Recurs - contestaţie în anulare; termenul de promovare în cazul executării benevole a hotărârii obiect al contestaţiei
| Comentarii |
|
Hotărârilor nesusceptibile de executare silită le sunt aplicabile dispoziţiile art. 319 alin. (2) teza a II-a C.proc.civ. şi nu cele ale tezei I a aceluiaşi aliniat. Executarea benevolă a titlului supus examinării pe cale contestaţiei în anulare nu poate constitui motiv de înlăturare a ambelor teze ale art. 319 C.proc.civ. pe considerent de neprevedere expresă a unui termen de promovare a contestaţiei în anulare într-un astfel de caz.
Secţia I civilă, Decizia nr. 687 din 4 aprilie 2012
Sub nr. 661/32/2011 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Bacău la 2.11.2011 contestația în anulare formulată de contestatorul M.J. în contradictoriu cu intimații A.G., A.I., A.L., A.A., A.I., B.D., B.A., C.C., C.A., L.D., P.S., P.L.M., R.C., S.M.L., V.N.P., T.B., C.A.B., C.N.C.D. și M.F.P., având ca obiect Decizia civilă nr. 661 din 1.06.2009 pronunțată de Curtea de Apel Bacău în dosar nr. 55662/110/2007.
în susținerea acțiunii, întemeiată pe dispozițiile art. 318 C.proc.civ., contestatorul a invocat:
- omisiunea de a se lua în considerare dispoziția Curții Constituționale din Decizia nr. 838/27.05.2009 - publicată în M. Of. la data de 3.07.2009, privitoare la necompetența instanțelor de a institui, modifica sau abroga acte normative cu aplicare generală și a Deciziilor Curții Constituționale nr. 818/2008 și nr. 819/2008 ce au declarat neconstituționalitatea - printre altele - a art. 27 alin. (1) din O.G. nr. 137/2000 în măsura în care ar putea fi interpretat ca deschizând dreptul instanței de a anula sau de a refuza aplicarea unor acte normative considerate discriminatorii;
- reținerea eronată a discriminării reclamanților pe criteriul categoriei socio-profesionale, față de neregăsirea acestui criteriu în criteriile de discriminare prevăzute de Directivele nr. 2000/43 și 2000/78.
La 5.03.2012 s-au completat motivele de contestație prin invocarea Deciziei înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 25 din 14.11.2011, pronunțată în recurs în interesul legii, în sensul că: „ Dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 10/2007 privind creșterile salariale (…) se interpretează în sensul că nu se aplică și magistraților”.
Pentru a se verifica sub aspect procedural dacă s-a respectat termenul de promovare a contestației, la termenul din 1.02.2012 s-a solicitat părților să comunice dacă s-a executat sau nu hotărârea contestată.
Față de relațiile comunicate de contestator și intimatul A.I., cum că în septembrie 2010 s-a executat benevol o parte din suma datorată conform titlului executoriu constituit de Sentința civilă nr. 43/ 1.10.2008 a Curții de Apel Bacău, la termenul din 7.03.2012, din oficiu, instanța a invocat excepția tardivității în raport de dispozițiile art. 319 alin. (2) teza a II-a C.proc.civ. și data formulării contestației (28.10.2011), acordându-se părților termen pentru a formula concluzii pe excepție.
Contestatorul a solicitat respingerea excepției întrucât decizia contestată fiind susceptibilă de executare putea fi contestată în condițiile tezei I a art. 319 alin. (2) C.proc.civ.; textul exclude executarea de bună voie - ca în cazul de față -, fiind imposibil de stabilit un moment până la care putea fi formulată contestația; oricum, în cadru legal, aceasta putea fi formulată până la împlinirea prescripției dreptului de a cere executarea silită.
Intimatul A.I. a solicitat admiterea excepției întrucât la 3.07.2009 au somat ordonatorul secundar de credite pentru executarea Sentința civilă 43/2008 a Curții de Apel Bacău, iar în septembrie 2010 s-a executat în parte suma acordată prin acest titlu.
