Anulare act Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc.
| Comentarii |
|
Prin sentinţa civilă nr. …. pronunţată de …. s-au dispus următoarele:
„Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei …. excepţie invocată de către pârât, ca nefondată.
Admite în parte acţiunea formulată, astfel cum a fost precizată, de către reclamantele ……. împotriva pârâtului …….
Respinge ca nefondat capătul de cerere având ca obiect ….. întocmit de către defunctul ……, act prin care a fost instituit legatar universal pârâtul …..
Constată calitatea de moştenitor legal rezervatar de pe urma defunctului a reclamantei …., în calitate de ascendent privilegiat, cu o cotă de 1/4 din masă.
Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului ….. decedat la data de … …. este formată din:
dreptul de proprietate asupra imobilului apartament situat în …… astfel cum acesta a fost identificat şi evaluat de către expertul tehnic …..
dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de ….. mp din …. conform titlului de proprietate nr. ….. de către ……., identificat de către expertul topo …., în valoare de …, conform raportului de expertiză efectuat în cauză de către expert ….
dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de …. mp din loc …. conform titlului de proprietate nr. ….. de către …. în valoare de …. conform raportului de expertiză efectuat în cauză de expert …..
dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de … mp din …. conform titlului de proprietate nr. …. de către …., identificat de către expertul topo …. în valoare de …. lei conform raportului de expertiză efectuat în cauză de către expert …..
depozit bancar în cuantum de ……
pasiv succesoral în cuantum de . constând în credit contractat de defunct la …., conform contractului de credit nr. ……;
Admite în parte cererea reclamantelor de obligare a pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, respectiv în limita cotităţii disponibile ce îi va reveni pârâtului, ? din masa succesorală.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de …. cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând parte onorarii experţi.
Admite în parte cererea pârâtului de obligare a reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.
Obligă reclamantele la plata către pârât a sumei de …. lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând parte onorariu avocat.”
Pentru a pronunţa această hotărâre prima instanţă a reţinut următoarele:
Analizând cu prioritate excepţia lipsei calităţii procesuale active prima instanţa retine ca reclamanta …… este sora vitrega a defunctului, iar fata de regulile devoluţiunii legale aceasta are un interes de a solicita nulitatea testamentului olograf, interes care se răsfrânge si asupra calităţii sale procesuale, întrucât in ipoteza caracterului fondat a acestei cereri aceasta reclamanta ar fi putut veni la moştenirea defunctului sau frate, făcând parte din clasa a2 a de moştenitori legali. Sub acest aspect, in drept instanţa retine disp.art.671 si 673 cod civil.
Analizând actele si lucrările dosarului in privinţa fondului cererii formulate instanţa de fond retine:
Defunctul …… a decedat la data de ...... Actul juridic supus controlului instanţei este testamentul încheiat de acest defunct la data de ...
S-a constatat un prim motiv de nulitate a actului juridic invocat în cauză a fost acela relativ la neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art.859 cod civil.
Reclamantele si-au exprimat dubiul asupra autenticităţii acestui act precizând faptul ca in calitate de mama, respectiv sora a acestuia, cunosc caligrafia defunctului. In aceeaşi ordine de idei reclamantele au arătat ca pe acest act s-a aplicat in mod nelegal stampila avocat …. deşi in cabinetul avocat …..acesta a recunoscut ca nu ar fi fost de fata la întocmirea actului. Prin urmare au conchis reclamantele nu se poate retine valabilitatea datei certe data testamentului întrucât avocatul nu a aplicat decât o stampila pe acest înscris fata un nr. De ordine sau redactarea unui proces verbal.
In privinţa acestui prim motiv de nulitate a testamentului instanţa retine caracterul sau nefondat întrucât testamentul olograf întruneşte toate cele 3 cerinţe prevăzute de lege, fiind scris semnat si datat de mana testatorului. Potrivit art.859 cod civil „testamentul olograf nu este valabil decât când e scris in tot, datat si semnat de mana testatorului.”
După criteriul modalităţilor de întocmire, testamentul olograf face parte din categoria actelor solemne, nerespectarea celor 3 cerinţe afectând însăşi valabilitatea actului juridic.
