Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 285 din data de 20.02.2018
Prin cererea înregistrată la data de … pe rolul Judecătoriei … sub nr. de dosar ..., reclamanta Asociația Composesorală B. a solicitat în contradictoriu cu pârâtele Comisia locală A. și Comisia Județeană ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea hotărârii nr. … a Comisiei Județene, să se anuleze parțial ordinul Prefectului județului Bacău nr. … privind includerea în islazul comunal a terenurilor identificate prin CF nr. … F., să fie admisă contestația împotriva hotărârii nr… a Comisiei locale A. prin care i s-a invalidat dosarul privind restituirea unui teren în suprafață de 326 ha pășune, să fie obligate pârâtele la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului, să fie obligată Comisia locală să înainteze documentația către Comisia Județeană, să fie obligată pârâta Comisia Județeană să elibereze titlul de proprietate.
A arătat reclamanta că a fost reînființată în baza art. 28 din legea nr. 1/2000 prin sentința civilă nr. … a Judecătoriei M. C. pronunțată în dosarul nr. … și s-a dispus înscrierea în Registrul special al composesoratelor.
Din preambulul hotărârii nr. … a comisiei locale rezultă motivele pentru care s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate.
Astfel s-a susținut că nu a fost depusă CF … autentificată, dar se eliberează doar copii conforme cu originalul, aceasta fiind depusă. Acest teren a fost cumpărat de composesorat la 10.02.1940 și întabulat la data de 11.06.1991, motiv pentru care nu figurează în sentința din … a Judecătoriei Regale M. C.. Conform cărții funciare, composesoratul devine proprietar prin cumpărare a imobilelor înscrise sub nr. A…
În extrasul de CF … figurează Comunitatea proprietarilor funciari B., în loc de composesoratul B., iar potrivit declarației autentificate nr. … președintele composesoratului a declarat sub sancțiunea falsului în declarații că actuala Asociație Composesorală B. este succesoarea în drepturi a fostei Comunități secuiești de proprietate B..
S-a mai susținut că lipsește declarația din care să rezulte suprafețele de teren atribuite, dar această declarație a fost emisă la data de … și a fost depusă la dosar.
De asemenea, s-a mai susținut că lipsesc declarațiile vecinilor, dar și acestea au fost depuse.
s-a mai arătat că s-au depus copiile CF, că nu pot fi depuse originalele, și că a fost prezentată o balanță a terenurilor revendicate și copiile actelor de proprietate.
În concluzie, se impune admiterea cererii.
În susținerea cererii au fost depuse înscrisuri și s-a solicitat efectuare unei expertize topocadastrală.
Pârâta Comisia locală a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
A arătat pârâta că referitor la hotărârea nr. … reclamanta o critică nejustificat deoarece în toată perioada de la depunerea cererii de reconstituire a evitat în permanență să depună la dosar înscrisurile doveditoare impuse de lege pentru a-și dovedi calitatea de persoană îndreptățită la o reconstituire a dreptului de proprietate.
Astfel, reclamanta trebuia să facă dovada că este succesoarea legitimă a Composesoratului B. mențiune existentă și în titlul de proprietate nr. …și Comunitatea proprietarilor funciari din B. menționată în extrasele de carte funciară.
S-a mai arătat că extrasele de carte funciară sunt emise pe numele altor persoane juridice, fără a exista o legătură de succesiune dovedită între acestea și reclamantă.
Din extrasele de carte funciară lipsesc unele mențiuni cronologice care dau naștere la interpretări subiective din partea reclamantei.
Reclamanta nu a depus la dosarul comisiei extrasele originale ale cărților funciare, acestea fiind solicitate și nu cărțile funciare în original cum susține.
Au mai existat și alte inadvertențe, respectiv faptul că în extrasul CF nr. … la cap. B este înscris ca proprietar Comunitatea proprietarilor funciari B. și nu composesoratul sau Asociația Composesorală, plus că numerele cadastrale … nu sunt pe raza com. A., iar înscrisul în limba maghiară și în traducerea în limba română depuse la dosar în CF nr. … numerele cadastrale sunt greșit preluate.
Referitor la CF nr. … pentru numerele cadastrale … din cumpărarea nr. …, acestea însumează doar 29,0193 ha și nu 326 ha.
S-a mai precizat că nu s-a depus procesul verbal de confiscare de către statul român în perioada 1945- 1947 pentru a face dovada entității juridice care a fost în mod abuziv deposedată de proprietate și a membrilor acesteia.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.
