Fond funciar, restituiri, despagubiri Despăgubiri, penalităţiFondul funciarRestituiri
| Comentarii |
|
In fapt, reclamanta a formulat in termen legal, in conformitate cu dispoziţiile Legii 10/2001, notificare către autorităţile competente privind imobilele teren preluate abuziv de către stat.
Potrivit art. 2 al Dispoziţiei nr. ….. notificarea cu privire la imobilul individualizat in petitul prezentei contestaţii a fost trimisa ….., in vederea soluţionării.
La data de ….. s-a Întocmit un proces-verbal, cu ocazia intrunirii Comisiei Interne de analiza a notificărilor formulate în baza Legii 10/2001 a …. unde se consemnează faptul ca soluţionarea pe cale amiabila a notificării este imposibila. La acea data interesele reclamantei au fost reprezentate de procurator ….
De la acea dată nu s-a comunicat decizia sau dispoziţia motivată asupra cererii de restituire în natură, aşa cum prevede art. 23 alin.1. din Legea 10/2001.
Alăturat cererii de chemare în judecată s-a depus în copie dispoziţia nr. …..şi procura specială autentificată cu nr. ….. , prin care reclamanta o împuterniceşte pe fiica sa …. să o reprezinte la instanţele competente.
Prin registratura instanţei s-a depus la dosar de către …... prin reprezentant legal, cerere de arătarea titularului dreptului cu următoarea motivaţie. Initial la data de 19 iulie 2006, notificarea, petentei …. a fost direcţionata de .. către … care a avut mai multe intilniri cu petenta, constatându-se, in final, ca notificarea formulata de aceasta nu se poate soluţiona pe cale amiabila.
Ulterior acestei date, ca urmare a Normelor de aplicare unitara a Legii nr.10/2001 cu modificările si completările ulterioare, apărute la …… pe lingă organele de conducere a …., in conformitate cu cap. 3 din aceste norme s-a constituit Comisia interna de analiza a notificărilor formulate in baza L. 10/2001 care are competenta de a emite deciziile de retrocedare, motivat de faptul ca, potrivit art. 4 al. 1 lit. b si art. 11 din Legea nr. 752/2001 privind furnizarea şi funcţionarea … si in temeiul art. 11, al. 4 din …., administrator al întregului patrimoniu al …. - imobile în proprietate sau în administrare este …. a informat-o telefonic pe reclamantă prin procurator …., că …. a direcţionat notificarea împreuna cu documentaţia aferenta către ….., care după analiza din cadrul comisiei urmează sa emită decizia de retrocedare.
În consecinţă solicită ca în conformitate cu art. 64 şi următoarele din Codul de procedură civilă, să se dispună citarea in calitate de pârâtă .. …i să dispună scoaterea din cauză a …..
Prin încheierea din …… instanţa a dispus citarea în cauză a….. în calitate de pârât şi duplicat de pe cererea de arătare a titularului dreptului, cu menţiunea de a depune în cauză documentaţia care a stat la baza emiterii deciziei nr. …. depusă la dosar.
….. prin reprezentanţii legali a depus la dosar documentaţia solicitată cât şi întâmpinarea prin care a solicitat respingerea acţiunii promovată de reclamantă prin procurator, cu precizarea respingerii în ceea ce priveşte plângerea formulată, împotriva dispoziţiei sus-menţionate.
Totodată, …. a invocat lipsa calităţii sale procesuale pasive, referitoare la solicitarea de restituire a imobilului teren, în suprafaţă de …. situat în …. deoarece deja a emis dispoziţia nr. ….. de acordare de despăgubiri conform legii speciale care i-a fost comunicată reclamantei şi pe care aceasta nu a contestat-o în termenul legal de 30 de zile de la data comunicării.
Precizează pârâta …. că prin contestaţia formulată se recunoaşte explicit că se solicită măsuri reparatorii doar pentru suprafaţa de …. teren deţinută de … potrivit art. 2 din dispoziţia nr. …..
La termenul din ……, instanţa a dispus introducerea în cauză în calitate de pârâtă a ….. şi a comunicat către celelalte părţi întâmpinarea şi documentaţia depuse de …. pentru ca ulterior să se pună în discuţie excepţia calităţii procesuale pasive a ….., deoarece imobilul solicitat în suprafaţă de …. aparţine în prezent …... Ulterior, pârâta …., prin reprezentanţi legali a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acţiunii reclamantei …. ca neîntemeiată cu invocarea următoarelor aspecte:
Din documentaţia anexată notificării rezultă că reclamanta nu face dovada preluării abuzive a imobilului aflat în litigiu. În cuprinsul notificării nr. …. se face referire la faptul că acesta a trecut în mod abuziv în proprietatea statului prin Decretul de naţionalizare nr. 92/1950.
