Excepţii. Puterea de lucru judecat şi autoritatea de lucru judecat. Discuţii
| Comentarii |
|
Autoritatea lucrului judecat semnifică calitatea ataşată hotărârii de la momentul adoptării ei şi până la expirarea termenului de exercitare a căilor de atac de reformare sau de retractare ori, după caz, până la respingerea acestora. Puterea lucrului judecat înseamnă, aşadar, calitatea ataşată hotărârii care nu mai poate fi reformată sau retractată.
Secţia I civilă şi pentru cauze cu minori şi familie, Decizia nr. 123 din 17 februarie 2010
Prin cererea formulată la data de 7.09.2009, la Tribunalul Olt, reclamanții N.C., D.F., N.N., C.M., M.T., M.F., M.L., M.L. au solicitat anularea dispoziției nr. 2750/04.08.2009 emisă de primarul Municipiului Slatina prin care s-au acordat despăgubirii pentru imobilul construcție și teren situat în Slatina, str. P. nr. 5.
în motivarea cererii reclamanții au arătat că anularea parțială a dispoziției se impune pentru că se poate dispune restituirea în natură a suprafeței de teren de 600 mp aferente imobilului, teren liber în prezent, nefiind afectat de investiții publice.
Pârâta a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția puterii de lucru judecat, având în vedere faptul că reclamanții s-au adresat anterior instanței cu cerere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 10/2001 pentru restituirea în natură a imobilului situat în Slatina, compus din teren și construcție iar prin sentința civilă nr. 895/2007 rămasă definitivă, a fost respinsă, acțiunea ce a avut ca obiect anularea dispoziției nr. 1342/21.02.2007.
Prin sentința civilă nr. 1096/16.11.2009, pronunțată de Tribunalul Olt, în dosarul nr.3106/104/2009, s-a admis excepția puterii de lucru judecat invocată de pârâta Primăria Municipiului Slatina și s-a respins acțiunea.
A reținut prima instanță că în urma notificării adresată de reclamanți Primăriei Mun. Craiova, prin care au solicitat restituirea terenului expropriat în suprafață de 600 mp, și măsuri reparatorii în echivalent pentru construcțiile demolate - s-a emis dispoziția nr. 1342/2007 privind acordarea de despăgubiri reclamanților pentru întregul imobil.
Contestația formulată împotriva acestei dispoziții, prin care reclamanții solicitau restituirea în natură a terenului, a fost respinsă de Tribunalul Olt prin sentința civilă nr. 895/18.98.2007, pronunțată în dosarul nr. 1067/104/2007, ce a rămas definitivă prin neapelare.
A mai reținut instanța că dispoziția contestată în speță reprezintă doar o completare a primei dispoziții pentru corectarea unei erori privitoare la suprafața construcțiilor demolate și care nu schimbă măsurile dispuse și nici situația de fapt stabilită anterior, astfel că aspectele reținute prin hotărârea judecătorească anterioară au putere de lucru judecat în prezenta cauză.
împotriva sentinței au declarat apel reclamanții, susținând că în mod greșit prima instanță a admis excepția autorității de lucru judecat întrucât nu există tripla identitate de părți, obiect și cauză între cele două pricini.
Apelanții au arătat în concret că obiectul primului proces l-a constituit dispoziția nr. 1342/21.02.2007, emisă de pârâtă, pe când în speță se contestă o dispoziție ulterioară cu nr. 2750/04.08.2009.
Apelul este nefondat.
Prima instanță nu a reținut excepția autorității de lucru judecat în prezenta cauză, cum eronat susțin apelanții, ci puterea de lucru judecat pe care o are în această cauză sentința civilă nr. 895/18.02.2007 a Tribunalului Olt, hotărâre prin care s-a soluționat contestația formulată de reclamanți împotriva primei dispoziții emisă de pârâtă.
Prin acea acțiune, reclamanții au solicitat anularea în parte a dispoziției și restituirea în natură a terenului pretinzând că nu este afectat de construcții ori de utilități de interes public.
Acțiunea a fost respinsă, instanța reținând că nu este posibilă restituirea în natură a terenului expropriat întrucât acesta este ocupat de blocurile și utilitățile publice realizate conform scopului exproprierii.
Prin acțiunea de față se cere anularea celei de a doua dispoziții (emisă de pârâtă pentru corectarea unei erori materiale din cuprinsul primei dispoziții) cu aceeași motivare, reclamanții susținând că este posibilă restituirea în natură a terenului.
Or, după cum s-a arătat asupra imposibilității restituirii în natură a terenului, instanțele au statuat prin hotărâri irevocabile care nu pot fi ignorate ori nesocotite în prezenta cauză - pentru că s-ar încălca puterea de lucru judecat.
Puterea de lucru judecat nu este reglementată în mod expres ca un efect al hotărârii judecătorești, ci ca o prezumție legală prin art. 1200 pct. 4 C.civ. și ca o excepție procesuală - prin art. 166 C.proc.civ.
Efectele puterii de lucru judecat prezintă un aspect negativ pentru partea care a pierdut procesul, în sensul că nu mai poate repune în discuție dreptul său într-un alt litigiu.
în prezenta speță reclamanții nu mai puteau să ceară restituirea în natură a terenului pentru care prin cele două dispoziții emise de pârâtă și contestate succesiv, li s-au acordat despăgubiri atâta timp cât prin hotărârile date în litigiul anterior s-a stabilit cu putere de lucru judecat că întreaga suprafață a terenului expropriat este ocupată funcțional de blocuri de locuințe și de utilități publice.
Lucrul judecat are mai multe efecte între care exclusivitatea, care face să nu fie posibil un nou litigiu dacă există tripla identitate de părți, obiect și cauză dar și obligativitatea care face ca părțile să se supună hotărârii judecătorești.
în considerarea acestor efecte ale puterii de lucru judecat, expresiile „putere de lucru judecat” și” nu sunt sinonime. Autoritatea de lucru judecat este o parte a puterii de lucru judecat. Existența unei hotărâri judecătorești poate fi invocată în cadrul unui proces cu autoritate de lucru judecat, atunci când se invocă exclusivitatea hotărârii, ceea ce nu-i valabil în speță sau cu putere de lucru judecat când se invocă obligativitatea sa fără ca în cel de-al doilea proces să fie aceleași părți să se discute același obiect și aceeași cauză - ipoteză invocată în speță.
Prin urmare, nu autoritatea de lucru judecat s-a reținut, ci puterea de lucru judecat a hotărârii judecătorești pronunțată anterior, prin care s-a statuat asupra situației terenului în discuție - iar această excepție a primit o corectă rezolvare din considerentele arătate mai sus.
Față de aceste motive și în baza art. 296 C.proc.civ. se va respinge, ca nefondat, apelul.
(Judecător Ionela Vîlculescu)
| ← Interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 66 alin. (2) din... | Interpretarea si aplicarea dispoziţiilor legale prevăzute în... → |
|---|
