Faliment: Contestaţie formulată de către debitoare împotriva cererii de deschidere a procedurii falimentului formulată creditoare - admitere
| Comentarii |
|
Tribunalul CĂLĂRAŞI Sentinţă civilă nr. 80 din data de 14.03.2013
Faliment
Contestație formulată de către debitoare împotriva cererii de deschidere a procedurii falimentului formulată creditoare - admitere
Lipsa caracterului cert , lichid și exigibil al creanței .
Art.31 raportat la art.3(1) lit.a pct.6 și 12, art.11(1) lit.c și 33 din Lg.85/2006.
Prin sentința civilă 80/14 Martie 2013 pronunțată în dosarul nr. …/116/2013 Tribunalul Călărași a respins excepția autorității de lucru judecat invocată de către debitoare, a admis contestația formulată de către debitoarea S.C. T S.R.L. împotriva cererii de deschidere a procedurii falimentului împotriva sa formulată de către creditoarea S.C. EE S.R.L.., a dispus respingerea cererii creditoarei de deschidere a procedurii falimentului împotriva debitoarei și a obligat creditoarea către debitoare la 1120 lei cheltuieli de judecată (1000 lei onorariu avocat și 120 lei taxă de timbru).
Pentru a pronunța această soluție, tribunalul a avut în vedere următoarele :
Prin cererea depusă la acest tribunal în data de 13.02.2013 și înregistrată sub nr…./116/2013 creditoarea S.C. EE S.R.L., cu sediul în București…, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J40/…./20.., CUI 17…., reprezentată de SCPA CE cu sediul în București, … în baza art.31 din Legea 85/2006 a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei S.C. T S.R.L., cu sediul în Călărași, …, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr.J51//20.., CUI 152…..
În motivarea cererii creditoarea arată că debitoarea îi datorează suma de 110.374,88 lei reprezentând contravaloare factură neachitată nr.1/18.07.2011 conform contractului de arendă nr.1…/26.04.2010 înregistrată la Consiliul Local al localității O, jud.Constanța sub nr.6…./22.04.2010, capitolul 4, art.8,9 și 10.
Prin contractul precizat a transmis debitoarei spre folosință un teren în suprafață de 445,06 ha în extravilanul localității O, jud.Constanța, în schimbul achitării unei arende de 200 lei/ha/an+TVA.
A emis factura precizată însă debitoarea nu a achitat suma solicitată.
În baza art.7201 C.proc.civ.(vechi) în datele de 26.04.2010 și 29.07.2011, a efectuat procedura prealabilă, debitoarea recunoscând suma și obligându-se să o achite. Debitul este scadent de mai mult de 90 de zile.
Apreciază că starea de insolvență a debitoarei este vădită, iar creanța sa certă, lichidă și exigibilă. Debitoarea nu deține bunuri mobile și imobile, în patrimoniul său așa după cum rezultă din procesul verbal de insolvabilitate emis de BEJ PCG la 14.02.2013. Mai arată creditoarea că a mai formulat o cerere împotriva debitoarei de deschidere a procedurii insolvenței, respinsă, și care a format obiectul dosarului nr.1…/116/2012 al Tribunalului Călărași.
Arata că în mod nefondat și nelegal debitoarea apreciază că a semnat contractul de arendă sub presiune, actele și corespondența purtate între părți demonstrând că actul a fost încheiat și semnat în deplină cunoștință de cauză. Nu subzistă nici apărarea debitoarei cu privire la imposibilitatea valorificării terenului și înființării de culturi deoarece a cunoscut termenul de valabilitate al contractului la semnarea acestuia (de 8 luni).
În drept se invocă art.31 raportat la art.3(1) lit.a pct.6 și 12, art.11(1) lit.c și 33 din Lg.85/2006. S-a depus taxa de timbru de 120 lei. În dovedirea cererii sale solicită proba cu acte depunând:
1.contract de arendă nr…..12.26.04.2010 înregistrat la Consiliul Local al localității O, jud.Constanța sub nr…./22.04.22010;
2.factura fiscală nr.1/18.07.2011;
3.Proces-verbal de conciliere din data de 29.07.2011;
4.împuternicire avocațială SCPA CE nr.0974812/2013;
5. procesul-verbal de insolvabilitate emis de către BEJ PCG, la data de 14.02.2013.