Or, imobilul situat în …… nu se regăseşte pe lista imobilelor preluate abuziv de stat prin Decretul nr. 92/1950, menţionat de reclamantă, cu atât mai mult, pe această listă nu se regăseşte nici numele vreunui autor al reclamantei care ar fi fost deposedat abuziv.
De altfel, prin toate răspunsurile adresate reclamantei …. se comunică acesteia că imobilul în litigiu nu figurează ca fiind naţionalizat prin decretul 92/1950 şi nici în alte decizii de preluare. Alăturat întâmpinării a depus înscrisuri la care face trimitere.
Prin aceeaşi întâmpinare, pârâta ….., apreciază a se impune introducerea în cauză a ….., deoarece imobilul în litigiu se află în proprietatea Statului fiind de fapt în administrarea ….
La data de ….. reclamanta a depus alte precizări la acţiunea iniţială în sensul că raportat la cele susţinute prin întâmpinare de către pârâta ….., se impune introducerea în cauză şi a … prin …... deoarece imobilul în litigiu se află în proprietatea Statului şi doar în administrarea Academiei.
Instanţa a dispus citarea în cauză a S. R. prin reprezentantul său legal .M .F. P. a jud. Iaşi care la rândul său a formulat întâmpinare invocând următoarele excepţii şi apărări :
Prin cererea introductivă de instanţă se mai menţionează că potrivit Dispoziţiei nr. …… notificarea reclamantei a fost transmisă spre competentă soluţionare …. în calitate de posesor al imobilul revendicat şi nu reiese clar dacă a fost soluţionat până în prezent astfel se impune a fi invocată excepţia prematurităţii acţiunii.
Pornind de la obiectul acţiunii civile una din condiţiile exercitării acţiunii şi dobândirea calităţii de parte în procesul civil este „ dreptul”.
Pentru a putea fi valorificat pe cale de acţiune, dreptul, la rândul lui trebuie să fie actual, adică să nu-fie supus unui termen sau unei condiţii suspensive. Există un moment pentru a acţiona. Înainte ca acest moment să apară este prea devreme, astfel încât cererea prematură nu este admisibilă pentru că dreptul de a acţiona nu s-a născut.
Potrivit dispoziţiilor art. 22 şi următoarele din Legea nr. 10/2001 persoana îndreptăţită vă notifica în termen de 6 luni de la data intrării in vigoare a prezentei legi persoana juridica deţinătoare, solicitând restituirea în natura a imobilului cu obligaţia depunerii actelor doveditoare ale dreptului de proprietate ori, ale calităţii de asociat sau acţionar al persoanei juridice, precum şi, în cazul moştenitorilor, cele care atestă aceasta calitate şi, după caz, înscrisurile care descriu construcţia şi orice alte înscrisuri necesare evaluării pretenţiilor de restituire decurgând din prezenta lege, putând fi depuse până la data soluţionării notificării unitatea deţinătoare fiind obligată să se pronunţe, prin decizie sau, după caz, prin dispoziţie motivată, asupra cererii de restituire în natură.
Dacă se trece peste această excepţie invocă de asemenea, pe cale de excepţie.
Lipsa calităţii procesuale pasive a ,,,. prin ,,,,
Dispoziţiile art. 33 din Legea nr. 10/2001 şi art. 33 pct. 1 din H.G. nr. 498/2003 pentru aplicarea normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, nu instituie obligativitatea chemării în judecată a ,,,,, ca reprezentant al ,,,,,, în litigii de această natură.
Conform art. 3 pct. 48 din H.G. nr. 386/2007 ,,,,. reprezintă statul, ca subiect de drepturi şi obligaţii, în faţa instanţelor, precum şi în orice alte situaţii în care acesta participă nemijlocit, în nume propriu, în raporturi juridice, dacă legea nu stabileşte în acest scop un alt organ.
