Executare silită prin poprire. Obligaţiile terţului poprit în cazul în care executarea silită este suspendată.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel ALBA IULIA Decizie nr. 288 din data de 18.04.2013
Executare silită prin poprire. Obligațiile terțului poprit în cazul în care executarea silită este suspendată.
Potrivit art. 457 alin. 1 ind. 1 Cod proc. civ., în cazul popririi sumelor de bani din conturile bancare, pot face obiectul executării silite prin poprire atât soldul creditor al acestor conturi cât și încasările viitoare, iar potrivit alin. 2 al aceluiași text normativ, de la data sesizării băncii, sumele existente precum si cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura realizării creanței.
Totodată, începând cu momentul indisponibilizării și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire, terțul poprit nu va putea face nicio plată și nicio operațiune care ar putea diminua suma indisponibilizata, cu excepțiile prevăzute de lege.
Secția I Civilă - Decizia 288/18 aprilie 2013
Prin sentința civilă nr. 3267/2012 a Judecătoriei Sibiu a fost admisă cererea de validare a popririi formulată de creditoarea FL în contradictoriu cu debitoarea SC GM și terțul poprit S.C. RB și, în consecință, a fost validată poprirea înființată de executorul judecătoresc, prin adresa de înființare din 28.10.2011, asupra conturilor pe care societatea debitoare le are deschise la terțul poprit.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că în baza titlului executoriu contractul de leasing financiar s-a înființat poprirea asupra debitelor datorate de terțul poprit SC RB debitorului SC GM.
Urmare adresei de înființare a popririi comunicată terțului poprit la data de 02.11.2011, s-a înființat poprirea asupra contului deschis de debitor la această bancă până la concurența sumei de 340.801,64 lei.
Executarea silită a fost suspendată până la soluționarea contestației la executare formulată de debitor iar în ianuarie 2012 s-a comunicat terțului poprit reluarea executării după respingerea contestației la executare.
Începând cu data înființării popririi și a indisponibilizării sumelor datorate de debitoare, în perioada suspendării executării silite debitoarea a efectuat mai multe plăți, prin ordin de plată, transferând din contul său și în favoarea terțului poprit mai multe sume de bani. Aceste sume au fost plătite în perioada în care executarea silită a fost suspendată.
După reluarea executării, în ianuarie 2012, în contul debitoarei nu au mai fost înregistrate operațiuni semnificative, plătindu-se creditoarei suma de 1203 lei.
Se reține așadar că prin punerea la dispoziția debitorului a sumelor existente în contul acestuia, ulterior înființării popririi, terțul poprit a încălcat dispozițiile art. 457 alin.2 Cod proc. civ., efectuând plăți și operațiuni de natură a diminua suma indisponibilizată, fără a exista dispoziții legale de excepție care să-i permită acest lucru.
Apelul declarat împotriva acestei sentințe de terțul poprit S.C. RB a fost respins prin decizia civilă nr. 321/2012 pronunțată de Tribunalul Sibiu-secția I civilă.
În considerentele deciziei, instanța de apel a reținut că chestiunea esențială care se impune a fi lămurită este aceea a efectelor suspendării executării silite prin poprire.
În acest sens s-a constatat că potrivit art. 457 al. 2 teza a doua din C. pr. civ. "la data sesizării băncii sumele existente precum și cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanței. Din momentul indisponibilizării și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire, terțul poprit nu va face nici o altă plată sau operațiune care ar putea diminua suma indisponibilizată";.
Aceste prevederi legale trebuie interpretate în sensul că, pe de o parte indisponibilizarea vizează atât sumele existente în contul debitorului la momentul băncii cât și cele provenite din încasările viitoare, iar pe de altă parte că indisponibilizarea este extinsă și pe durata suspendării executării silite prin poprire tocmai pentru a nu zădărnici recuperarea sumelor aferente titlului executoriu.
Prin urmare suspendarea executării silite prin poprire nu înseamnă că pe timpul suspendării debitorul are dreptul de a dispune liber de disponibilitățile bănești din conturi și de a efectua orice operațiune bancară, ci are ca efect doar neefectuarea pe viitor, pe o perioadă determinată, a altor acte de executare, sumele aflate în conturile bancare indisponibilizate neputând fi distribuite creditorilor pe durata suspendării.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs terțul poprit, solicitând modificarea deciziei recurate în sensul respingerii cererii de validare a popririi formulată de creditoare ca nefondată.
În motivarea recursului, recurenta a apreciat că decizia atacată a fost dată cu aplicarea și interpretarea greșită a legii, respectiv art. 457 alin. 2 Cod procedură civilă. Recurenta consideră că efectele suspendării executării silite prin poprire rezidă în suspendarea indisponibilizării sumelor din conturile debitorului poprit pe durata suspendării executării silite, debitorul putând dispune liber asupra disponibilităților bănești din conturi, sume cu care a fost creditat contul poprit în momentul suspendării executării silite și putând efectua orice operație bancară pe toată durata suspendării executării silite prin poprire cu privire la aceste sume.
Prin decizia civilă nr. 288/2013, Curtea de Apel a respins recursul terțului poprit, reținând în esență următoarele:
Potrivit art. 457 alin. 2 Cod procedură civilă, la data sesizării băncii, sumele existente, precum și cele provenite din încasările viitoare sunt indisponibilizate în măsura necesară realizării creanței. Din momentul indisponibilizării și până la achitarea integrală a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu, inclusiv pe perioada suspendării executării silite prin poprire, terțul poprit nu va face nicio altă plată sau altă operațiune care ar putea diminua suma indisponibilizată, dacă legea nu prevede altfel.
Așadar, legea prevede expres care sunt obligațiile terțului poprit bancă, în cazul înființării unei popriri pe conturile bancare ale unui debitor, inclusiv faptul că nici pe perioada suspendării executării silite, banca nu poate face nici o plată care să diminueze suma indisponibilizată.
Așa cum corect a reținut instanța de apel, susținerile recurentei sunt contrare prevederilor legale, care sunt explicite și nu necesită interpretări. Banca are obligația indisponibilizării sumelor de bani intrate în contul debitorului, atât înainte cât și în timpul suspendării executării silite, în limitele acoperirii creanței. Efectele suspendării executării silite în ceea ce privește poprirea se rezumă la menținerea indisponibilizării sumelor existente în cont și a celor care intră, fără însă a se proceda la vreo plată către creditor până la încetarea suspendării executării. Această interpretare se regăsește și în decizia nr. 1280/2011 a Curții Constituționale, așa cum corect a reținut și instanța de apel.
Suspendare nu semnifică o desființare a popririi, ci doar o temporizare a plăților, căci dacă s-ar proceda altfel poprirea, ca formă de executare silită și-ar pierde esența. Evident, că are loc o îngrădire a dreptului de proprietate a debitorului asupra contului său, însă este o îngrădire temporară și justificată de o dispoziție dată în executarea unui titlu de creanță. Tocmai acesta este rolul băncii-terț poprit, de a nu permite accesul debitorului la sumele blocate din conturile sale.
Instanța care a dispus suspendarea provizorie a executării silite prin poprire nu trebuie să menționeze că se suspendă doar distribuirea sumelor indisponibilizate în conturile poprite, căci acest lucru se realizează în baza dispozițiilor legale exprese menționate anterior.
| ← Drept civil. Drept procesual civil. Răspunderea comitentului... | Inaplicabilitatea dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 554/2004... → |
|---|