În susținerea cererii au fost depuse înscrisuri.
Pârâta Comisia Județeană a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
A arătat pârâta că în urma studierii actelor depuse de reclamantă s-a constatat că reclamanta nu a depus copii dup CF… și nr…. legalizate, iar în extrasul de carte funciară figurează ca proprietar Comunitatea proprietarilor funciari din B. în loc de Composesoratul B., lipsesc declarațiile vecinilor și declarația pe propria răspundere din care să rezulte suprafețele de teren atribuite în proprietate în alte localități.
Reclamanta nu a completat dosarul deși i s-a solicitat acest lucru, astfel că i-a fost respinsă contestația.
De asemenea, sentința din … a Judecătoriei Regale din M. C. are ca obiect proporționalizarea și delimitarea urbarială, iar imobilele solicitate în baza CF … s-au acordat separat în natură anumitor persoane fizice, astfel cum reiese din pct. II al sentinței, iar cele solicitate în baza CF nr. … revin celor rămași în comunitatea permanentă, fiind enumerate și persoanele fizice, fără ca această ultimă parte să fie tradusă de reclamantă.
S-a mai precizat că membrii actualei Asociații Composesorale B. nu fac dovada calității de moștenitori ai celor care au constituit composesoratul înainte de anul 1948.
Astfel, nu s-au făcut determinări individuale ale membrilor actuali ai asociației composesorale, respectiv nu s-a stabilit care sunt moștenitorii celei existente anterior anului 1948 și care dintre cei din vechiul composesorat mai au astăzi moștenitori.
În lipsa unor dovezi exprese în statut sau în actul constitutiv, precum și în lipsa unor dovezi certe că foștii membri composesori au ca moștenitori actualii membri, care au solicitat personal sau prin reprezentant reconstituirea dreptului de proprietate, se ajunge la concluzia că reclamanta nu este îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate.
De asemenea, simpla declarație a președintelui asociației nu este suficientă pentru a face dovada existenței dreptului de proprietate.
În ce privește cererea de anulare a ordinului prefectului, pârâta nu poate răspunde deoarece nu îi aparține acest act.
s-a mai arătat că potrivit art. 36 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005 validează dreptul de proprietate și eliberează titlul de proprietate pe baza documentațiilor întocmite de comisiile locale, iar documentațiile cuprind anexele validate, fișele tehnice, planurile parcelare, procesele verbale de punere în posesie și schițele terenurilor.
Aceste documentații se depozitează în arhiva OCPI și aceasta este instituția care scrie titlurile de proprietate și gestionează evidența acestora.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.
În susținerea cererii au fost depuse înscrisuri.
La primul termen de judecată reclamanta și-a modificat cererea și a arăta că înțelege să cheme în judecată și Instituția Prefectului județului Bacău.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, a inadmisibilității cererii, a lipsei calității procesuale active și pe fond a solicitat respingerea cererii ca nefondată.
A arătat pârâta că potrivit art. 12 din legea nr. 165/2013 "(1) În situația în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, după validarea întinderii dreptului lor de proprietate de către comisiile județene de fond funciar sau, după caz, de către Comisia de Fond Funciar a Municipiului B., fostului proprietar sau moștenitorilor acestuia li se atribuie un teren pe un alt amplasament, în următoarea ordine:
a) pe terenurile din rezerva comisiei locale de fond funciar;
b) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate pe raza unității administrativ-teritoriale de institute, de stațiuni de cercetare ori de alte instituții publice;
c) pe terenurile proprietate publică, trecute, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului, sau pe terenurile proprietate privată a statului, care au fost administrate de institute, de stațiuni de cercetare ori de instituții publice pe raza localităților învecinate, aflate în același județ;
d) pe terenurile ocupate de izlazuri.
(2) Pentru terenurile prevăzute la alin. (1) lit. d), regimul juridic și categoria de folosință se pot schimba numai cu avizul prealabil al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și cu acordul cetățenilor cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială, acord exprimat în urma organizării unui referendum local, potrivit legii, în termenul prevăzut la art. 6 alin. (1)";
Din cererea de chemare în judecată reiese că terenul în cauză este islaz comunal astfel că îi sunt aplicabile prevederile legale citate și regimul juridic poate fi schimbat doar prin referendum local.
