Drepturi băneşti. Jurisprudență Chemare în judecată (acţiuni, cereri); Plăţi
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Sentinţă civilă nr. 122/2016 din data de 19.01.2016
Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2016:010.000122
Cod operator 2442/2443
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA CONFLICTE DE munca ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Nr. 122/2016
Ședința publică de la 19 Ianuarie 2016
Pe rol fiind judecarea cererii formulată de reclamantul MI în contradictoriu cu pârâții SC CEO SA, DSP GJ și CJP GJ, având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat DC pentru reclamantul MI, consilier juridic CV pentru pârâta CJP GJ, consilier juridic AL pentru pârâta SC CEO SA, lipsă fiind pârâta DSP GJ.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care s-a pus în discuția părților prezente proba cu expertiza tehnică de specialitate solicitată de reclamant.
Apărătorul ales al reclamantului a solicitat admiterea probei cu expertiză tehnică de specialitate, cu motivarea că este necesară pentru calculul drepturilor bănești cuvenite reclamantului.
Consilier juridic CV pentru pârâta CJP GJ și consilier juridic AL pentru pârâta SC CEO SA au solicitat respingerea probei cu expertiză.
Instanța respinge proba solicitată de reclamant privind efectuarea unei expertize tehnice de specialitate contabilitate, reținând că nu este necesară și utilă soluționării cauzei.
După care constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat și probe de administrat s-a acordat cuvântul părților prezente.
Avocat DC pentru reclamant a solicitat respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții SC CEO SA, DSP GJ și CJP GJ, iar cu privire la fondul cauzei a arătat că înțelege să nu formuleze concluzii în acest sens ca urmare a respingerii probei cu expertiza de specialitate.
Consilier juridic CV pentru pârâta CJP GJ a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive.
Consilier juridic AL pentru pârâta SC CEO SA a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive în ceea ce privește cererea reclamantului la plata drepturilor bănești ca urmare a încadrării și întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale și respingerea celorlalte pretenții ca neîntemeiate.
TRIBUNALUL
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj - Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, reclamantul MI a chemat în judecată pârâții SC CEO SA, DSP GJ și CJP GJ solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se fie obligați pârâții în solidar la plata compensanților bănești reprezentate de diferențele salariale, sporuri și alte drepturi bănești, aferente perioadei 24.10.2012 și data pronunțării sentinței, determinate de schimbarea locului de muncă, ca urmare dobândirii bolii profesionale declarată prin fișa nr. 38/27.04.2012, să fie obligate pârâtele SC CE SA și DSP GJ la plata diferenței de 20% a drepturilor bănești izvorâte din concediile medicale, neîncadrate corespunzător medical din vina DSP Gorj prin schimbarea greșită a codului de boală, să fie obligată unitatea angajatoare SC CEO SA la virarea contribuțiilor la bugetul asigurărilor sociale pentru diferențe salariale solicitate, pentru activitatea prestată în condiții speciale similare grupei a II a de muncă aferente întregii perioade indicate în acțiune, să fie obligată unitatea angajatoare la plata zilelor de concediu de odihnă respectiv câte 5 în fiecare an, a primei de vacanță, a contravalorii tichetelor de masă și la plata cheltuielilor legate de investigații, tratament, recuperare și cheltuielilor de judecată ocazionate de soluționarea cauzei.
În motivarea cererii reclamantul a arătat că este angajatul unității SC CEO SA, desfășurând activitate de electrician în cadrul EMCR.
Că datorită muncii prestate în condiții grele, respectiv în factori de umiditate, frig, curenți, lucru la înălțime, manipulare de greutăți și alte condiții periculoase, a dobândit boala profesională identificată prin fișa de declarare a cazului de boală profesională nr. 38/27.04.2012 și procesul verbal nr. 30/27.04.2012.
Că, ulterior a fost emisă decizia numărul 541/24.10.2012, prin care i-a fost schimbat locul de muncă și diminuate drepturile salariale urmând să activeze în cadrul atelierului pentru reparații electrice din cadrul unității.
