Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Tribunalul GORJ Decizie nr. 1960 din data de 04.12.2017
Cod ECLI ECLI:RO:TBGRJ:2017:051.001960
Cod operator 2442/2443
Dosar nr. .......... Civil - fond funciar
R O M Â N I A
TRIBUNALUL GORJ
SECȚIA I CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1960
Ședința publică de la 04 Decembrie 2017
Completul compus din:
PREȘEDINTE ..........
Judecător ..........
Grefier ..........
Pe rol fiind soluționarea apelului civil formulat de apelanta Direcția Silvică Gorj împotriva sentinței civile nr.1305/31.05.2017, pronunțată de Judecători Tg-Cărbunești în dosarul nr..........., în contradictoriu cu intimații .........., Comisia Locală de Fond Funciar Albeni și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj.
La apelul nominal efectuat în ședință publică a răspuns, pentru apelantă, consilier juridic .........., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, constatându-se că nu mai sunt cereri de formulat, s-a acordat cuvântul asupra apelului.
Consilier juridic .......... solicită admiterea apelului, schimbarea sentinței și respingerea acțiunii, pentru motivele expuse prin cererea de apel.
TRIBUNALUL
Asupra apelului de față.
Prin sentința civilă nr. nr.1305//31.05.2017, pronunțată de Judecători Tg-Cărbunești în dosarul nr. .........., a fost admisă în parte plângerea formulată de reclamanta .........., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Locală de Fond Funciar Albeni, Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj și Direcția Silvică Gorj, a fost anulată parțial HCJ nr.4016/2006 și s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului .......... pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 0,5022 ha , pe vechiul amplasament astfel cum a fost identificat prin schițele întocmite de de Comisia Locală de Fond Funciar Albeni .
Instanța de fond a reținut că prin cererea de reconstituire înregistrată sub nr.140/16.09.2005, autorul .........., tatăl petentei, a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru patru parcele de teren cu vegetație forestieră, în suprafața totală de 1,23 h .
Prin HCJ nr. 4016/19.05.2016, poziția 5 din anexă, a fost invalidată această cerere de reconstituire pentru lipsa actelor de proprietate, hotărârea contestată a fost comunicată petentei cu adresa nr. 4452/05.09.2016, potrivit susținerilor intimatei Comisia Locală de Fond Funciar Albeni, hotărârea contestată nu a mai fost comunicată anterior petentei, nemaifiind formulată plângere împotriva acestei hotărâri, astfel că plângerea este formulată în termenul de 30 de zile prevăzut de art. 53 alineatul 1 din Legea nr. 18/1991.
Potrivit art.6 alin.l din Legea nr.1/2000 modificată și completată prin Legea nr.247/2005, la stabilirea prin reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare, iar în situația în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea (art. 6 alin. 13 din Legea nr. 1/2000).
Prin schițele întocmite, intimata Comisia Locală de Fond Funciar Albei a identificat suprafața de 0,5583 ha, tarlaua 20, parcela 254, suprafața de 0 ,0781 ha, tarlaua 55, parcela 355, suprafața de 0,0638 ha, tarlaua 20, parcela 270, suprafața de 0,2462 ha, tarlaua 54, parcela 744 , suprafața de 0,1779 ha, tarlaua 53, parcela 718, terenuri cu vegetație forestieră .
Din declarațiile martorilor .......... și .............. rezultă că tatăl petentei a deținut curea de teren cu lățimea de 12 m, ce pornește de la pârâul Câlnic și se continuă până în punctul Curmătură, iar pe acest teren există atât teren cu vegetație forestieră, cât și terenuri cu alte categorii de folosință.
În schițele întocmite de comisia locală, acești martori sunt menționați ca vecini pentru terenurile situate în tarlaua 55, parcela 355, tarlaua 54, parcela 744 și tarlaua 53, parcela 718 , iar pentru aceste terenuri petenta a făcut dovada dreptului de proprietate conform dispozițiilor art. 6 alin1 3 din Leg. 1/2000, modificată și completată prin Legea nr.247 /2005, conform căruia în situația în care nu mai există înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor pe toate laturile terenului pentru care se solicită reconstituirea .
