Fond funciar. Reconstituire a dreptului de proprietate. Titlu eliberat în nume propriu unuia dintre moştenitori. Nelegalitate.
| Comentarii |
|
Deşi titlul de proprietate a fost nelegal eliberat în nume propriu unuia dintre moştenitorii îndreptăţiţi la reconstituire, instanţa nu va putea decât să constate nulitatea parţială şi să dispună eliberarea unui nou titlu pe numele pârâtului, în calitate de moştenitor al antecesorului comun al părţilor. Cererea reclamanţilor de a se întocmi un singur titlu de proprietate pe numele lor şi al pârâtului, în calitate de moştenitori, trebuie să urmeze în prealabil procedura administrativ-jurisdicţională.
(Curtea de Apel Cluj, secţia civilă, decizia nr. 1231 din 30 mai 2001)
Prin sentinţa civilă nr. 855/25.10.2000 a Judecătoriei Huedin, s-a respins acţiunea civilă precizată, intentată de reclamanţii S.G., L.L.M. şi L.D., împotriva pârâţilor L.I., Comisia Locală Poieni şi Comisia Judeţeană Cluj pentru aplicarea Legii nr. 18/1991. Au fost obligaţi reclamanţii să îi plătească pârâtului L.I., cheltuieli de judecată în sumă de 1.000.000 lei.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instantă a retinut că prin titlul de proprietate nr. 28844/278 din 23.12.1997, pârâtului L.l. i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 3 ha şi 5.800 mp, pe raza satului Hodiş, com. Poieni.
în anul 1991, pârâtul a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, aparţinând defunctului său tată, L.Ş., decedat la data de 20.04.1972, care a figurat în registrul agricol pe anii 1959-1963, cu suprafaţa de 4,05 ha.
Pârâtul L.l. şi antecesorul reclamanţilor, L.D., nu au avut poziţii separate în registrul agricol, în care a figurat numai tatăl lor, L.Ş.
Eliberarea titlului de proprietate în nume propriu pârâtului L.l. şi nu în calitate de moştenitor al defunctului L.Ş., constituie un viciu de formă, ce nu afectează valabilitatea titlului, cu atât mai mult cu cât a fost singurul solicitant, iar în cererea de reconstituire a menţionat că are calitatea de moştenitor.
întrucât titlul de proprietate a fost eliberat cu respectarea prevederilor legale în vigoare la data respectivă, reclamanţii au doar posibilitatea să obţină reconstituirea dreptului de proprietate asupra
diferenţei dintre 4,05 ha, cu cât a figurat defunctul L.Ş. în registrul agricol şi suprafaţa de 3 ha şi 5.800 mp reconstituită pârâtului, deşi din răspunsul comisiei, rezultă că titlul de proprietate al pârâtului s-a eliberat pentru toate terenurile ce i-au aparţinut lui L.Ş.
Apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei, a fost respins ca nefondat, prin decizia civilă nr. 354/6.03.2001 a Tribunalului Cluj. Au fost obligaţi apelanţii să îi plătească intimatului L.I., cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 1.000.000 lei.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reţinut că într-adevăr, potrivit art. 13 din legea nr. 18/1991 şi art. 15 din Regulamentul de aplicare a ei, beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, a fost acordat tuturor moştenitorilor autorului de drept, fiecare dintre părţi având egală îndreptăţire la reconstituirea dreptului de proprietate, însă reclamanţii au depus cerere de reconstituire abia la data de 11 martie 1998. Soluţionarea acestei cereri nu poate aduce atingere titlului de proprietate al pârâtului, eliberat cu respectarea prevederilor Legii nr. 18/1991. La data întocmirii lui, reclamanţii au posibilitatea să li se reconstituie diferenţa de teren aparţinând defunctului L.Ş. şi nereconstituită pârâtului.
împotriva acestei decizii, au declarat recurs reclamanţii, solicitând modificarea ei şi rejudecând cauza pe fond, admiterea apelului declarat de reclamanţi împotriva sentinţei, care să fie schimbată în sensul admiterii acţiunii precizate, în totalitate cu cheltuieli de judecată.
în motivarea recursului, s-a susţinut că instanţa de apel a încălcat normele de drept substanţiaie incidente în speţă, art. 13 alin. 3 din legea nr. 18/ 1991 şi art. 15 şi 35 din Regulamentul de aplicare a ei, în baza cărora titlul de proprietate trebuia eliberat în favoarea pârâtului şi a reclamanţilor, în calitate de moştenitori după defunctul L.Ş.
Ambele hotărâri se întemeiază pe o eroare gravă, decurgând dintr-o apreciere eronată a probelor. Recurenţii au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate la data de 11.07.1998, în baza art. IV din Legea nr. 169/1997. Din adresa nr. 2399/1.07.2000, a rezultat că în mod greşit s-a eliberat titlul de proprietate numai pe numele pârâtului L.I., şi nu în calitate de moştenitor al defunctului L.Ş. Legea nr. 169/1997 a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 1997, iar titlul de proprietate al pârâtului s-a eliberat la data de 23.12.1997, deşi trebuia respectat termenul de 90 de zile prevăzut de lege.