S-a invocat de către reclamant că aceste pierderi salariale au fost generate de dobândirea bolii profesionale sens în care trebuiau compensate pecuniar de către unitățile pârâte în baza asigurării sociale de care beneficiază ca și salariat, printr-un circuit legal rezultat din prevederile legii asigurărilor sociale de sănătate și Legii 319 /2006, privind securitatea și sănătatea în muncă.
Că nu a primit aceste compensații bănești datorită faptului că pârâta DSP GJ, în mod culpabil nu a încadrat situația sa de boală profesională, în normativele și codurile medicale corespunzătoare, astfel încât să fie compensat corespunzător, pentru pierderea diferențelor salariale pe baza asigurării sociale de salariat.
Că din aceste motive drepturile bănești obținute au rămas la nivelul celor stabilite urmare a deciziei 541/24.10.2012 iar de prejudiciul ce i-a fost creat se fac vinovate atât unitatea angajatoare cât și DSP GJ situația creată fiind de natură să afecteze și contribuția la casa de pensii eferentă unor punctaje și încadrări corecte, în condițiilor speciale de muncă.
S-a apreciat de către reclamant că unitatea angajatoare trebuie să asigure o compensație materială completă pentru prejudiciile cauzate salariatului în plan personal ca urmare a desfășurării activității în beneficiul acesteia ceea ce nu s-a întâmplat în cazul său, deși a solicitat în mai multe rânduri acest lucru.
În drept, s-au invocat dispozițiile articolului 253 din Codul muncii raportat la Legea 319/2006 și Legea Asigurărilor.
În dovedirea cererii s-au depus la dosarul cauzei în copie certificată conform cu originalul documentele de declare a bolii profesionale, decizia nr. 541/24.10.2010 privind schimbarea locului de muncă, adeverința privind nivelul veniturilor salariale din perioada precizată în acțiune și decizia CNPAS Gorj nr. 5431/20.08.2012 privind pierderea capacității de muncă.
S-a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică de specialitate contabilă.
Pârâta DSP GJ a formulat întâmpinare invocând pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive și tardivitatea formulării cererii, iar pe fondul cauzei netemeinicia cererii.
În ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive s-a susținut în esență de către pârâtă că pretențiile bănești solicitate de către reclamant derivă dintr-un raport juridic pe care acesta îl are cu angajatorul și nu cu DSP GJ, neexistând identitate între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic.
Faptul că fișa de declare a cazului de boală profesională și procesul verbal de cercetare a cazului de boală profesională au fost întocmite de DSP și ITM GJ, nu îndreptățește reclamantul să formuleze pretenții, cu atât mai mult cu cât înscrisurile respective nu infirmă diagnosticul de boală profesională ci sunt rezultatul atribuțiilor exercitate în îndeplinirea prevederile anexei HG nr. 1425/2006.
În ceea ce privește excepția tardivității cererii s-a invocat de către pârâtă că procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională nu a fost contestat în termen de 30 de zile în condițiile art. 155 din anexa la HG nr. 1425/2006.
Cât privește fondul cauzei pârâta a apreciat că pretențiile reclamantului sunt neîntemeiate.
Pârâta SC CEO SA a formulat întâmpinare invocând pe cale de excepție lipsa calității procesuale pasive privind obligarea acesteia la plata drepturilor bănești neacordate ca urmare a încadrări și întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale, iar pe fondul cauzei respingerea celorlalte pretenții ca neîntemeiate.
S-a susținut în esență de către pârâtă că în perioada 24.10.2012-prezent reclamantul a fost salarizat conform certificatelor de concediu medical avizate de CJP GJ care au fost prezentate angajatorului, iar faptul că aceste concedii medicale nu au fost încadrate corespunzător nu-i este imputabil acesteia.
Referitor la drepturile salariale solicitate s-a arătat că acestea au fost acordate conform actului adițional din data de 19.02.2013, iar prin semnarea acestui act adițional reclamantul a consfințit la modificarea elementelor esențiale ale contractului individual de muncă.