Raportul de expertiza grafica efectuat in cauza de către …. a statuat asupra autenticităţii semnăturii, scrierii si datorii de mana testatorului a actului juridic. Concluziile expertizei au fost certe.
Aplicarea semnăturii si ştampilei avocatului …… pe acest act nu influenţează sub nici o forma validitatea sa. Aspectele relatate de avocat …. in cursul dezbaterii pe fondul cauzei referitoare la pretinsa conduita neprofesionala a acestui avocat nu au fost probate in cauza. Chiar si in ipoteza probării acestor aspecte de fapt, prezenta acestei persoane la momentul testării, concomitenta sau succesiunea intre scrierea actului si aplicarea ştampilei si semnăturii terţului nu afectează sub nici o forma validitatea însăşi a operaţiuni juridice, din perspectiva art.859 cod civil. Aplicarea acestei semnături si ştampile se explica prin însăşi conţinutul actului, reprezentând mai degrabă o achiesare (lipsita de relevanta juridica in prezentul context) a avocatului, la calitatea conferita de defunct, respectiv executor testamental. Aceasta manifestare de vointa naste pentru executorul testamentar o serie de drepturi si obligatii, aspecte ce nu vor fi analizate in prezenta cauza, nefăcând obiectul investirii.
S-a reţinut de instanţa de fond că un alt motiv de nulitate a actului invocat în cauza este pretinsa lipsa de discernamant a defunctului cauzată de boala acestuia, respectiv ciroza hepatica.
Astfel, reclamantele au arătat ca la data întocmirii testamentului defunctul se afla internat in spital sub efectul sedativelor si a morfinei. In acest context s-a susţinut ca defunctul nu ar fi realizat importanta si consecinţele juridice ale acestui act. S-a susţinut ca aceasta voinţa nu ar fi fost in corcodanţa cu atitudinile sale anterioare fata de familie. S-a acreditat ideea ca defunctul ar fi vrut sa faca o liberalitate in favoarea minorului botezat de el , fiul surorii sale, reclamanta in prezenta cauza.
Sub acest aspect paratul a susţinut ca defunctul nu a fost tratat cu morfina aceasta substanţa neapărând pe nici o reţeta sau prescripţie medicala. Acesta a subliniat faptul ca defunctul a suferit într-adevăr de ciroza hepatica insa, pe nici o foaie de observaţie nu apare diagnosticul de encefalopatie portosistemica.
In acest sens, instanţa reţine că s-a demonstrat în cauză un istoric medical al defunctului, acesta suferind într-adevăr încă din anii 90 de o afecţiune a ficatului, pe fondul consumului excesiv de alcool.
În schimb, în privinţa stării de sănătate mintală a defunctului instanţa retine ca acesta a fost lucid pe tot parcursul internării medicale din iarna anului 2007.
Astfel din declaraţia martorei …., fila 230 instanţa retine ca defunctul a fost văzut in luna noiembrie a anului 2007, aceasta precizând ca defunctul era lucid dar, slăbit. Aceeaşi martora a confirmat ca într-adevar defunctul avea acest viciu al băuturii insa nu a putut confirma vreo situaţie in care acesta sa fi fost incoerent. Martorul ….. a confirmat existenta multiplelor spitalizări ale defunctului precizând in mod expres faptul ca ultima data când l-a văzut pe acesta, respectiv in luna decembrie a anului 2007, acesta defunctul era lucid solicitându-i chiar sa redacteze un testament pentru el. Martora …….. a declarat in fata instanţei ca in luna decembrie a anului 2007 i-a dus mâncare defunctului la spital, acesta fiind lucid întrebând-o chiar pe martora despre nepotul sau.
Constată prima instanţă că toate aceste declaraţii se coroborează cu răspunsurile la interogatoriu date de către parat (fila 233) si conturează convingerea instanţei in sensul ca la momentul încheierii testamentului defunctul a avut discernământul necesar încheierii actelor juridice, boala de care suferea, respectiv ciroza hepatica, afectandu-i numeroase functii insa, nealterându-i nici un moment cunoştinţa.