Intimatele nu au propus nicio probă potrivit art. 6 alin 14 din același act normativ, pentru a înlătura probele propuse de petenta în susținerea dreptului de proprietate.
Conform art. 24 alin.2 și din Legea nr.1/2000, se exceptează de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente, terenurile pentru care au fost emise procese verbale de punere în posesie sau titluri de proprietate în favoarea altor persoane, punerea în posesie urmând a se face pe alte amplasamente.
Deși martorul .......... nu a putut fi ascultat, din cauza unor probleme de sănătate, petenta nu a solicitat ascultarea celorlalți martori proprietari vecini ai celorlalte parcele, iar între declarațiile extrajudiciare date de numiții .........., .........., .......... și .......... și schițele întocmite comisia locală există neconcordanță cu privire la vecinătăți, astfel că pentru diferența de teren solicitată, petenta nu făcut dovada dreptului de proprietate .
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 53 din Legea nr.18/1991, instanța a admis în parte plângerea formulată, a anulat HCJ nr. 4016/19.05.2006, în limita dispozițiilor privitoare la autorul petentei și a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea autorului .......... pentru terenul cu vegetație forestieră în suprafață de 0,5022 ha , pe vechiul amplasament, astfel cum a fost identificat prin schițele întocmite de Comisia Locală de Fond Funciar Albeni.
Împotriva sentinței a declarat apel apelanta Direcția Silvică Gorj, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând schimbarea acesteia în sensul respingerii acțiunii.
În motivarea apelului s-a arătat că în mod greșit instanța de fond a respins cererea de introducere în cauză a Statului Român prin Ministerul Finanțatelor Publice, deși terenul este proprietatea publică a statului și este în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva prin Direcția Silvică Gorj, art. 865 cod civil prevăzând că obligația apărării în justiție a proprietății publice îi revine titularului, că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru retrocedarea terenului forestier sub aspectul autorului deposedat, privind identificarea terenului pe vechiul amplasament, dovezii privind continuitatea dreptului de proprietate, verificări privind eventuale reconstituiri în favoarea altor persoane, dimensiunea dreptului de proprietate, precum și că reclamantul nu a depus BAP-ul autorului din anul 1948, nedovedind astfel că acesta a fost proprietarul terenului, iar o parte din martori nu au fost audiați nemijlocit de către instanță.
Referitor la critica privind neintroducerea în cauză a Statului Român prin Ministerul Finanțelor Publice, tribunalul constată că, la instanța de fond, Direcția Silvică Gorj a formulat cerere de arătare a titularului dreptului ca fiind Statul Român, cerere respinsă ca inadmisibilă prin încheierea de ședință din data de 01.02.2017.
Potrivit art.77 alin.2 C.pr.civilă coroborat cu art.64 alin.4 C.pr.civilă, această încheiere putea fi atacată în termen de 5 zile de la pronunțare pentru partea prezentă, respectiv de la comunicare pentru partea lipsă.
Ca urmare, Direcția Silvică Gorj putea expune această critică doar pe cale apelului împotriva încheierii de ședință din 01.02.2017 și nu prin apelul formulat împotriva soluției pronunțate asupra fondului cauzei, prin sentința nr.1305/31.05.2017.
De altfel, o astfel de critică este neîntemeiată, deoarece, potrivit art.11 din Legea nr.46/2008 modificată, fondul forestier proprietate publică a statului se administrează de Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, regie autonomă de interes național, aflată sub autoritatea statului, prezenta cauză nu are ca obiect o acțiune reală, ci este întemeiată pe art. 53 din Legea 18/1991 și are ca obiect terenuri cu vegetație forestieră pentru care comisiile de fond funciar pot dispune reconstituirea dreptului de proprietate privată persoanelor îndreptățite, situație în care, potrivit și deciziei nr.15/2011 pronunțată de ICCJ, Regia Națională a Pădurilor, titular al dreptului de administrare a fondului forestier proprietate publică și deținător al terenurilor are calitate procesuală .
Referitor la proba dreptului de proprietate, instanța de fond a reținut în mod corect că sunt respectate dispozițiile art.6 alin. 13 din legea 1/2000, în condițiile în care proprietarii vecini au recunoscut îndreptățirea reclamantei, iar Comisia Local de Fond Funciar Albeni a identificat amplasamentul terenurilor, constatând că acestea sunt libere și pot fi reconstituite în natură. Sunt astfel înlăturate criticile apelantei privind neidentificarea amplasamentului terenurilor și neverificării eventualelor reconstituiri în favoarea altor persoane.