Art. 31 din Legea nr. 10/2001 prevede că poate fi citat în cauza ,,,,,,, dacă persoana îndreptăţită optează, prin cerere, pentru titluri de valoare nominală folosite exclusiv în procesul de privatizare, iar stabilirea valorii acestora a fost făcută prin ordin al ministrului. În speţă, reclamantul solicită restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri a imobilului deţinut de ,,,,
În conformitate cu dispoziţiile art. 1 alin. 2 din Legea nr. 10/2001 «în cazurile în care restituirea în natură nu este posibilă se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investita potrivit prezentei legi cu soluţionarea notificării, cu acordul persoanei îndreptăţite, sau despăgubiri acordate în condiţiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.» În cauza de faţă entitatea investita este ,,,,
Astfel, ca efect al Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publica şi regimul juridic al acesteia şi al Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, care îşi găsesc fundament în normele constituţionale - art. 136 - se face distincţie între dreptul de proprietate ce aparţine statului şi dreptul de proprietate publică ce aparţine unităţilor administrativ - teritoriale. Prin încheierea din 02.03.2009 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a ,,,,., urmând ca acesta să nu mai fie citat în cauză, şi prin aceeaşi încheiere s-au respins şi excepţiile prematurităţii acţiunii şi a lipsei calităţii procesuale pasive a ,,,,
Într-adevăr reclamanta nu a formulat în termenul legal o contestaţie împotriva dispoziţiei nr. ,,,, .conform disp. art. 26 la. 3 din Legea 10/2001, obiectul acţiunii fiind altul, situaţie în care nu se mai impune citarea acestei pârâte.
Chiar dispoziţia menţionată îi este favorabilă reclamantei deoarece i se recunoaşte calitatea de persoană îndreptăţită conform disp. art. 3 alin. 1 lit. a şi art. 4 alin. 2 din Legea nr. 10/ 2001, …. apreciind că aceasta a făcut dovada dreptului său de proprietate asupra imobilului notificat.
În art. 2 al dispoziţiei nr. 1937 / 09.06.2006 emisă de ……. se stabileşte în sensul că pentru suprafaţa de ……. deţinuţi de ……., se direcţionează notificarea reclamantei către această instituţie, ce are calitatea de pârâtă în cauză.
Întrucât …… nu contestă ci precizează că de fapt imobilul solicitat de reclamantă se află în administrarea sa, dreptul de proprietate aparţinând …., iar dispoziţia …. a fost emisă în ….., iar acţiunea a fost introdusă pe 19.05.2008, deci la aproximativ 2 ( doi ) ani de la data direcţionării soluţionării cererii reclamantei pentru suprafaţa de …. deţinută de ….., acţiunea nu este nici prematură, iar ….. are calitate procesuală pasivă deoarece susţinerile sale din întâmpinarea formulată nu se întemeiază pe acte, din care ar rezulta contrariul, ci doar invocă diverse texte de lege, care reglementează drepturile şi obligaţiile sale dar nu sunt aplicabile speţei de faţă.
Reclamanta prin apărător ales a depus cerere scrisă pentru care a solicitat administrarea probei cu expertiză topometrică , cerere la care reprezentantul pârâtei …… s-a opus solicitând ca probă să fie administrată după ce reclamanta va face dovada dreptului de proprietate.
Instanţa a respins cererea pârâtei motivat de faptul că prin dispoziţia emisă de …. reclamantei i s-a recunoscut, motivat dreptul de proprietate, doar că instituţia .. nu a avut calitate de a dispune acordarea de despăgubiri pentru întreaga suprafaţă ci a direcţionat soluţionarea notificării către unitatea deţinătoare, respectiv ….
Pârâta …. a solicitat administrarea probei cu acte.
Probatoriile au fost încuviinţate de instanţă.
La termenul din 18.05.2009 s-a depus de către apărătorul reclamantei o nouă precizare şi completare la acţiune , prin care se solicită anularea ca netemeinică şi nelegală a deciziei nr. …….. emisă de către ….. reclamanta apreciind că această decizie contravine în mod flagrant cu dispoziţia …..., cât şi cu constatările instanţei.
S-a depus alăturat în copie decizia nr. ……..., prin care se respinge notificarea reclamantei, formulată prin procurator, …... deoarece notificatoarea nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra imobilului revendicat, respectiv suprafaţa de ……. teren situat în ……
În cauză a fost desemnat expert …. care a avut în vedere următoarele obiective şi a reţinut următoarele concluzii:
-să se individualizeze topografic imobilul teren, in suprafaţa de ….. suprafata rămasa din suprafaţa totala de …...( după ce s-a scăzut suprafaţa de ….. ocupat de carosabil si trotuare ),teren situat in ……. potrivit dispoziţiei nr. …… a …… şi sa se stabilească cine este in prezent proprietarul acestei suprafeţe de teren,daca acest teren este afectat de utilităţi sau daca este liber.
