Raspundere civila delictuala. Jurisprudență Răspundere civilă delictuală
| Comentarii |
|
Judecătoria MOINEŞTI Sentinţă civilă nr. 214 din data de 08.02.2018
Prin cerere înregistrată pe rolul Judecătoriei Moinești la data de 25.01.2017 sub nr. 285/260/2017, reclamanta E ON a chemat în judecată pe pârâtul P T solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să dispună obligarea acesteia la plata sumei de 2262,15 lei, compusă din contravaloarea facturilor reprezentând recuperare energiei electrică agenți economici/casnici și cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamanta a arătat că în urma controlului efectuat în data de 09.07.2014, s-a constatat că energia electrică nu era înregistrată și nici facturată de către furnizor. În concret, s-a constatat că plombele metrologice erau neconforme și firida FB1 era arsă.
Această intervenție neautorizată a avut drept scop ocolirea echipamentului de măsurare a energiei electrice consumate, în acest fel nu se înregistra și nu se factura energia electrică, astfel luând naștere un prejudiciu în patrimoniul societății reclamante.
În conformitate cu dispozițiile Anexei 7 la Contractul cadru de furnizare a energiei electrice, aprobat prin Decizia nr. 57/1999 a Președintelui ANRE "consumatorul este obligat să păstreze intacte grupurile de măsurare a energiei electrice, să nu influențeze funcționarea corectă a acestora, să nu blocheze accesul furnizorului, interzicându-i-se orice acțiune asupra acestora.
Potrivit dispozițiilor legale menționate, paza juridică a unității de măsurare este atribuită consumatorului de prevederi legale imperative - decizia ANRE nr. 57/1999, astfel încât, responsabilitatea păstrării sigiliilor și a contorului revine consumatorului.
Cu privire la cortectitudinea înscrisurilor întocmite, precum și a stării de fapt a celor constatate de echipa specializată E.ON, respectiv, Nota de Constatare, Bonul de Mișcare și Facturile sunt temeinice, valide și legal întocmite.
În drept, reclamanta a invocat prevederile art. 194 și urm. C.pr. civ., art. 1350, Ordinul nr. 64/2014, Legea 123/2012, O.G. nr. 13/2011.
La cerere au fost anexate înscrisuri.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 163 lei taxă de timbru.
În dovedirea cererii, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, expertiză de specialitate și interogatoriul pârâtei.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a arătat că nu este de acord cu suma calculată în urma procesului-verbal. Lucrătorii EON au întocmit înscrisurile și au efectuat controlul în lipsa sa. Firida era proprietatea EON și nu putea să o întrețină. În fiecare an au fost efectuate controale de angajații reclamantei și nu a fost găsită nicio neregulă.
Reclamanta a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că între părți au existat raporturi contractuale ce au constat în furnizarea energiei electrice la locul de consum al pârâtei, iar obligația corelativă a pârâtei era de a achita contravaloarea energiei electrice consumate. Totodată, alte obligații asumate de către pârât erau și cele prevăzute de art. 7.6 și respectiv art. 7.8 din contractul de furnizare a energiei electrice încheiat între părți, consumatorul are obligația " să păstreze intacte contorul de decontare, plombele metrologice și plombele furnizorului de la capacul de borne al acestuia și de la firida individuală de branșament, precum și toate celelalte instalații ale furnizorului aflate pe proprietatea consumatorului"; și să mențină starea tehnică corespunzătoare a instalației electrice interioară și proprie cu prescripțiile tehnice, modificările sau extinderile acesteia se vor efectua numai prin electricieni autorizați sau prin agenți atestați de furnizor";.
Având în vedere că pârâtul nu a respectat clauzele înscrise în contractul de furnizare a energiei electrice încheiat, respectiv nu a respectat obligația de a păstra intacte contorul de decontare, plombele metrologice precum și toate celelalte instalații ale furnizorului aflate pe proprietatea sa, obligația de a nu permite altor persoane să intervină la contorul de decontare sau la instalația furnizorului, reiese fără putință de tăgadă culpa pârâtului.
În cauză, instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu interogatoriul pârâtului.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între reclamantă și pârât a intervenit contractul de furnizare reglementată a energiei electrice nr. 3009886719/30.04.2012, având ca obiect furnizarea energiei electrice la locul de consum situat în.
În urma controlului efectuat la punctul de consum s-a întocmit nota de constatare nr. 00500388/09.07.2014, în cuprinsul căreia s-a consemnat că s-a găsit contorul cu seria 7895543 index 2631 cu plombe metrologice neconforme. Prin procesul verbal de analiză a abaterilor nr. 1053796/04.11.2014, s-a stabilit că împrejurările constatate prin nota de constatare reprezintă intervenție neautorizată ce a condus la neînregistrarea întregii cantități de energie electrică consumată, perioada de recalculare a consumului de energie electrică fiind 09.07.2013-09.07.2014.
Prin procesul verbal de stabilire a despăgubirilor nr. 1053796/04.11.2014 s-au stabilit în sarcina pârâtei despăgubiri ce reprezintă 3031 kwh energie electrică consumată/distribuită și neînregistrată și suma de 243,23 lei taxe prestări servicii.
În baza documentelor menționate, reclamanta a emis factura fiscală nr. 100354897/15.01.2015 pentru suma de 2018,92 lei și factura fiscală nr. 5500161137/15.01.2015 pentru suma de 243,23 lei. Total de plată 2262,15 lei.
În speță, reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata contravalorii energiei electrice facturate, prevalându-se de răspunderea civilă contractuală.
Sub acest aspect, instanța apreciază că în cauză pretențiile reclamantei exced răspunderii contractuale invocată drept cauză a pretențiilor întrucât facturile pe care își întemeiază pretențiile reclamanta au fost emise ca urmare a calculării unui consum ce are la bază o faptă ilicită. Prin urmare, izvorul pretențiilor reclamantei este dat de răspunderea civilă delictuală care reprezintă dreptul comun, răspunderea contractuală având un caracter derogator.
Împrejurarea că reclamanta afirmă că ar exista un contract la momentul săvârșirii faptelor, contract ce nu a fost depus la dosar, nu generează automat concluzia că răspunderea este contractuală. Răspunderea contractuală intervine în cazul nerespectării unor prevederi contractuale, ce stabilesc drepturi și obligații corelative, exprese în sarcina părților, izvorul pretențiilor fiind tocmai aceste clauze nesocotite. Furnizarea energiei de către reclamantă pârâtei în situația dată, așa cum susține aceasta, nu a avut loc în baza prevederilor contractuale, fiind vorba de un consumul fraudulos potrivit celor învederate în acțiune, respectiv consum ce nu a fost înregistrat de contor în mod corect.
Or, această situație de fapt nu poate fi rezolvată decât pe tărâm extracontractual, o eventuală intervenție neautorizată la sistemul de măsurare a energiei electrice, oricare ar fi aceasta, având conotația unei fapte ilicite delictuale.
Simplu fapt că au fost emise facturi fiscale, în mod unilateral de către reclamantă, pentru presupusa energie consumată și neînregistrată nu determină incidența răspunderii contractuale.
Dat fiind că procesul civil este guvernat de principiul disponibilității, instanța, deși nu este ținută de temeiul de drept invocat de parte, nu poate schimba cauza cererii de chemare în judecată, ca izvor al pretențiilor reclamantei, astfel că nu poate avea în vedere decât instituția de drept civil invocată de aceasta.
În aceste condiții, față de aspectele expuse, acțiunea formulată întemeiată pe răspunderea civilă contractuală este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
| ← Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar | Fond funciar. Jurisprudență Fondul funciar → |
|---|