Potrivit declaraţiei martorei …… defunctul si-a pastrat luciditatea pana in ultimile zile de viata. Astfel acesta a fost internat la ….. pe data de ….. din fisa medicala rezultând diagnosticul de ciroza hepatica toxica. Conform înscrisului depus la fila 98 din dosar defunctul a decedat la data de ….. …. Aceasta martora a precizat ca , fiind menajera acestuia l-a vazut ultima data pe data de 04.01.2008 atestand faptul ca defunctul era in deplinatatea facultăţilor mintale. Martora ….. a declarat si ea ca a vorbit cu defunctul la telefon pe data de 01.01.2008 si acesta era lucid. Din lecturarea considerentelor raportului de experiza medicala coroborate cu foi de observaţie medicala instanta retine ca la data redactării testamentului, 08.12.2007 starea de sanatate a defunctului era calificata de catre medic drept una buna, imbunatatita. Incercarea reclamantelor de acreditare a ideii potrivit careia ciroza hepatica de care suferea intradevar defunctul ar fi dus la encefalopatie potosistemica iar aceasta ar fi echivalata in final cu o lipsa a discernamantului, nu este pertinenta. Din concluziile ambelor rapoarte de experiza medico-legala si a actelor medicale primara anexate la dosar instanta retine ca in nici o foaie de observatie nu s-au consemnat simptome ale acestei boli. Simplul fapt ca ciroza hepatica poate duce, in anumite circumstanţe la encefalopatie portosistemica, nu se răsfrânge cu caracter peremptoriu asupra prezentei ei in spetă. Din concluziile raportului de experiza medico-legala instanţa retine ca defunctul avea discernamantul pastrat, si avea capacitatea de a semna acte civile precum si de a înţelege conţinutul acestora.
Luând in considerare faptul ca potrivit sistemului de drept civil romanesc nu exista o legiferata o ierarhizare a mijloacelor de proba instanţa apreciază concluziile celor 2 rapoarte de expertiza in contextul ansamblul materialului probator. Doar in acest fel instanţa ajunge la concluzia ca toate aceste probe coroborate ii formeaza convingerea ca la data intocmirii testamentului defunctul avea discernamant. Conform disp. Decretului 31/1954 la persoanele majore discernamantul este prezumat, lipsa sa trebuie dovedita „dincolo de orice indoiala”.In ceea ce priveste medicamentul hypnogen, instanţa isi insuseste concluziile raportului de expertiza medico-legala avizat, in cauza nefiind administrate probe care sa demonstreze un eventual efect nociv al acestui medicament asupra pacientului si sa concluzioneze asupra absentei discernamantului. Pentru aceste motive instanta apreciaza ca argumentele reclamantelor in privinta acestui motiv de nulitate sunt nefondate.
Un al treilea motiv de nulitate al actului juridic invocata in cauza a fost pretinsul dol al paratului asupra defunctului.
Astfel reclamantele au sustinut ca paratul a facut tot posibilul pentru al indeparta pe defunct de familia sa promiţându-i un tratament miraculos in strainatate, folosindu-se de profesia sa se medic psihiatric pentru a-i subjuga vointa.
In apărarea sa, paratul a confirmat faptul ca in luna noiembrie a anului 2007 a redactat o scrisoare medicala si i-a inmanat-o defunctului pentru a o transmite la un spital in Viena, precizand totodata ca defunctul a primit el insusi raspunsul in sensul imposibilitatii efectuarii operatiei pe fondul unui risc crescut. A mai aratat paratul ca inca din anul 2004 a avut o imputernicire notariala data de catre defunct pentru a se ocupa de afacerile sale financiare, fapt ce atesta increderea defunctului in persoana sa inca de la acel moment. Fata de acest motiv de nulitate instanţa retine ca din declaraţiile tuturor martorilor audiaţi in cauza defunctul a avut o relaţie tensionata, distanta cu membrii propriei familii. Mai retine instanţa ca intre defunct si parat a existat o autentica relaţie de prietenie consolidata pe parcursul timpului, o exteriorizare a încrederii defunctului in parat fiind chiar procura notariala din anul 2004, act care il imputernicea inca de pe atunci pe parat sa controleze aspectele financiare ale vietii defunctului. Ajutorul real dat de parat defunctului a avut la baza o reala relaţie de prietenie, anterior nascuta si dezvoltata si nu s-a fondat pe obligaţiile sale profesionale. Paratul nu a promis nici un moment defunctului vreun tratament miraculos acesta fiind pe deplin conştient de starea sa medicala,tratamentele chirurgicale fiindu-i refuzate personal atât in tara cat si in străinătate.