S-au depus oferte din partea administratorilor judiciari.
Prin contestația formulată debitoarea solicită respingerea cererii creditoarei deoarece nu întrunește condițiile prevăzute de art.31 din Lg.85/2006 respectiv creanța nu este certă, lichidă și exigibilă, iar starea de insolvență nu există deoarece conform actelor depuse la dosar rezultă că a efectuat plăți, neplata creanței creditoarei, datorându-se neînțelegerilor dintre părți. Se invocă și autoritatea de lucru judecat, avându-se în vedere sentința civilă nr.216/25.09.2012 a Tribunalului Călărași, dos.1…/116/2012 irevocabilă prin decizia civilă a Curții de Apel București nr.2334/18.12.2012. În această sentință este inclusă și creanța din prezenta cauză.
Pe fond se arată că arenda a fost prevăzută pentru un an iar durata contractului de arendă este doar de 8 luni, și că nici în acest timp nu a putut efectua lucrările pe teren deoarece a constatat că acesta era lucrat deja, de diferite persoane, chiar dacă nu era lucrat în totalitate, aspect adus la cunoștință creditoarei care nu a luat nici un fel de măsuri. La data încheierii contractului (cu durata de 8 luni) respectiv 26.04.2010 nu se mai putea înființa culturi deoarece expirase perioada de însămânțare.
Debitoarea arată că în cauză contractul a fost încheiat sub presiune, fiind amenințată de către creditoare că va fi acționată în justiție dacă nu semnează contractul . Acest aspect este materializat prin promovarea unor acțiunii ce fac obiectul dosarelor 3…/116/2011 și 3…./116/2011 declinate de Tribunalul Călărași către Tribunalul București și conexate la dosarul nr.73…/3/2011 în care s-a pronunțat sentința 16737/08.11.2012.
Până în prezent creditoarea nu a obținut o hotărâre judecătorească prin care să se constate o executare necorespunzătoare a obligațiilor datorate de debitoare. Nu este reală confirmarea că B.E.J. a constatat insolvabilitatea debitoarei, deoarece nici nu a cunoscut de existența executării iar executorul nu a depus diligențe pentru a afla conturile bancare și dacă debitoarea deține bunuri chiar și pe raza altor județe decât cel corespunzător sediului său social.
În susținerea contestației depune acte și invocă în drept art.33(2) din Lg.85/2006.
Prin concluziile scrise creditoarea solicită respingerea contestației și admiterea cererii sale, apreciind creanța certă, lichidă și exigibilă, cu mențiunea că în 7 dosare (Judecătoriile sectorului 1,2,3, 4,5 și 6 București și Judecătoria Călărași) i-au încuviințat executarea silită. Apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile pentru invocarea autorității de lucru judecat, conform art.1201 cod civil (1864). A procedat la executarea silită dar executorul judecătoresc a constatat că debitoarea nu deține bunuri.
În raport de actele și lucrările dosarului, de probele administrate Tribunalul urmează a respinge excepția autorității de lucru judecat, a admite contestația debitoarei și a respinge cererea creditoarei de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitoarei pe următoarele considerente:
În cauză debitoarea s-a angajat să vândă creditoarei mai multe terenuri. Pentru o parte din ele, pentru care transferul de proprietate s-a realizat, s-a încheiat contractul de arendă nr.1226.04.2010, cu valabilitate pe 8 luni și pentru suprafața de 445,06 ha, având valoarea arendei de 200 lei/ha/an.
În cauză, în raport de sentința Tribunalului Călărași nr.216/25.04.2012, irevocabilă prin decizia Curții de Apel București 2334/18.12.2012 (dosar nr.1…/116/2012) nu se poate invoca autoritatea de lucru judecat conform art.1201 Cod civil vechi aplicabil speței și art.163(1) Cod procedură civilă vechi. Este adevărat că în această cauză creditoarea a solicitat o creanță mai mare și în ea se include și creanța din prezentul dosar însă judecătorul sindic a respins cererea cu privire la contractul nr.1…/06.04.2010 pe următoarele considerente: "Până în prezent, creditoarea nu a obținut o hotărâre judecătorească prin care să se constate o executare necorespunzătoare a obligațiilor, creanța solicitată nefiind certă, lichidă și exigibilă. Pe de altă parte, nu este dovedită în cazul în speță nici starea de insolvabilitate caracterizată prin lipsa disponibilităților bănești. Din actele depuse la dosar se observă că debitoarea a făcut plăți către alți creditori ai săi, ceea ce denotă că debitoarea dispune de sume de bani, dar nu în mod constant, ci în salturi. Prin urmare, nu poate fi luată măsura deschiderii procedurii insolvenței, care este o măsură extremă, atât timp cât societatea nu este într-o evidentă stare de încetare plăți";.
