o împiedică pe aceasta să-și exercite dreptul de folosință pașnică al imobilului.
Astfel, din depozițiile martorilor … rezultă că pârâtul consumă în mod frecvent alcool, motiv pentru care este o persoană recalcitrantă care provoacă dese scandaluri în domiciliu și de multe ori a alungat-o pe reclamantă chiar în timpul nopții, din casă, amenințând-o cu cuțitul. Martorul E V susține că a asistat personal la certurile dintre cei doi și a văzut că pârâtul a lovit-o pe reclamantă, precizând totodată că pârâtul este o persoană cu care nu se poate conviețui deoarece, sub influența consumului de alcool, devine violent.
Din adresele Postului de poliție G nr.55166/29 mai 2012 și respectiv nr.300/18.06.2012 rezultă că la sesizările reclamantei, organele de poliție l-au avertizat și l-au sancționat contravențional pe pârât, în temeiul Legii nr. 61/1991.
Așadar, față de aceste probatorii, tribunalul constată că instanța de fond în mod greșit a respins capătul de cerere privind evacuarea pârâtului, doar ca o consecință a respingerii cererii privind stingerea uzufructului, practica judiciară fiind constantă în admiterea cererilor în evacuarea locatarului sau a coindivizarului pentru imposibila conviețuire.
În acest sens sunt și dispozițiile Legii nr. 114/1996, care prevăd că printre măsurile ce se pot lua pentru folosirea normală a imobilului se numără și acțiunea în evacuare a coindivizarului, care prin comportamentul său, împiedică folosirea normală a imobilului de către ceilalți coproprietari.
Având în vedere că în speță, cu probele administrate s-a făcut dovada că pârâtul, prin comportamentul său face imposibilă conviețuirea cu reclamanta și o împiedică pe aceasta să-și exercite dreptul de folosință asupra imobilului, tribunalul constată ca întemeiat acest motiv de apel, astfel că în baza art. 296 Cpr.civ. va admite apelul reclamantei și va schimba sentința în sensul că va admite capătul de cerere în evacuare, dispunând evacuarea pârâtului din imobilul proprietatea reclamantei.
Se va menține restul dispozițiilor sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul civil declarat de apelanta reclamantă B D împotriva sentinței civile nr. 87 din data de 09.01.2013 pronunțată de Judecătoria Tg.Jiu în dosarul nr. …...
Schimbă sentința în sensul că admite capătul de cerere privind evacuarea.
Dispune evacuarea pârâtului C D din imobilul compus din 814 mp teren, o casă de locuit cu 2 camere, bucătărie și sală deschisă, construită din lemn și acoperită cu țiglă și o anexă cu 2 încăperi construită din chirpici și cărămidă acoperită cu țiglă, situate în comuna….
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la Mai 2013.
| ← Art. 662 C.pr.civ. Cerere de încuviinţare a executării silite. | Puterea de lucru judecat a hotărârii judecătoreşti în... → |
|---|