În baza planului fotogrametric al oraşului …..,din anul 1955,( planşa 2, anexa la raport ), precum si in baza actelor vechi de proprietate respectiv ,Ordonanţa de adjudecare nr. …., fişa imobilului bombardat din 1.08.1945 , extras după Matricola nr.2 (impozitul pe clădiri ) s-a stabilit cu precizie ca amplasamentul delimitat pe planşa l, anexa, de punctele .....,in suprafaţa de…..(cat a rezultat din identificarea grafica a acestuia) reprezintă fosta proprietate a moştenitoarei ….. din ….. aşa cum era înainte de sistematizarea zonei. Se observa ca suprafaţa imobilului din …… determinata grafic este de …. cât rezultă din imobilul din 1.08.1945.
Minusul de …….. se datorează erorilor de măsurare a imobilului.
Din punct de vedere topo - cadastral imobilul se afla in sectorul cadastral …. si ocupa partial din parcelele ….. si partial din …. anexa, extrasul după planul cadastral al …. zona colorata cu roşu).
Prin sistematizarea zonei ,unde se afla fosta proprietate a moştenitoarei … din timpul regimului comunist ,in baza Convenţiei nr.532,din 7.04.1974,a Deciziei nr……. a Consiliului Popular Judeţean Iaşi,precum si in baza Autorizaţiei de construire nr…… ,…. construieşte pe terenul delimitat cu roşu pe planşa 1, anexa,in suprafaţa de ….mp..
Din punct de vedere juridic terenul pe care se afla construcţia …respectiv amplasamentul delimitat cu roşu pe planşa 1, anexa, in suprafaţă de .. m.p. se afla înainte de 1.01.1990 în administrarea …fiind proprietatea…. In prezent terenul se afla in administrarea ….„ folosit fară termen si fără plată " aşa cum rezulta din Decizia nr…
Deoarece fostul... al ... este identic cu actualul ..rezulta ca terenul se afla in totalitate in administrarea actualului.. fiind proprietatea ….
În prezent fosta proprietate a moştenitoarei … ,din …… este ocupata după cum urmează: Zona delimitatatădepunctele,….. de … este ocupată de domeniul public al statului, respectiv de carosabilul străzilor …. de trotuare si de retele subterane de canalizare, electrice si de gaz metan. Zona delimitată de ……, de … mp.se afla in incinta …... si se compune din :
Zona delimitată de punctele, ……de ….. m. p.este ocupata cu spaţii verzi amenajate pe care se afla construcţii de arta si o porţiune din clădirea ce apartine ….. Zona haşurată, delimitata de punctele ,….., de …. este teren liber de construcţii ocupat cu spaţiu verde si platforma betonata, terenul fiind folosit far? termen si far? plata de …..., aşa cum rezulta din Decizia ……
Pârâtele ……. au formulat obiecţiuni care au fost admise de instanţă şi s-a dispus prin adresa ca domnul expert să răspundă la acestea.
La termenul din ……, reclamanta a formulat noi precizări la acţiunea sa , acestea fiind impuse de concluziile raportului de expertiză aşa cum a precizat, în sensul că înţelege să lărgească cadrul procesual şi să fie citat în calitate de pârâtă şi …..Instanţa a dispus citarea acestei instituţii şi a pus în discuţia părţilor cerere iar prin încheierea din ….. s-a respins ca fiind tardivă cererea reclamantei de introducere în cauză a pârâtei . raportat la disp. art. 132 şi 135 Cod procedură civilă, cere au caracter imperativ.
De altfel, şi prin expertiză s-a constatat că proprietarul de drept este ….. , drept care şi-l exercită prin reprezentanţii săi în teritoriu, în speţă …… care exercită doar un drept de administrare în fapt, terenul fiind folosit fără termen şi fără plată de pârâta …. aşa cum rezultă din decizia nr. …. a fostului ... al …. situaţie de fapt care durează şi în prezent.
Ulterior s-a depus răspunsul expertului la obiecţiunile formulate care nu a mai fost contestat de părţi.