Pe parcursul cercetării judecătorești reclamantul a calificat obiectul cererii de chemare în judecată, solicitând promovarea acțiunii în contradictoriu cu pârâții SC CEO SA și DSP GJ, în sensul că unitatea angajatoare SC CEO SA să fie obligată în solidar cu DSP GJ la plata drepturilor bănești neacordate din culpa celor două unități ca urmare a încadrării și întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale prin schimbarea greșită a codului de boală profesională și în contradictoriu cu CJP GJ pentru opozabilitatea hotărârii în sensul recunoașterii perioadei în litigiu ca activitate similară grupei a II a de muncă, activitate ce a desfășurat-o și i-a fost recunoscută ca atare, anterior dobândirii bolii profesionale.
Examinând cererea dedusă judecății în raport de actele și lucrările dosarului, de obiectul acțiunii și dispozițiile legale invocate, Tribunalul în raport de dispozițiile art. 248 Cod procedură civilă, se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos în total sau în parte cercetarea în fond a pricinii.
Cu privire la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâții SC CEO SA, CJP GJ și DSP GJ instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive și respinge cererea ulterior precizată față de acești pârâți, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă, pentru următoarele considerente:
Calitatea procesuală a părților este una din condițiile de admisibilitate a acțiunii, iar calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății, astfel cum rezultă din prevederile art.36 din Codul de procedură civilă.
Una dintre condițiile de admisibilitate a acțiuni o constituie calitatea procesuală a părților, reclamantul având obligația să justifice atât calitatea procesuală activă cât și calitatea procesuală pasivă.
Calitatea procesuală pasivă presupune identitatea dintre persoana chemată în judecată și debitorul căruia îi incumbă îndeplinirea obligației a cărei îndeplinire se cere în cauza dedusă judecății.
Cu privire la pârâta CJP GJ care este chemată în judecată pentru opozabilitatea hotărârii în sensul recunoașterii perioadei în litigiu ca activitate similară grupei a II a de muncă, instanța va admite excepția lipsei calități procesuale pasive a acesteia, reținând că atribuțiile CJP sunt expres reglementate de dispozițiile Legii nr. 263/2010, neavând atribuții privind recunoașterea activității desfășurate de către reclamant în grupa de muncă, acest atribut aparținând angajatorului.
În ceea ce privește pârâta DSP GJ instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive, reținând că nu există identitate între persoana pârâtului și cel obligat în cadrul aceluiași raport juridic.
Pretențiile reclamantului, respectiv drepturile salariale solicitate derivă dintr-un raport juridic pe care reclamantul îl are cu angajatorul SC CEO SA.
Fișa de declarare a cazului de boală profesională BP 2 nr. 38/27.04.2012 și procesul-verbal nr. 30/27.04.2012 de cercetare a cazului de boală profesională au fost întocmite de DSP GJ și ITM GJ în îndeplinirea prevederilor anexei HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, care statuează întreaga procedură ce trebuie urmată în cercetarea bolii profesionale.
Astfel, potrivit art. 151 - Secțiunea a VII a -cercetare boală profesională, după primirea fișei de semnalare a BP1, medicul specialist de medicina muncii din cadrul direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București cercetează în termen de 7 zile, având în vedere ruta profesională, cauzele îmbolnăvirii profesionale.
Potrivit art. 152 - cercetarea se face în prezența angajatorului sau a reprezentantului acestuia, ori, după caz, a persoanelor fizice autorizate în cazul profesiilor liberale, conform art. 34 alin. 2 din lege.
Procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională este semnat de toți cei care au luat parte la cercetare, conform competențelor, menționându-se în mod special cauzele îmbolnăvirii, responsabilitatea angajatorilor și măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru prevenirea unor boli profesionale similare (art. 154).
Pe baza confirmării caracterului profesional al îmbolnăvirii, medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea declară cazul de îmbolnăvire profesională, completând fișa de declare a cazului de boală profesională BP2, care trebuie să aibă ștampila direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București și trebuie să cuprindă data declarării.
