Drepturi reale. Coproprietate forţată. Exercitare abuzivă a dreptului de proprietate
| Comentarii |
|
Potrivit regimului juridic al coproprietăţii forţate, coproprietarii pot dispune exclusiv doar de cotele lor ideale pe care le au asupra bunului, astfel încât oricare coproprietari se poate opune modificărilor prin care vreunul dintre ei ar diminua cotele de coproprietate sau aptitudinea de a fi utilizat imobilul în materialitatea sa, în forma anterioară executării lucrărilor. În concluzie, edificarea unei construcţii pe terenul aflat în indiviziune forţată, fără consimţământul celorlalţi coproprietari, reprezintă o formă de exercitare abuzivă a dreptului de proprietate.
Secţia civilă, Decizia nr. 1118 din 25 octombrie 2007
Prin decizia civilă nr. 194 din 23 martie 2007, Tribunalul Timiș a admis apelul declarat de pârâta S.E. împotriva sentinței civile nr. 5571/2006 a Judecătoriei Timișoara, pe care a schimbat-o în sensul că a respins acțiunea formulată de reclamanții L.D. și L.L.
Inițial, în prima fază procesuală, prima instanță a admis acțiunea reclamanților, pentru obligație de a face, sens în care a obligat pe pârâta să desființeze terasa construită în curtea comună a imobilului înscris în cartea funciară, fără acordul coindivizarilor.
Pentru a pronunța această hotărâre, rezumând motivarea, prima instanță a avut în vedere că, prin construirea terasei fără acordul celorlalți coproprietari, pârâta a transformat o parte din curtea comună a imobilului aflat în indiviziune forțată în loc de relaxare și odihnă exclusivă, apreciind că acest fapt este o exercitare abuzivă a drepturilor ce intră în conținutul indiviziunii forțate, și, astfel, a sancționat abuzul de drept al pârâtei, prin obligarea desființării terasei construite fără acordul coproprietarilor.
Tribunalul a apreciat că este întemeiat apelul declarat de pârâtă, cu consecința schimbării sentinței și respingerii acțiunii reclamanților, reținând că terenul pe care se află terasa în litigiu este proprietatea tabulară a Statului Român, conform extrasului de carte funciară, iar Statul Român nu a promovat o acțiune pentru desființarea lucrărilor. De asemenea, instanța de apel a avut în vedere că sancțiunea amenzii contravenționale aplicată de Primăria Municipiului T. persoanei ce a efectuat lucrările, apelanta SC, a fost anulată definitiv prin sentința civilă nr. 18533/2002 a Judecătoriei Timișoara, iar reclamanții nu justifică interesul introducerii unei acțiuni în obligație de a face, constând în demolarea terasei în litigiu, cât timp, conform expertizei și probelor testimoniale, s-a dovedit că aceasta nu blochează accesul la podul comun.
împotriva deciziei Tribunalului au declarat recurs reclamanții, arătând că decizia recurată încalcă prevederile art. 728 C.civ., respectiv încalcă dreptul celorlalți coproprietari, câtă vreme pârâta a construit, fără acordul celorlalți coproprietari, în curtea comună, terasa în litigiu, pentru folosință proprie, precizând că sentința la care face trimitere Tribunalul nu le este opozabilă.
Prin decizia civilă nr. 1118 din 25 octombrie 2007, în temeiul art. 304 pct. 9 C.proc.civ., Curtea de Apel Timișoara a admis recursul declarat de reclamanți, precum și cererea de intervenție în interesul reclamanților formulată de Consiliul Local T. împotriva deciziei civile nr. 194/2007 a Tribunalului Timiș, pe care a modificat-o în tot în sensul că a respins apelul declarat de pârâtă împotriva hotărârii primei instanțe.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel Timișoara a reținut, în primul rând, că excepția autorității de lucru judecat nu operează în cauză, deoarece nu există identitate de obiect și de părți, litigiul de față având ca obiect obligație de a face, iar cel soluționat prin sentința civilă nr. 18533/2002 plângere împotriva procesului-verbal de contravenție, în acest din urmă litigiu reclamanții L.D. și L.L. neavând calitatea de părți.
în al doilea mod, Curtea a avut în vedere că, în cazul coproprietății forțate, coproprietarii pot dispune exclusiv doar de cotele lor ideale ce le sunt recunoscute, astfel încât oricare dintre coproprietari se poate opune modificărilor prin care vreunul dintre ei ar diminua cotele de proprietate sau aptitudinea de a fi utilizat imobilul în materialitatea sa, în forma anterioară executării lucrărilor. Or, în speța de față, potrivit interogatoriului pârâtei, înscrisurilor și fotografiilor aflate la dosar, este de necontestat că pârâta a construit o terasă pe terenul aflat în indiviziune forțată, fără acordul celorlalți coproprietari, ceea ce a condus la diminuarea aptitudinii acestora de a utiliza terenul în materialitatea sa, în forma anterioară executării lucrărilor, prin obstrucționarea accesului celorlalți coproprietari la casa scării și podul comun.
Pe de altă parte, în cauză nu are relevanță că terenul este proprietatea Statului Român și că este dat doar folosință în favoarea proprietarilor apartamentelor, în cotele corespunzătoare întinderii construcțiilor, câtă vreme aceste apartamente au fost cumpărate în baza Legii nr. 112/1995, iar potrivit art. 37 din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 112/1995, odată cu dreptul de proprietate asupra construcției, cumpărătorii dobândesc și dreptul de proprietate asupra terenului.
în consecință, Curtea a conchis că hotărârea recurată a fost dată cu aplicarea greșită a art. 480 și art. 728 C.civ.
(Judecător Gheorghe Oberșterescu)
| ← Apartament dobândit în baza art. 9 alin. (1) din Legea nr.... | Interpretarea art. 27 din Legea nr. 114/1996 → |
|---|