Ca atare formulându-se o nouă acțiune, se invocă o nouă situație, ce a intervenit după pronunțarea primei sentințe, respectiv insolvența debitoarei, datorată, în opinia creditoarei de neplata creanței și de insolvabilitatea stabilită de executorul judecătoresc. Ca atare într-o atare situație nu poate fi vorba de autoritate de lucru judecat.
Cât privește cererea creditoarei de deschidere a procedurii insolvenței Tribunalul trebuie să analizeze mai întâi contestația debitoarei la această cerere.
Tribunalul nu reține apărarea debitoarei cu privire la încheierea sub presiune a contractului, deoarece acest motiv conduce la alte sancțiuni asupra contractului cu care Tribunalul nu a fost investit, respectiv vicii de consimțământ.
Nu reține nici apărările debitoarei cu privire la durata contractului și imposibilitatea realizării unor culturi în termenul de valabilitate al contractului deoarece, atunci când a semnat contractul cunoștea sau trebuia să cunoască aceste aspecte, sau trebuia să se profileze pe culturi care puteau fi semănate în acea perioadă, încă, și care-i puteau aduce un beneficiu.
Tribunalul nu reține nici apărarea creditoarei, că în cauză nu se pune problema, dacă se putea sau nu realiza vreo cultură în perioada de valabilitate a contractului, deoarece în esență contractul de arendă, conform art.2 din Lg.16/119, este exploatarea terenului agricol, respectiv a părți care are folosința terenului (spre cultivare, exploatare) iar cealaltă parte în schimbul folosinței primește un preț al folosinței (contravaloare arendă).
Însă, așa după cum rezultă din probele dosarului debitoarea nu a avut folosința terenului deoarece acesta era parțial lucrat de diferite persoane, aspect adus la cunoștința creditoarei, care nu și-a îndeplinit obligația stabilită de art.8(1) din această lege, respectiv de a preda bunurile arendate…. și să garanteze pe arendaș de evicțiune totală sau parțială.
Într-o atare situație, neputând folosi terenul conform destinației stabilită prin contract, arendașul debitor nu poate fi obligat la executarea obligației sale corelative de plată a arendei. Ca atare într-o asemenea situație creanța solicitată nu este certă și lichidă. Procedura prealabilă nu este necesară în cauză.
Tribunalul nu reține nici apărarea creditoarei că a încercat executarea silită prin executor judecătoresc și că acesta a constatat insolvabilitatea debitoarei, după ce în prealabil a obținut încuviințarea executării (la cele 7 instanțe), deoarece debitoarea are sediul pe raza municipiului Călărași, iar verificările au privit existența conturilor bancare, însă doar pe raza Municipiului București, precum și existența bunurilor mobile sau imobile, însă doar pe raza municipiului Călărași, debitoarea pretinzând că are bunuri în alte localități.
Nu s-a făcut dovada somării de către executorul judecătoresc a debitoarei, care afirmă că nu a cunoscut despre executare, în condițiile art.411(1) Cod procedură civilă, iar în cazul popririi, poprirea putea privi și încasările viitoare conform art.457(1) Cod procedură civilă. Executorul precizează doar că nu există sume în conturi, si nu ca prin conturile stabilite nu se rulează sume de bani.
De asemenea nici starea de insolvență nu se dovedește deoarece, conform balanței de verificare (10 a1.01.2013) rezultă că debitoarea a efectuat plăți (pag.68), neavând relevanță câtimea acestora și destinatarul lor.
În raport de situația prezentată mai sus Tribunalul reține că în cauză creanța nu este certă și lichidă iar starea de insolvabilitate nedovedită, motiv pentru care urmează a admite contestația și a respinge cererea creditoarei.
| ← Drept locativ :Obligarea vecinului la repararea defecţiunilor... | Drept comercial – procedura insolvenţei -Opoziţia creditorului → |
|---|
