Este nelegală impunerea obţinerii acordului autentic al vecinului, pe considerentul existenţei unui litigiu între aceste părţi având ca obiect grăniţuire, această condiţie excedând cadrului legal.
Comentarii |
|
Tribunalul MARAMUREŞ-Secția II-a Civilă de contencios Administrativ și Fiscal Decizie nr. 64 din data de 14.01.2016
Prin sentința civilă nr. 64 din 14.01.2016 pronunțată în dosarul nr. 5744/100/2014 al Tribunalului Maramureș, a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Nicula Ecaterina Lucica în contradictoriu cu pârâtul Primarul Municipiului Baia Mare.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamanta N. E. L. prin care a solicitat admiterea recursului si modificarea în tot a sentinței atacate în sensul admiterii cererii și anulării parțiale a certificatului de urbanism nr.147/27.02.2014 în ceea ce privește măsura obligativității întocmirii unui plan urbanistic zonal, a obținerii avizului Comisiei Municipale de sistematizare a circulației si a obținerii acordului autentic al numitului Iovan Moise, cu cheltuieli de judecată la fond și în recurs.
Examinând recursul declarat de reclamantă, Curtea constată că acesta este întemeiat, din următoarele considerente:
Prin certificatul de urbanism nr. 147/27.02.2014 eliberat de Primarul mun. Baia Mare, în vederea autorizării executării lucrărilor de împrejmuire a unui teren proprietatea recurentei, aflate în extravilan, s-a solicitat acesteia întocmirea unui plan urbanistic zonal, obținerea avizului comisiei locale de sistematizare a circulației și obținerea acordului autentic al vecinului Iovan Moise.
Instanța de fond a reținut că acest act administrativ este legal, întrucât, în condițiile art. 23 alin. 1 și 2 din Legea nr. 50/1991, este obligatorie întocmirea Planului urbanistic zonal, acordul autentic al vecinului este necesar, în condițiile existenței unui litigiu cu acest vecin având ca obiect grănițuire, acord care poate fundamenta un aviz favorabil al comisiei municipale de sistematizare a circulației.
Analizând cerințele din certificatul de urbanism Curtea constată că, potrivit dispozițiilor pct. 2.5.6 din Anexa I la Legea nr. 50/1991, acordul vecinilor, conform prevederilor legale în vigoare, exprimat în forma autentică, se solicită pentru construcțiile noi, amplasate adiacent construcțiilor existente sau în imediata lor vecinătate - și numai dacă sunt necesare măsuri de intervenție pentru protejarea acestora -, pentru lucrări de construcții necesare în vederea schimbării destinației în clădiri existente, precum și în cazul amplasării de construcții cu altă destinație decât cea a clădirilor învecinate.
Or, în raport de dispozițiile legale anunțate anterior, este nelegală impunerea obținerii acordului autentic al vecinului, pe considerentul existenței unui litigiu între aceste părți având ca obiect grănițuire, această condiție excedând cadrului legal.
De asemenea, contrar celor reținute de către instanța de fond, în speță nu este justificată nici cerința avizului favorabil al comisiei municipale de sistematizare a circulației, cu atât mai mult cu cât, prin sentința civilă nr. 1854/2012 pronunțată de Judecătoria Baia Mare în dosar nr. 12425/182/2010 s-a stabilit că terenul deținut de recurentă, pentru împrejmuirea căruia s-a solicitat emiterea autorizației de construire, nu este afectat de drum public. De altfel, instanța de fond a reținut necesitatea acestui aviz ca urmare a acordului ce urmează a fi obținut de la vecin, acord care, astfel cum s-a arătat anterior, nu era necesar a fi obținut.
În ceea ce privește, însă, stabilirea în sarcina recurentei a obligației de elaborare a unui plan urbanistic zonal, Curtea reține că în mod legal și temeinic a reținut instanța de fond că această obligație se impune a fi menținută.
Astfel, esențial din acest punct de vedere este că terenul pentru împrejmuirea căruia se solicită autorizația de construire este situat în extravilan.
Or, potrivit dispozițiilor art. 6 alin. 1 lit. a din Legea nr. 50/1991, certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritățile prevăzute la art. 4 fac cunoscute solicitantului informațiile privind regimul juridic, economic și tehnic al terenurilor și construcțiilor existente la data solicitării, în conformitate cu prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului, după caz, avizate și aprobate potrivit legii.
Prin urmare, emiterea certificatului de urbanism are scop informativ, solicitantului făcându-i-se cunoscute anumite informații care rezultă din prevederile planurilor urbanistice și ale regulamentelor aferente acestora, pornindu-se de la prezumția că pentru terenul respectiv există un astfel de plan urbanistic, deci că zona este una studiată.
În lipsa, însă, a studierii zonei și a elaborării unui plan urbanistic zonal, (terenul fiind situat în extravilan și zona nefiind studiată), autoritatea publică nu poate furniza solicitantului aceste informații, necesare autorizării lucrărilor de împrejmuire.
În acest context, Curtea apreciază, la fel ca și instanța de fond, că se impune în sarcina recurentei obligația elaborării unui Plan urbanistic zonal, cerința fiind una legală.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că recursul declarat este întemeiat motiv pentru care, în temeiul dispozițiilor art. 498 Cod procedură civilă, a admis și a dispus în consecință.
În conformitate cu dispozițiile art. 453 Cod procedură civilă, pârâtul Municipiul Baia Mare va fi obligată la plata, în favoarea reclamantei, a cheltuielilor de judecată parțiale la fond și recurs, proporțional cu partea din acțiune admisă.
← Măsura emiterii ordinului de protecţie trebuie luată de... | Litigii cu profesioniştii – suspendare a procesului de... → |
---|