Drept procesual civil. Motive de nelegalitate. Nulitate recurs
| Comentarii |
|
Pentru a conduce la modificarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simpla indicare a textelor de lege, condiţia legală a dezvoltării normelor de recurs implicând determinarea greşelilor anume imputate instanţei, o sumară argumentare a criticii în fapt şi în drept, precum şi indicarea probelor pe care se bazează.
Secţia I civilă, Decizia nr. 1297 din 27 iunie 2012
Prin sentința civilă nr. 1647/2.11.2011 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 1101/110/2011 s-a respins ca nefondată acțiunea de asigurări sociale promovată de către contestatoarea H.V.E. în contradictoriu cu intimata C.J.P. Bacău. având ca obiect „recalculare pensie”.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele: Prin cererea adresată Tribunalului Bacău. înregistrată sub nr. 1101/110/2011 la data de 3 martie 2011, reclamanta H.E. a chemat în judecată pârâta C.J.P. Bacău solicitând să se constate că perceperea cotei CASS de 5,5% din întreg cuantumul pensiei este ilegală și, pe cale de consecință, să se dispună obligarea pârâtei să înceteze a calcula și a reține această cotă din întreg cuantumul pensiei și să restituie sumele reținute fără titlu.
în motivarea acțiunii reclamanta a arătat, în esență, că este pensionată conform deciziei nr. 156296 iar din luna ianuarie 2011 a observat că reținerile aplicate sunt CASS în cuantum de 54 lei. A apreciat că în mod eronat se aplică cota de 5,5% pentru tot cuantumul pensiei și corect ar fi ca acest procent să se aplice numai pentru câtimea care depășește suma de 740 lei și că modul de calcul aplicat de pârâtă este incorect.
Analizând probele administrate în cauză, în raport de dispozițiile legale aplicabile, instanța a reținut ca nefondată acțiunea de față, pentru următoarele considerente:
Din probele administrate în cauză a rezultat că reclamanta este beneficiara unei pensii pentru muncă și limită de vârstă al cărui cuantum depășește 740 lei (respectiv 983 lei) și că, contribuția de asigurări sociale de sănătate i-a fost calculată prin aplicarea procentului de 5,5% prevăzut de Legea nr. 95/2006 așa cum a fost modificată și completată prin O.U.G. nr. 107/2010 asupra întregului cuantum al pensiei sale.
Această modalitate de calcul a contribuției de asigurări sociale de sănătate aplicată de pârâtă și criticată de reclamantă este cea corectă și care respectă dispozițiile legale în materie.
în acest sens, potrivit art. 256 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 295/2006 privind reforma în domeniul sănătății, fondul național unic de asigurări de sănătate se formează printre altele și din contribuția persoanelor fizice și juridice, contribuții ale căror cote pentru anul 2011 sunt stabilite prin Legea nr. 286/2010, legea bugetului de stat.
Cu privire la pensionari, potrivit art. 257 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, așa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 107/2010. dacă au venituri peste 740 lei. datorează contribuția lunară pentru asigurările sociale de sănătate calculată potrivit art. 259 alin. (2) din același act normativ, adică 5,5% din veniturile obținute din pensie, astfel încât prin aplicarea acestei cote să nu rezulte o pensie netă mai mică de 740 lei.
Că titularii obligației de plata a contribuției de asigurări sociale de sănătate sunt pensionari cu venituri din pensie mai mari de 740 lei, rezultă și din prevederile art. 213 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 95/2006 care exceptează de la plata acestei contribuții pensionarii cu venituri din pensie mai mici de 740 lei, cât și dispozițiile art. 2961 lit. d) din C.fisc., așa cum au fost modificate prin O.U.G. nr. 117/2010, care nominalizează la categoria plătitorilor contribuției de asigurări sociale de sănătate pensionarii cu venituri din pensie mai mari de 740 lei.
Așadar, modificarea art. 296 din C.fisc. prin O.U.G. nr. 117/2010 s-a făcut tocmai pentru a exista o concordanță cu modificarea din Legea nr. 95/2006, cele doua acte normative stabilind tară putință de tăgadă că pensionarii ale căror venituri din pensie depășește suma de 740 lei datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate.
Modalitatea de calcul a acestei contribuții își găsește sediul materiei în dispozițiile art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 așa cum a fost modificat potrivit O.U.G. nr. 107/2010 și art. 296 din C.fisc., așa cum a fost introdus și modificat prin O.U.G. nr. 117/2010.
Astfel, potrivit art. 259 alin. (2) din Legea nr. 95/2006, modificat rezultă că „contribuția datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri și se virează o dată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei.
Potrivit art. 296 din C.fisc., modificat rezultă că baza de calcul lunară a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din pensii care depășesc 740 de lei.
Contribuția lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuție nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.
Exprimând o consecvență a legiuitorului național reglementările cuprinse în cele două acte normative sunt identice și ele arată că. contribuția datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depășesc 740 lei se calculează prin aplicarea cotei legale asupra acestor venituri și se virează odată cu plata drepturilor bănești asupra cărora se calculează de cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie neta mai mica de 740 lei. Din interpretarea logica a conținutului acestor reglementari rezultă că. cota de contribuție de 5,5 % se aplică asupra întregului venit realizat din pensie și nu doar asupra a ceea ce depășește suma de 740 lei așa cum susține reclamanta.
împotriva acestei sentințe a declarat recurs contestatoarea H.V.E., recurs înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău sub nr. 1101/110/2011.
La termenul din 2.05.2011 instanța a invocat din oficiu excepția anulării recursului pentru nemotivare în termen, iar pentru respectarea dreptului la apărare a acordat termen pentru a da posibilitatea părților să-și facă apărări pe această excepție.
Analizând cu prioritate această excepție, prin prisma dispozițiilor art. 137 C.proc.civ. Curtea reține următoarele:
Motivarea unui recurs înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală.
Pentru a conduce la casarea sau modificarea hotărârii recursul nu se poate limita la o simplă enunțare a faptului că partea este nemulțumită de soluția pronunțată, condiția legală a dezvoltării motivelor implicând determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.
Cum dispoziția imperativă a legii nu a fost îndeplinită și în cauză nu s-au ivit motive de ordine publică care să fie puse în discuția părților din oficiu, conform art. 306 C.proc.civ. instanța urmează să constate nul recursul.
| ← Drept procesual civil. Cerere de revizuire, împiedicarea... | Locuinţă construită din fondul unităţilor economice de... → |
|---|