La termenul din …….. pârâta …… a solicitat termen pentru a depune în cauză înscrisuri relative la dreptul cetăţenilor greci, de a beneficia de dispoziţiile Legii nr. 10/2001 deşi instanţa a încuviinţat proba încă din data de ….., dar discuţiile s-au purtat asupra expertizei efectuate în cauză.
Astfel s-a depus în cauză Acordul încheiat între Guvernul fostei Republici Socialiste România şi Guvernul Regatului Greciei privind reglementarea problemelor financiare în suspensie între cele două ţări, publicat în Monitorul Oficial al României , partea I nr. 84/ 11.02.2009.
La termenul din ……. s-a invocat excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei , raportat la actele depuse.
Din examinarea ansamblului probator administrat în cauză, constând din acte şi înscrisuri, concluzii raport de expertiză tehnică judiciară, şi văzând concluziile părţilor raportat la reglementările legale de drept material aplicabile cauzei deduse judecăţii instanţa constată că excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei nu se conturează iar pe fond acţiunea formulată de aceasta nu este fondată cu reţinerea următoarelor considerente. Ordonanţa de adjudecare nr. ….. a ..….consemnează faptul că imobilul situat în …. a fost adjudecat definitiv asupra …..
Actul de veşnică vânzare autentificat de.. . a sub nr. ….. consemnează vânzarea de către …….. a drepturilor lor succesorale rămase de pe urma unchiului lor … constând în în două treizeci şesimi (2/36) din imobilul situat în ….
De altfel şi în procesul - verbal nr. ….. se consemnează foarte clar că …… sunt proprietari prin cumpărare a porţiunii indivize de două treizeci şesimi din tot imobilul.
Prin urmare, nu rezultă cui i-a aparţinut restul din imobil , cu atât mai mult dacă restul de 23/36 din imobil se afla la nivelul presupusei naţionalizări în proprietatea celorlalţi comoştenitori, aceştia putând să vândă cota lor parte din dreptul de proprietate asupra imobilului înainte de data naţionalizării.
Fişa imobilului ( proprietăţii) bombardat depusă la dosar nu poate face dovada faptului că la momentul presupusei naţionalizări imobilul / o parte din imobil se mai găsea în patrimoniul autorilor reclamantei.
Pe de altă parte, matricola 2 (impozitul pe clădiri consemnează ca proprietari ai imobilului pe moştenitorii lui ….
Din actele de stare civilă ale autorilor reclamantei şi schiţa arborelui genealogic aflate la dosar nu rezultă foarte clar dacă tatăl sau bunicul reclamantei a fost unul dintre cumpărătorii drepturilor succesorale de 2/36 din imobilul aflat în litigiu consemnat în actul de veşnică vânzare autentificat de ….sub numele ….. în condiţiile în care, în toate actele de stare civilă depuse, tatăl reclamantei apare doar sub numele de ……. iar acesta era fiul lui .. ( astfel cum rezultă din actul cu nr. … emis de …... ).
Pe de altă parte există neconcordanţe între schiţa arborelui genealogic depusă la dosar şi actul de veşnică vânzare nr. ……..; astfel, vânzătorii a 2/36 din imobil ….. erau nepoţii lui …..., astfel cum reiese din actul de veşnică vânzare: aceştia au vândut drepturile lor succesorale rămase de pe urma defunctului unchi ….., constând în 2/36 din imobilul aflat în litigiu, Or, aceştia , nu se regăsesc pe schiţa arborelui genealogic în rândul nepoţilor.
Singurul aspect cert care rezultă din actele depuse la dosar este că ….. era unchiul vânzătorilor din actul de veşnică vânzare iar aceştia au transmis doar 2/36 din imobil, în indiviziune, către ……. ( iar referitor la acesta din urmă, nu rezultă clar dacă era tatăl sau bunicul reclamantei.
Pe de altă parte, chiar şi această cotă de 2/36 din imobil este discutabilă, în condiţiile în care nu se face dovada că reclamanta ar fi fost şi moştenitoarea.. De asemenea, reclamanta nu a depus la dosarul cauzei istoric de rol fiscal care să ateste faptul că imobilul a figurat în proprietatea sa.
Reclamanta nu face dovada preluării abuzive a imobilului aflat în litigiu.
În cuprinsul notificării nr. ..se face referire la faptul că acesta a trecut în mod abuziv în proprietatea statului prin Decretul de naţionalizare nr. 92/ 1950.
