Executare silită. Imobil. Proprietate comună devăimaşă. Impediment la executare. Ieşire din indiviziune. Consecinţe
| Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 274, art. 399, art. 493 alin. (1)
C. fam., art. 33
C. civ., art. 1169
întrucât imobilul urmărit s-a dovedit a fi în proprietate comună devăimaşă, deşi creanţa ce a stat la baza titlului executoriu reprezintă o datorie personală a unuia dintre soţi, impedimentul ivit în executare poate fi înlăturat prin cererea creditorului personal al debitorului codevălmaş de ieşire din indiviziune, atribuire a imobilului şi executare silită fie asupra imobilului, fie asupra sultei, în fiincţie de rezultatul partajului.
Jud. sect. 2 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 17209 din 13 decembrie 2000, nepublicată
Prin cererea înregistrată la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti în data de 3 aprilie 2000, creditorul urmăritor D.I. a solicitat instanţei începerea executării silite indirecte imobiliare, prin instituirea unui comandament asupra apartamentului nr. 123, situat în şos. M.B., nr. 1, bl. 2, sector 2, proprietatea debitorului urmărit D.V. în motivarea cererii, se arată că debitorul trebuia să restituie suma de 20.300 dolari SUA până la 15 martie 2000, termen pe care nu l-a respectat, de la data scadenţei datorând şi penalităţi de 0,2% pe zi de întârziere.
S-au depus la dosar contractul de împrumut autentificat sub nr. 4519 din 17 decembrie 1999 de notarul public C.T., copia contractului de construire nr. 1851/2 din 5 august 1975, copia procesului-verbal de predare-primire şi a titlului de proprietate nr. 11530 din 30 martie 1978 asupra imobilului urmărit, certificat fiscal nr. 100537 din 8 iunie 2000, potrivit căruia debitorul deţine şi
un autovehicul ARO 104 şi figurează în evidenţele fiscale cu un debit de 1.714.630 lei, impozit pe clădire, 279.951 lei, impozit auto, şi 250.000 lei, amendă circulaţie, certificat de sarcini nr. 119 din 6 iunie 2000, eliberat de Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, din care rezultă că asupra imobilului a fost instituită şi ipotecă bancară, nr. 1740 din 6 octombrie 1998, care a fost radiată ca urmare a achitării integrale a creditului acordat, aşa cum rezultă din adresa nr. 25975/2000 a B.C.R.
Prin încheierea dată în camera de consiliu la 5 aprilie 2000, s-a dispus instituirea comandamentului asupra imobilului urmărit, comunicat debitorului la 24 aprilie 2000 şi înscris la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti, sub nr. 145 din 2 iunie 2000. în cauză, s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare, care a stabilit valoarea de circulaţie a imobilului la suma de 261.857.000 lei, s-a efectuat procesul-verbal de situaţie imobiliară la 11 iulie 2000.
La 5 septembrie 2000, creditorul a solicitat fixarea unui termen pentru scoaterea în vânzare a imobilului, debitul nefiind achitat, iar pentru termenul fixat de instanţă, 18 octombrie 2000, la dosar a fost ataşată contestaţia formulată de D.R., în contradictoriu cu creditorul D.I. şi debitorul D.V., acesta solicitând suspendarea executării şi anularea formelor de executare silită efectuate în dosarul execuţional nr. 351/2000, cu cheltuieli de judecată, în motivarea contestaţiei, întemeiată pe dispoziţiile art. 522-525 C. proc. civ., se arată că datoria contractată de soţul său este personală, între creditor şi debitor existând relaţii comerciale, cei 2 fiind asociaţi în SC T. şi F. SRL, iar imobilul urmărit este bun comun.
La această contestaţie, în temeiul art. 33 C. proc. civ., creditorul a formulat cerere reconvenţională, solicitând partajarea imobilului urmărit, în vederea executării silite a cotei ce I se cuvine debitorului, cei 2 soţi având contribuţie egală la dobândirea bunului comun. Pe cererea de partaj, s-a solicitat, instanţa încuviinţând, administrarea probei cu înscrisuri, interogatoriul contestatoarei, creditorului urmăritor şi al debitorului urmărit şi proba testimonială, în cauză fiind audiate martorele B.E. şi O.F., ambele declarând că nu cunosc nimic despre modul de dobândire a imobilului urmărit sau despre contribuţia soţilor. Răspunzând la interogatoriu, contestatoarea şi debitorul au declarat că au contribuit în mod egal la dobândirea apartamentului, veniturile lor fiind aproximativ egale.
Analizând materialul probator administrat în cauză, faţă de dispoziţiile art. 33 C. fam., şi constatând că debitorul şi contestatoarea au dobândit, cu cote egale de contribuţie, de 50%, imobilul urmărit (fapt susţinut, de altfel, şi de creditor), instanţa a admis în parte contestaţia la executare şi cererea reconvenţională formulată de creditorul urmăritor D.I., dispunând ieşirea din indiviziune, a atribuit apartamentul în valoare de 261.857.000 lei către contestatoare, obligând-o la 130.920.500 lei, sultă către debitorul intimat
D.V., sumă ce urmează a fi pusă la dispoziţia creditorului, în contul creanţei de 20.300 dolari SUA.
în temeiul art. 274 C. proc. civ., a obligat debitorul intimat la plata sumei de 1.758.000 lei, cheltuieli de judecată, din care 1.578.000 lei către contestatoare şi 180.000 lei către creditorul urmăritor, respingând, ca neîntemeiată, cererea contestatoarei de obligare a creditorului la plata cheltuielilor de judecată, neputându-se reţine nici o culpă procesuală a creditorului, vinovat de existenţa litigiului fiind numai debitorul urmărit.
Admite, în parte, contestaţia la executare formulată de contestatoarea
D.R., în contradictoriu cu D.V. şi creditorul acestuia, D.I. Admite cererea reconvenţională formulată de creditorul D.I., împotriva contestaţiei la executare formulate de contestatoarea D.R., în parte. Constată că debitorul D.V. şi contestatoarea D.R. au dobândit, cu cote egale de contribuţie, de 50%, apartamentul nr. 123, situat în şos. M.B., nr. 1, bl. 2, sector 2, în valoare de 261.857.000 lei. Dispune ieşirea din indiviziune. Atribuie imobilul contestatoarei şi o obligă la 130.928.500 lei, sultă către debitorul D.V., sumă ce a fost pusă la dispoziţia creditorului D.I., în contul creanţei de 20.300 dolari SUA.
| ← Contestaţie la executare. Obligaţii stabilite prin titlu... | Executare silită. Creanţă bugetară. Contestaţie la... → |
|---|