Astfel, din fișa de declare a cazului de boală profesională și a procesului-verbal de cercetare a cazului de boală profesională a rezultat că boala reclamantului se încadrează în categoria bolilor profesionale, drept pentru care s-a recomandat să nu mai lucreze în condiții de microclimat nefavorabil, să nu manipuleze greutăți de peste 10 kg, să beneficieze de tratament balneo - fizio - terapeutic și medical și s-a recomandat schimbarea locului de muncă, recomandare ce nu avut un caracter permanent ci unul temporar, în funcție de starea de sănătate a reclamantului.
Raportat la atribuțiile DSP GJ conform dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța reține lipsa calității procesuale pasive a acesteia în ceea ce privește plata drepturilor bănești ca urmare a încadrări și întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale.
Se va admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC CEO SA, în ceea ce privește capătul de cerere ulterior precizat, având ca obiect obligarea acesteia la plata drepturilor bănești neacordate ca urmare a încadrării și întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale prin schimbarea greșită a codului de boală profesională, pentru următoarele considerente:
Reclamantul în perioada 24.10.2012 și până în prezent a fost salarizat conform certificatelor de concediu medical avizate de CJP GJ, iar faptul că nu au fost încadrate corespunzător nu este imputabil pârâtei SC CEO SA. Aceste concedii medicale avizate de către CJP GJ au fost plătite de către angajator conform dispozițiilor legale în vigoare.
Astfel, pârâta SC CEO SA nu are atribuții în ceea ce privește întocmirea concediilor medicale și nici atribuții cu privire la stabilirea diagnosticului de boală profesională.
Referitor la celelalte pretenții solicitate de către reclamant instanța reține următoarele:
Urmare a procesului verbal de cercetare nr. 30/27.042012 și a fișei de declare a cazului de boală profesională BP2 nr. 38/27.04.2012, în urma recomandărilor medicale privind schimbarea locului de muncă, pârâta SC CEO SA a emis decizia nr. 541/24.10.2012 prin care reclamantul MI a trecut din funcția de electrician CA - Secția Electrica - formație revizii săptămânale, în funcția de electrician în cadrul Secției Electrice - Atelier Electric - CR.
Conform recomandărilor medicului primar de medicina muncii și DSP GJ din procesul-verbal de cercetare a cazului de boală profesională reclamantul a fost încadrat în condiții normale.
Astfel, drepturile salariale au fost acordate reclamantului conform actului adițional din 19.02.2013 (fila 118 la dosar), reclamantul semnând actul adițional la contractul individual de muncă fiind de acord cu modificarea elementelor esențiale ale contractului individual de muncă, sens în care s-a emis decizia nr. 541/24.10.2012.
Se reține că atât procesul-verbal de certare a cazului de boală profesională, cât și fișa de evaluare a cazului de boală profesională, dar și decizia nr. 541/24.10.2012 emisă de SC CEO SA nu au fost contestate de către reclamant.
Astfel, nu poate fi reținută culpa pârâtei SC CEO SA în schimbare a locului de muncă al reclamantului, câtă vreme modificarea contractului individual de muncă s-a realizat prin acordul părților cu respectarea prevederilor art. 41 alin. 1 Codul muncii.
Pentru aceste considerente și cu motivarea mai sus expusă;
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților CJP GJ, cu sediul în …. și DSP GJ, cu sediul în …., invocată de aceștia și respinge cererea ulterior precizată față de acești pârâți, ca fiind îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta SC CEO SA, cu sediul în ….., în ceea ce privește capătul de cerere ulterior precizat, având ca obiect obligarea acesteia la plata drepturilor bănești neacordate ca urmare a încadrării și întocmirii necorespunzătoare a concediilor medicale prin schimbarea greșită a codului de boală profesională și, în consecință, respinge acest capăt de cerere ca fiind îndreptat împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Respinge celelalte pretenții formulate de reclamantul MI,..... ca neîntemeiate.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, ce se depune la Tribunalul Gorj.
Pronunțată în ședința publică din 19.01.2016, la Tribunalul Gorj.
| ← Contestaţie în anulare. Art.506 C.p.civ. Calcularea termenului... | Fond funciar.Art.11 alin. 8 din HG 890/2005 . Jurisprudență... → |
|---|