Constată instanţa de fond că ultimul motiv de nulitate al actului juridic invocat de catre reclamante s-a axat pe pretinsa relatie de rudenie dintre …. pretins medic curant al defunctului si parat.
Instanţa a apreciat ca in speta nu sunt aplicabile disp.art.810 si 812 cod civil întrucât, pe de o parte medicul ….. nu a fost medicul curant al defunctului, la dosar depunându-se o singura descriptie medicala provenita de la aceasta, iar , pe de alta parte, chiar şi în ipoteza dovedirii acestui fapt, paratul nu mai poate avea calitatea de persoana interpusa întrucât acesta a divorţat de şotia sa ….. Legiuitorul a avut in vedere un aspect de continuitate in tratarea defunctului la momentul legiferarii acestor incapacitati legale, aspect nedovedit in prezenta cauza.
A constatat instanţa de fond că gratificarea paratului a fost efectuata in semn de recunoştinţa fata de acesta, in virtutea relatiei de prietenie dintre defunct si parat si nu a reţetei prescrise de către parat.
Prin urmare instanţa a respins capătul principal de cerere apreciind testamentul întocmit de defunct la data de …. drept un act valabil.
Fata de cel de al 2-lea capăt de cerere, astfel cum a fost precizat în cuprinsul concluziilor pe fondul cauzei, instanţa a constatat componenta masei succesorale luând in considerare titlurile de proprietate depuse la dosar precum si relaţiile de la unităţile bancare. Factura fiscala anexata precum si procesul verbal de ridicare demonstrează faptul ca autoturismul despre care reclamantele au făcut vorbire in cererea iniţiala, nu face parte din masa partajabila.
S-a reţinut că singurul depozit bancar ce face parte din masa succesorala este cel in cuantum de …. de la banca …...
Mai retine prima instanţa si existenta unui pasiv succesoral, in cuantum de …., la data deschiderii succesiunii, constând într-un credit contractat de defunct.
In temeiul art.843 cod civil instanţa a constatat calitatea de moştenitor legal rezervatar de pe urma defunctului a mamei sale …….
In temeiul art.274 Cod procedură civilă instanţa a admis in parte cererea părţilor privind cheltuielile de judecata, paratul urmând a suporta ? din valoarea expertizelor efectuate in cauza si a taxei judiciare de timbru. S-a reţinut că disp.art.275 Cod procedură civilă nu sunt aplicabile in cauza, cheltuielile privind expertizele topo, construcţii si evaluatorii fiind sarcini ale succesiunii.
Împotriva acestei sentinţe au declarat apel reclamantele care au criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de apel invocate de reclamante sunt urmatoarele:
Instanţa de fond in mod neintemeiat respinge ca nefondat capătul de cerere având ca obiect constatarea nulităţii testamentului olograf întocmit de către defunctul ….., Ia data de ….., act prin care a fost instituit ca legatar universal pârâtul ……..
Apelantele arată că sunt moştenitoarele legale ale defunctului …… în calitate de mamă- …. şi de soră- …....In ultima etapă a vieţii, în special între anii 2006-2007, starea de sănătate a defunctului s-a înrăutăţit, a fost foarte bolnav, suferind de ciroză hepatică toxică, aşa cum rezultă din actele medicale ce formează prezentul dosar. A fost internat şi a beneficiat de tratament în permanenţă începând din luna septembrie 2007, la Spitalul ……. Din luna noiembrie-decembrie 2007 şi până la data decesului a primit tratament hepatic specializat.
Pârâtul ….. a redevenit prieten al defunctului după decesul fostului soţ al apelantei ….., respectiv tată al apelantei ……, …., în anul 1999. Apropierea dintre cei doi a survenit mai ales în ultima perioadă a vieţii defunctului, când pârâtul a făcut orice a fost posibil pentru a-l îndepărta pe acesta de familie, profitând în acelaşi timp de cunoştinţele sale medicale ( pârâtul fiind de profesie medic psihiatru) pentru a-1 amăgi pe defunct cu tratamente miraculoase în ţară şi străinătate.