S-a mai arătat de către pârâtă că reclamanta nu își justifică calitatea de succesoare a primei forme de asociere, motivele invocate fiind identice cu cele menționate de pârâta Comisia Județeană, astfel că nu vor mai fi reluate.
s-a mai precizat că datorită motivului menționat mai sus, reclamanta nu face dovada că ar fi avut drept de proprietate asupra terenurilor în cauză, situație în care nu are calitate procesuală activă.
Pe fondul cauzei s-a solicitat respingerea cererii deoarece la emiterea ordinului au fost respectate toate prevederile legale în materie.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 205 Cod procedură civilă.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și s-a efectuat o expertiză topocadastrală.
Din actele și lucrările dosarului, prin prisma probatoriului administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamanta solicită, după anularea hotărârilor comisiilor, obligarea celor două comisii la întocmirea documentației și la eliberarea titlului de proprietate, susținând că în anul 2000 a fost reînființată și că este succesoarea în drepturi a persoanelor juridice menționate în înscrisurile pe care își întemeiază cererea.
Instanța constată că reclamanta a fost înființată prin sentința civilă nr. … în baza art. 28 alin. 1,2,3 și 4 din legea nr. 1/2000.
Conform statutului depus la dosar din asociație făceau parte inițial 5 persoane și avea ca obiect de activitate administrarea și exploatarea patrimoniului composesoratului, patrimoniu ce este menționat la art. 3 și se compune din păduri și pășuni în suprafață de 3071 ha situate în jud. H.
Se mai constată că potrivit art. 26 din Legea nr. 1/2000 "formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de moșneni", "obște de răzeși", "composesorat", "păduri grănicerești", alte asociații și forme asociative cu denumirea localității respective";.
Potrivit alin. 2 indice 1 al aceluiași articol "în cazul în care forma asociativă a fost în devălmășie, fără specificarea cotei-părți pentru fiecare asociat deposedat, suprafața ce se restituie se stabilește în cote-părți egale, în limitele prevăzute la alin. (2)";.
Astfel, legiuitorul a avut în vedere situația preluării de către stat a terenurilor aparținând mai multor forme asociative, printre care și composesoratul, și a prevăzut modalitatea prin care acestea poate redobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor preluate.
În această situație, instanța constată că pentru a justifica un drept de proprietate asupra terenului menționat de reclamantă era necesar ca potrivit dispozițiilor legale reprezentantul legal al cumpărătoarei, care nu este autoarea reclamantei, să solicite eliberarea titlului de proprietate și cu acest titlu de proprietate să dovedească faptul că deține drept de proprietate asupra terenului.
De asemenea, s-a depus la dosar o listă a membrilor actuali ai asociației, dar nu se poate stabili din înscrisurile depuse că cei care compun în prezent asociația sunt cei care compuneau composesoratul inițial sau că ar fi moștenitori ai acestora.
Se mai constată că reclamanta susține că terenurile au aparținut Composesoratului B., dar din extrasul de carte funciară 1464 reiese că proprietar era Comunitatea Proprietarilor funciari din B., deci nu composesoratul, iar imobilele enumerate la pct. I din sentința din data de … "revin celor rămași în comunitatea permanentă"; și nu composesoratului cum afirmă reclamanta.
Instanța mai reține că însuși președintele reclamantei a dat o declarație autentificată sub nr. … prin care atestă că asociația este succesoarea în drepturi a "Fosta comunitate secuiască de proprietate militară și mobiliară din B.";, deci nu a composesoratului.
În concluzie, instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada că ar fi succesoarea în drepturi a Composesoratului B., că membrii săi sunt aceiași ori moștenitori ai celor care au făcut parte din Composesorat, precum nu s-a făcut dovada că entitatea Comunitatea Proprietarilor funciari din B. ar fi de fapt composesoratul pe care susține că l-ar fi reînființat prin sentința Judecătoriei M. C..
De asemenea, nici președintele reclamantei nu a susținut prin declarația amintită o astfel de situație, iar pe de altă parte, textul de lege citat mai sus menționează modalitatea în care fosta formă de asociere reînființată poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate.
Pentru toate aceste considerente, va fi admisă excepția lipsei calității procesuale active și raportat la modalitatea de soluționare a acesteia, la respingerea cererii ca fiind formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, se va constatata că excepția inadmisibilității a rămas fără obiect, aceasta putând fi analizată doar în ipoteza respingerii primei excepții.
| ← Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar | Raspundere civila delictuala. Jurisprudență Răspundere... → |
|---|