Nu poate fi primită susținerea apelantei că instanța nu putea lua în considerare decât depozițiile martorilor audiați nemijlocit, nu și declarațiile atașate cererii de reconstituire.
A admite o astfel de interpretare, ar atrage consecința că dispozițiile art. 6 alin. 13 din legea 1/2000 permit reconstituirea dreptului de proprietate doar în faza soluționării plângerii întemeiate pe art.53 din Legea 18/1991 de către instanța de judecată, excluzând posibilitatea reconstituirii dreptului de proprietate prin propunerea de validare a comisiilor, în faza administrativ-jurisdicționlă, ceea ce evident este contrar rațiunii legilor fondului funciar, legi prin care s-a urmărit, în principal reconstituirea dreptului de proprietate prin hotărâri ale autorităților publice cu activitate administrativă și administrativ-jurisdicțională, intervenția instanțelor de judecată nefiind o fază obligatorie a procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate.
Dispozițiile art.6 din Legea nr.1/2000 privesc probele în baza cărora se poate reconstitui dreptul de proprietate indiferent de faza procedurii de reconstituire, administrativă, administrativ-jurisdicțională sau judiciară și însăși alin.1 al acestui articol prevede că, la stabilirea, prin reconstituire, a dreptului de proprietate, comisiile comunale, orășenești, municipale și comisiile județene vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare și vor analiza pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta lor, iar alin. 13 din legea 1/2000, prin care se prevede suficiența probei cu martori este aplicabil în concordanță cu alin.1 al art.6.
Rezultă astfel că și declarațiile proprietarilor vecini ai terenului date în faza administrativă a procedurii de reconstituire a dreptului de proprietate au valoarea probatorie dată de art.6 alin. 13 din legea 1/2000, de care instanța trebuie să țină seama la verificarea îndreptățirii persoanei solicitante.
De altfel, tribunalul constată că în cauză instanța nu a admis acțiunea pentru pentru toate terenurile solicitate, apreciind că între declarațiile extrajudiciare date de numiții .........., .........., .......... și .......... și schițele întocmite comisia locală există neconcordanță cu privire la vecinătăți, astfel că pentru diferența de teren solicitată, petenta nu făcut dovada dreptului de proprietate .
Nici critica apelantei în sensul că în lipsa BAP-ului din 1948 nu se poate reține îndreptățirea reclamantei la reconstituirea dreptului de proprietate nu este întemeiată, de vreme ce însuși legiuitorul a prevăzut, prin modificările introduse prin Legea 247/2005, că în lipsa actelor doveditoare, proba cu martori este suficientă în reconstituirea dreptului de proprietate și că orice probă dovedind dreptul de proprietate poate fi înlăturată numai printr-o probă de aceeași forță produsă de către deținătorul actual al terenului sau de către terți.
Ori, în cauza de față nu s-a invocat de către apelantă nici o probă concretă, contrară identificării terenului de către comisia locală și declarațiilor proprietarilor vecini, probe care atestă îndreptățirea reclamantei la reconstituirea dreptului de proprietate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul declarat de apelanta Direcția Silvică Gorj, cu sediul în municipiul Tg-Jiu, strada Lt. Col Dumitru Petrescu, nr.3, județul Gorj, împotriva sentinței civile nr.1305/31.05.2017, pronunțată de Judecători Tg-Cărbunești în dosarul nr. .........., în contradictoriu cu intimații .........., domiciliată în comuna Albeni, sat Albeni, jud.Gorj, Comisia Locală de Fond Funciar Albeni și Comisia Județeană de Fond Funciar Gorj, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 04.12.2017, la Tribunalul Gorj.
Președinte,
.......... Judecător,
..........
Grefier,
..........
Red. CM/05.12.2017
j.f. N.M.ex. 6
| ← Pretenţii. Jurisprudență Cereri; Chemare în judecată... | Obligaţie de reparaţie a bunului aflat în garanţie → |
|---|