Apelantele susţin că, în ultima perioadă a vieţii defunctului, le-a fost foarte greu să comunice cu acesta tocmai pentru că era sub influenţa incontestabilă a pârâtului, refuzând orice sfat din partea acestora. La sfârşitul lunii decembrie 2007, după ce în prealabil defunctul îi testase toate bunurile imobile în favoarea lui, pârâtul a externat pe defunct din spital, fără ca rudele acestuia - adică apelantele din prezenta cauză, să fie întrebate. Pe data de 4 ianuarie 2008 a fost internat de urgenţă, fără a fi anunţate mama şi sora sa, în stare comatoasă, la Spitalul …., pe data de 6 ianuarie defunctul decedând în spital.
Un prim motiv de nulitate invocat este lipsa de discernământ a defunctului la momentul semnării testamentului - evidenţiat de starea mai mult decât gravă în care se afla, încă de la momentul internării în spital în data de …...
Ca o dovadă a gravităţii evoluţiei apelantele au invocat consemnarea din copia … şi biletul de ieşire din Spit…… unde a fost internat în perioada 26.11.2007 - 17.12.2007 - „stare generală proastă, adinamic, bradipsihic, în stare aproape comatoasă". Într-o astfel de stare a fost internat defunctul …….. Mai mult decât atât din …. de la Spitalul …. rezultă faptul că în data de 08.12.2007, data întocmirii testamentului, defunctul a avut o stare uşor ameliorată dar o temperatură foarte ridicată - febră 39 grade.
Sustin că în cauza de faţă s-au efectuat două expertize medico-legale psihiatrice care (pe baza actelor medicale existente la dosarul cauzei) au formulat opinii cu privire la existenţa sau inexistenţa discernământului defunctului la momentul încheierii actului atacat. Concluziile celor două expertize în ceea ce priveşte existenţa sau inexistenţa discernământului sunt contrare. Având în vedere acest aspect au solicitat instanţei să nu retină ca probe utile în cauză cele 2 expertize medico-legale efectuate în prezenta cauză, întrucât au considerat că instanţa avea motiv să solicite avizul Comisiei superioare medico-legale
În aceste condiţii în care prima expertiză opinează în mod cert existenţa discernământului, iar cea de-a doua şi opinia separată a doctorului ….. - părere mai mult decât profesionistă şi avizată - stabileşte că nu se poate opina în mod cert într-un sens sau altul, rezultă că noua expertiză conţine concluzii ce nu pot aprecia cu privire la existenta ori inexistenţa discernământului .Deci cele două expertize conţineau concluzii contradictorii.
Instanţa de judecată a calificat concluziile noii expertize ca fiind de probabilitate şi nu de certitudine, ori în mod evident aceste două concluzii sunt contrare. Mai mult decât atât, instanţa a motivat sentinţa atacată reţinând doar concluziile primului raport de expertiză .Faţă de cel de-al doilea raport de expertiză nu se face nici o menţiune, nici măcar în sensul înlăturării acesteia din materialul probator.
Considera apelantele că instanţa de control judiciar va trebui să solicite avizul Comisiei Superioare Medico-legale din cadrul Institutului Mina Minovici din Bucureşti - solicitare adresată şi instanţei de fond, dar respinsă de aceasta. Apelantele arată că un al doilea motiv de nulitate se referă la anularea testamentului olograf încheiat de …. în baza art. 960 Cod Civil referitor la vicierea consimţământului testatorului prin dol sub forma captaţiei şi a sugestiei.
Consideră că au dovedit pe deplin în cursul cercetării judecătoreşti si nu doar prin proba testimonială faptul că pârâtul ….. a uzitat de un întreg complex de mijloace dolosive în sensul de a directiona voinţa defunctului …….. către întocmirea testamentlui atacat.