Examinând contestația în anulare prin prisma excepției invocate, conform art. 137 alin. (1) C.proc.civ. (dispoziție ce obligă instanța a soluționa prioritar fondului pricinii excepțiile de procedură sau fond), în raport de actele și lucrările dosarului, de motivele invocate și față de dispozițiile art. 319 C.proc.civ., Curtea a constatat caracterul întemeiat al excepției, fondat pe considerentele ce se vor dezvolta:
Obiect al contestației îl constituie o hotărâre judecătorească irevocabilă (Decizia civilă 661/1.06.2009 a Curții de Apel Bacău) prin care s-a respins ca nefondat recursul declarat împotriva Sentinței civile nr. 43 din 1.10.2008 a Curții de Apel Bacău; contrar susținerii contestatorului, o astfel de hotărâre nu se aduce la îndeplinire pe cale de executare silită; această concluzie se regăsește și în jurisprudența îCCJ - Decizia nr. 3290/2006, Decizia nr. 279/18.01.2008 („în cazul în care se atacă o hotărâre de respingere a recursului, adică o hotărâre irevocabilă, nesusceptibilă de executare silită, contestația se poate face în termen de 15 zile de la data la care contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când a rămas irevocabilă, adică de la data pronunțării”).
Prin urmare, sub aspect procedural, acestei contestații îi sunt incidente dispozițiile art. 319 alin. (2) teza a II-a C.proc.civ. („împotriva hotărârilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data când contestatorul a luat cunoștință de hotărâre, dar nu mai târziu de un an de la data când hotărârea a rămas irevocabilă”).
în raport de aceste reguli, se observă că în cauză - în lipsa altor probe și în contextul recunoașterii tuturor părților - termenul subiectiv - de luare la cunoștință de către contestator a deciziei contestate -, a survenit la data executării parțiale a hotărârii de fond (septembrie 2010); acest termen depășește însă pe cel obiectiv prevăzut de legiuitor, termen ce se împlinise la 1.06.2010;
Cum data promovării contestației în anulare a fost, conform ștampilei de pe plicul de expediere, 28.10.2011, rezultă că, indiferent de termenele legale la care se raportează, dreptul a fost exercitat tardiv.
Chiar și în situația în care s-ar primi susținerea contestatorului privitoare la caracterul susceptibil de executare a obiectului contestației în anulare, exercitarea dreptului tot nu apare ca fiind în termen întrucât:
- obiect al contestației în anulare îl pot constitui atât hotărâri susceptibile de executare, cât și hotărâri nesusceptibile de executare; executarea poate fi benevolă din partea debitorului (situație care constituie regula) ori pe cale silită ( situație ce constituie excepția).
- art. 319 alin. (2) C.proc.civ., în forma actuală, trebuie interpretat în sensul reglementării, în cele două teze ale sale, a tuturor situațiilor anterior menționate, neputându-se accepta ideea omisiunii vreuneia dintre acestea (așa cum încearcă a se apăra contestatorul); această concluzie este susținută și de evoluția textului în timp, fiind de observat că în forma sa anterioară modificării aduse de Legea nr. 219/2005 executarea benevolă era acoperită de teza I: „Contestația se poate face înainte de începerea executării (fără distincții) și în tot timpul ei, până la săvârșirea ultimului act de executare”. De asemenea, Curtea Constituțională, cu ocazia examinării constituționalității tezei I a alin. (2) a acestui articol, a constatat în Deciziile nr. 765/2009 și nr. 1539/2011 că această primă reglementare acoperă situația executării silite (limitarea în timp a introducerii contestației raportându-se la termenul de a cere executarea silită).
- cum executarea s-a efectuat de bună voie în septembrie 2010, rezultă că speței îi este incidentă teza a II-a a alin. (2) a art. 319 C.proc.civ.
Ori în raport de aceleași constatări de la prima reținere a aplicabilității acestui text, contestația apare din nou ca tardiv promovată.
în acest context, reținând și că nu s-a invocat și nici probat că ar fi fost incidentă vreuna din situațiile de imposibilitate de promovare în termen prevăzute de art. 103 C.proc.civ., excepția a fost admisă, iar contestația respinsă ca tardiv introdusă.
| ← Competenţa materială de soluţionare a cererii de înfiinţare... | Drept procesual civil. Modificarea sau casarea unei hotărâri... → |
|---|