Or, imobilul situat în ….nu se regăseşte pe lista imobilelor preluate abuziv de stat prin Decretul nr. 92/ 1950 , menţionat de reclamantă , cu atât mai mult, pe această listă nu se regăseşte nici numele vreunui autor al reclamantei care ar fi fost deposedat abuziv. Doar menţiunea „Naţionalizat Decret 82 (92 )” de pe Matricola nr. 2 (Impozitul pe clădiri ) nu reprezintă dovada preluării abuzive; chiar şi aşa, pe acest act presupus a face dovada preluării abuzive , imobilul apare ca proprietatea moştenitorilor lui ….şi nu a autorilor reclamantei.
De altfel, prin toate răspunsurile adresate reclamantei se comunică acesteia că imobilul în litigiu nu figurează ca fiind naţionalizat prin decretul nr. 92/ 1950 şi nici în alte decizii de preluare.
În prezenta cauză reclamanta nu are calitate de persoană îndreptăţită la solicitarea de măsuri reparatorii şi în lumina prevederilor art. 5 din Legea nr. 10/ 2001 coroborate cu lit. e din Anexa 1 din lege, respectiv prevederile din Acordul încheiat între România şi Grecia privind reglementarea problemelor financiare în suspensie între cele două ţări, semnat la Atena 2 septembrie 1966, publicat în Buletinul Oficial, Partea I, nr. 76 din 6 dec. 1966.
Astfel, conf. art. 5 din L. 10/2001 „Nu sunt îndreptăţite la restituire în natură sau la măsuri reparatorii în echivalent persoanele care au primit despăgubiri potrivit acordurilor internaţionale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege iar în H.G. nr. 250/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 la pct. 5.1. se prevede că „ pentru asigurarea exigenţelor art. 5 din lege nu este necesară lista nominală a persoanelor care au beneficiat de măsuri reparatorii în baza unor tratate internaţionale, deoarece este suficientă existenţa acordului internaţional pentru imobilele preluate în mod abuziv.
Potrivit prevederilor din Acordul încheiat între România şi Grecia , Guvernul Român a plătit Guvernului Greciei o sumă de bani, cu titlu de îndemnizaţie globală, forfetară şi definitivă pentru bunurile, drepturile şi interesele persoanelor fizice sau juridice elene care au fost atinse de măsurile de naţionalizare, expropriere, luare în administrare, precum şi orice alte măsuri legislative sau administrative similare.
De la data intrării în vigoare a Acordului (data semnării) statul român, precum şi persoanele fizice sau juridice române sunt liberate de orice obligaţie faţă de persoanele fizice sau juridice elene pentru revendicările mai sus - menţionate, această sumă având efect liberatoriu.
În consecinţă, a admite sau a dispune restituirea în natură sau acordarea de despăgubiri pentru reclamantă, chiar şi în situaţia în care aceasta şi-ar dovedi calitatea de persoană îndreptăţită, ar echivala cu o dublă despăgubire, or acest fapt ar conduce la îmbogăţirea fără just temei.
Părţile au invocat lipsa calităţii procesuale active a reclamantei dar coroborat cu cele expuse anterior, aceasta nu se confruntă totuşi cu calitatea de persoană îndreptăţită la solicitarea de măsuri reparatorii care este conturată în lumina disp. art. 5 din Legea nr. 10/ 2001 coroborate cu lit. e din Anexa 1 din lege, respectiv prevederile din Acordul încheiat între România şi Grecia.
Convenţia cu Statul grec s-a impus a fi analizată pe fond, deoarece reclamantei nu i se poate nega dreptul în totalitate ci doar acordarea despăgubirilor , deoarece autorul său a primit odată despăgubire raportat la data plecării şi a emiterii acordului 25.08.1956.
Reclamanta are calitatea de a solicita ceea ce a aparţinut autorilor săi dar aceasta nu înseamnă că cererea sa este şi întemeiată.
În consecinţă, potrivit considerentelor expuse, instanţa va respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei invocată de pârâta..
Pe fondul cauzei va respinge acţiunea reclamantei formulată în contradictoriu cu pârâtele …ambele prin reprezentant legal, cât şi cu …
Potrivit disp. art.274 Cod procedură civilă reclamanta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată către pârâta.
| ← Procedura prealabilă de conciliere. Normele de procedură... | Anulare act Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres,... → |
|---|