Consideră că cele două forme ale dolului nu se exclud în cauza dedusă judecăţii ci se completează în mod firesc. Astfel, după anul 1999 când tatăl lui ….. decedează, …. reînnoadă relaţiile de prietenie avute cu testatorul, având cunoştinţă că este moştenitorul unor bunuri imobiliare de valoare. Ulterior în anul 2001 află de suferinţa gravă a lui …… şi din acest moment debutează manoperele dolosive în vederea obţinerii gratificării după un plan bine pus la punct.
Apelantele învederează instanţei faptul că la acel moment defunctul avea o relaţie normală cu apelantele-reclamante, mama şi sora sa vitregă, vizitându-se reciproc şi petrecând timp împreună după cum rezultă şi din fotografiile depuse la filele 105-109 vol.3. De menţionat este şi faptul că defunctul ….. a botezat fiul reclamantei ……, nepotul său - situaţie ce denotă adevărata relaţie existentă între defunct şi reclamante, o relaţie deschisă, familială, de încredere, afecţiune şi respect reciproc.
Cu timpul defunctul a devenit tot mai izolat de rudele sale - apelantele din prezenta cauză, continuând să consume cantităţi mari de alcool deşi acestea au insistat ca el să renunţe şi să urmeze un tratament adecvat. Relaţia dintre defunct şi pârât a devenit din ce în ce mai apropiată odată cu agravarea bolii defunctului.
Susţin apelantele: că pârâtul ….. a procedat iniţial la izolarea sistematică a defunctului de rudele sale, şi cu timpul defunctul a devenit dependent de prezenţa pârâtului ; pârâtul se folosea de maşina defunctului, avea o cheie de la apartamentul acestuia; primise acces neîngrădit la conturile defunctului la ….. o asemenea încredere şi bunăvoinţă fiind greu de imaginat chiar şi între fraţi nicidecum între prieteni. De altfel chiar pârâtul în răspunsul la întrebarea 40 din interogatoriu, admite faptul că în domeniul său de lucru, în specialitatea psihiatrie, există posibilitatea ca medicul să determine anumiţi bolnavi să facă ceea ce doreşte doctorul specialist. Acest răspuns trebuie analizat coroborat cu răspunsul la întrebarea 39 prin care pârâtul susţine faptul că nu există o „metodă stinţifică de dirijare a voinţei oamenilor bolnavi" - cu toate acesta paratul nu exclude orice alte metode mai puţin ştiinţifice de influenţare a psihicului unui om bolnav.
Apelantele învedereza instanţei de judecată faptul că în prezenta cauză nu poate fi vorba despre o credulitate excesivă din partea defunctului, ci despre abilităţi deosebite ale pârâtului …., care folosindu-se de întregul arsenal de cunoştinţe medicale deţinute susţinute eficient prin tratamentele aplicate pârâtului a reuşit să transforme defunctul într-o persoană extrem de influenţabilă şi dependentă .
Consideră că din materialul probator existent la dosar este pe deplin dovedită captaţia - ca formă a dolului - ce viciază în mod irevocabil consimţământul defunctului la încheierea testamentului olograf. Arătăm faptul că atât pârâtul însuşi cât şi toţi martorii audiaţi în cauză declară faptul că defunctul avea speranţe că se va face bine.
Arata apelantele că toate aceste aspecte analizate şi în contextul răspunsurilor pârâtului la întrebările nr. 41, 5, 6, 16, 17 dovedesc fără putinţă de tăgadă faptul că defunctul avea insuflată direct de către pârât acea stare de linişte psihică, de lipsă de temeri de care pârâtul avea nevoie pentru a şi-l apropia pe defunct. Instanţa de fond reţine în mod absolut eronat faptul că pârâtul nu a promis nici un moment defunctului vreun tratament miraculos, tratamentele chirurgicale fiindu-i refuzate atât în ţară cât si în stăinătate
Susţin apelantele că în ultimii ani din viaţă ,când boala s-a agravat , singura speranţă de viaţa a defunctului era încrederea în aşa - zisul prieten care: i-a promis operaţia pe care şi el o suferise (întrebarea 41); i-a promis tot ajutorul său de specialitate, al soţiei sale si al tuturor cunoştinţelor sale din domeniul medical;i-a promis transplantul hepatic (acte medicale de la Spitalul ….);i-a promis tratamente în străinătate - la o clinică privată din Viena -(întrebările 16, 17) -dar pârâtul recunoaşte că nu a făcut nici un demers în acest sens, toate fiind promisiuni deşarte având în vedere faptul că pârâtul cunoştea gravitatea bolii defunctului şi „că în general ciroza nu este vindecabilă"-întrebarea 6 din interogatoriu.