Recursul este fondat.
în registrul agricol al Com. Poieni, defunctul L.Ş., decedat la data de 20.04.1972, a figurat în anii 1959-1963, cu suprafaţa de 4,05 ha pe teritoriul satului Hodişu, f. 6 dosar de fond.
L.Ş. şi L.F., au avut doi fii: pârâtul L.l. şi antecesorul reclamanţilor, L.D, decedat la data de 24.05.1978.
După intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991, pârâtul L.I., a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate în calitate de moştenitor al defunctului său tată, cu privire la terenurile ce i-au aparţinut acestuia. Cu toate acestea, titlul de proprietate nr. 28844/278 din 23 dec. 1997, i s-a eliberat în nume propriu, pârâtului L.l. pentru suprafaţa de 3 ha şi 5.800 mp şi nu în calitate de moştenitor, după defunctul său tată, L.Ş.
Reclamanţii au depus la 10.03.1998, cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate, în reprezentarea tatălui lor, defunctul L.D., după acelaşi defunct L.Ş.
Cu toate că judecătoria a reţinut că din răspunsul comisiei locale rezultă că pârâtului i s-a eliberat titlul de proprietate pentru toate terenurile aparţinând defunctului L.Ş., tribunalul îi îndrumă pe reclamanţi să obţină titlul de proprietate pentru diferenţa dintre 4,05 ha şi 3 ha şi 5.800 mp.
Conform art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 republicată, de prevederile legii beneficiază membrii
cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, iar alin. 3 din art. 13 prevede că titlul de proprietate se emite cu privire la suprafaţa de teren determinată pe numele tuturor moştenitorilor, urmând ca ei să procedeze potrivit dreptului comun.
Prin urmare, în speţă, pârâtului L.l. trebuia să i se elibereze titlul de proprietate în calitate de moştenitor al defunctului său tată, L.Ş. şi nu în nume propriu. Legea nr. 169/1997 a prevăzut exemplificativ, iar nu limitativ, cauzele de nulitate absolută a actelor emise cu încălcarea prevederilor Legii nr. 18/1991, la data întocmirii lor, în art. III, lit. a-h.
Reclamanţii au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate la 10.03.1998, în reprezentarea tatălui lor, după defunctul lor bunic L.Ş., în temeiul art. IV din legea nr. 169/1997. Dacă cererile lor se vor rezolva în mod favorabil, ei nu vor putea fi incluşi în titlul de proprietate nr. 28844/278, eliberat la data de 23.12.1997, în mod nelegal, în nume propriu, pârârtului L.l. şi nu în calitatea de moştenitor al defunctului L.Ş. A interpreta altfel dispoziţiile legale, ar însemna să nu li se dea eficienţă, or legea trebuie interpretată în sensul în care poate produce efecte juridice, iar nu în sensul în care să nu producă asemenea efecte.
Cererile reclamanţilor, trebuie să urmeze însă în prealabil procedura administrativ-jurisdicţională prevăzută de Legea nr. 18/1991 şi nu alta. în cazul în care nu ar fi mulţumiţi de modul rezolvării lor, pot contesta măsurile luate, la organele judecătoreşti. Altfel, aşa cum doresc reclamanţii, ar însemna să li se reconstituie dreptul de proprietate direct de către instanţă, să se dispună anularea titlului de proprietate al pârâtului şi eliberarea unui singurtitlu de proprietate, pe numele pârâtului şi al reclamanţilor, în calitate de moştenitori ai defunctului L.Ş., dar fără parcurgerea prealabilă a procedurii administrativ-jurisdicţionale, ceea ce este imposibil.
Având în vedere că titlul de proprietate s-a eliberat pârâtului cu încălcarea normelor imperative ale art. 8 alin. 2 şi art. 13 alin. 3 din Legea nr. 18/ 1991, la data întocmirii lui, în baza art. 304 pct. 9
C. pr. civ., se va admite recursul reclamanţilor, se va modifica decizia recurată, şi rejudecând cauza pe fond, se va admite apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei, care va fi schimbată în întregime,
în sensul că se va admite în parte acţiunea civilă precizată, intentată de reclamanţi împotriva pârâţilor şi în consecinţă, se va constata nulitatea parţială a titlului de proprietate al pârâtului, numai cu privire la calitatea în care i s-a eliberat, şi se va dispune eliberarea unui nou titlu de proprietate pentru
aceeaşi suprafaţă de teren, pe numele pârâtului L.I., în calitate de moştenitor al defunctului L.Ş. Se vor respinge celelalte capete de cerere.
în temeiul art. 274 C. pr. civ., intimaţii vor fi obligaţi să îi plătească recurentului cheltuieli de judecată în sumă de 500.000 lei.
| ← Încheiere de respingere a cererii de înscriere a dreptului în... | Fond funciar. Reconstituirea dreptului de proprietate.... → |
|---|