Toate aceste promisiuni la care se adaugă impresia de credibilitate pe care o oferă un medic ce are prieteni medici în toate domeniile, are soţie medic specialist în boala de care suferea defunctul, şi mai mult a suferit de aceeaşi boală dar a reuşit să se vindece au determinat în psihicul defunctului încolţirea unei trăiri emoţionale manifestată de o încredere oarbă în pârât.
Toate aceste încurajări culminează cu prescrierea şi administrare de medicamente hipnotice defunctului , medicamente strict interzise spre administrare bolnavilor cu insuficienţă hepatică severă şi consumatorilor de alcool.
Susţin apelantele că pârâtul a profitat de starea psihică labilă a defunctului, stare provocată de encefalopatia de origine mixtă şi hipertensiunea portosistemică, afecţiuni menţionate înactele medicale existente la dosarul cauzei .Ca o dovadă a gravităţii evoluţiei este consemnarea din copia …. şi biletul de ieşire din Spit….. unde a fost internat în perioada 26.11.2007 — 17.12.2007. „pacient internat în urgenţă cu stare generală gravă, encefalopatie de etiologie mixtă". Aceasta este menţiunea omisă de către instanţa de fond cu privire la encefalopatia şi hipertensiunea de origine portosistemică. instanţa reţine însă că o asemenea menţiune nu există pe nici o foaie de observaţie. Consemnarea acestui tablou clinic presupune existenţa unor simptome în sfera funcţionalităţii psihice care pot varia ca apartenenţă:
în sfera funcţiilor de cunoaştere, perceptual-halucinaţii, iluzii, prosexic-hipoprosecxie spontană sau voluntară, confuzie amnestică, idei delirante,
în sfera funcţiilor afective - disforie labilitate emoţională, stări de afect, comportament inpulsiv,
în sfera funcţiilor efectorii, abulie, disabulie, raptus, tulburări masive ale ritmului somn veghe,
în sfera funcţiilor de sinteză modificări ale conştiinţei cu alterarea capacităţii de orientare spaţio-temporală autopsihice de intensitate şi durată variată.
Cât priveşte cel de-al treilea motiv de nulitate al testamentului invocat consideră apelantele că instanţa de fond nu s-a aplecat cu suficient de multă atenţie asupra probatoriului administrat si a dispoziţiilor legale prevăzute la art.810 şi 812 Cod Civil .
Cu privire la acest motiv de nulitate consideră că sentinţa civilă atacată este total nemotivată iar aceste prevederi legale coroborate cu probele administrate în prezenta cauză au fost superficial apreciate de către instanţa de fond.
Au invocat de asemenea şi prevederile art. 812 Cod Civil întrucât în cursul bolii de care defunctul a suferit acesta a fost tratat şi de către soţia pârâtului -….., medic specialist boli interne. Instanţa reţine faptul că doamna ….. nu ar mai fi soţia pârâtului …. întrucât ar fi divorţat. Nu există la dosarul cauzei nici o dovadă în acest sens Este însă adevărat faptul că s-a pronunţat divorţul între cei doi soţi dar instanţa omite să analizeze interesul comun al acestora, existenţa unui copil rezultat din căsătorie, relaţiile aporopiate dintre cei doi soţi fiind dovedite de faptul că defunctul a fost internat de nenumărate ori la clinica unde activa fosta soţie.
Susţin apelantele că sensul verbului a trata şi al substantivului tratament la care legiuitorul face referire în art 810 şi 812 Cod Civil se regăsesc în Dicţionarul Explicativ al limbii române-tratament, -ansamblu de mijloace igienice, dietetice, medicamentoase, balneare, climaterice etc. cu care se tratează o boală; mod, metodă, mijloc terapeutic folosit în combaterea bolilor. Susţin apelantele că interdicţia instituită de către legiuitor prin art. 810 şi 812 Cod Civil se întemeiază pe o prezumţie absolută de captaţie si sugestie -
Consideră că pârâtul …..1-a tratat şi i-a acordat asistenţă medicală de specialitate în mod continuu si repetat defunctului testator, ….. în cursul bolii de care acesta a murit. Mai mult decât atât şi soţia pârâtului - …… medic specialist în cadrul secţiei de boli interne a Spitalului …s-a ocupat direct de tratamentul defunctului - devenind astfel aplicabile şi dispoziţiile art. 812 Cod Civil.Conform actelor medicale defunctul …… a fost diagnosticat încă din anul 2002 cu hepatită cronică de etiologie toxică şi pancreatită acută edematoasă - ca diagnostice principale ce au determinat decesul acestuia 6 ani mai târziu, la 06.01.2008. Pe tot parcursul acestei perioade de timp, testatorul a fost internat şi a beneficiat de tratament la spitalele ……… starea sa agravându-se odată cu trecerea anilor şi nerespectarea tratamentului impus, toate acestea materializându-se prin intensificarea consumului de alcool.
Astfel, încă din cursul anului 2002 pârâtul împreună cu soţia sa încep să se preocupe de starea de sănătate a defunctului şi nu o fac într-un mod care ar denota o adevărată relaţie de prietenie. La acel moment soţia pârâtului - …… - lucra ca şi medic specialist în cadrul secţiei de boli interne a Spitalului …. Uzând de această calitate internează testatorul în cadrul acestei secţii pentru a urma un tratament de vindecare a bolii.
In susţinerea argumentelor cu privire la existenţa şi caracterul continuu al tratamentului administrat de medicul …… - soţia pârâtului - vin următoarele probe:la filele 81-85 vol.l se află acte medicale emise de către Spitalul …. însoţite de o scrisoare amplă de descriere a cazului testatorului ……, scrisoare semnată şi ştampilată de către soţia pârâtului …... Conţinutul acestei scrisori medicale este unul cât se poate de elocvent şi face referire la tratamentul administrat bolnavului, dar şi Ia necesitatea unei intervenţii chirurgicale; de alfel medicul ……. poartă o corespondenţă cu alţi medici specialişti cu privire la tratamentul aplicat lui …...; la fila 230 vol.l se găseşte declaraţia martorei ….-vecină cu defunctul - care declară că fosta soţia a pârâtului îi dădea un tratament homeopat iar …. îl ajută cu tratamentul;la fila 54 vol.2 se găseşte declaraţia marorei …. - rudă a defunctului din …- care declară că defunctul a tras concluzia că avea mare încredere în tratamentul decis si aplicat de doamna doctor …..
Instanţa de fond reţine însă faptul că doamna …. ar fi fost "un pretins medic curant" şi mai mult reţine faptul că medicul …. nu a fost medicul curant al defunctului - instanţa reţine ca material probator doar o scrisoare medicală a doamnei ….. Nu face instanţa de fond nici o menţiune referitoare la celelalte probe administrate în cauză şi evidenţiate de către noi.
Susţin apelantele că în mod evident, dacă o rudă a defunctului … -martor propus chiar de pârât - care se vedea rar cu acesta avea cunoştinţă de faptul că doamna doctor ….. era curantul defunctului înseamnă că acest fapt juridic avea caracter notoriu.
De altfel, atâta timp cât la dosarul cauzei există acte medicale semnate de către medicul ….., medic specialist în afecţiunea de care defunctul a decedat, acte medicale ce îl privesc pe defunctul testator consideră pe deplin dovedit şi fără putinţă de tăgadă faptul că soţia pârâtului îl trata în mod curent pe defunct.
Susţin apelantele că pârâtul a fost întrebat dacă, în calitatea dumnealui de medic a prescris ori administrat vreodată vreun medicament defunctului ….. Răspunsul pârâtul a fost cât se poate de ferm, fiind unul negativ. La acel stadiu procesual răspunsul pârâtului părea unul cât se poate de veridic, însă acesta declaraţie s-a dovedit a fi una cât se poate de mincinoasă. La fila 28 vol.3 s-a depus în original o reţetă pentru un medicament denumit HYPNOGEN - cu o denumire cât se poate de sugestivă -medicament prescris de către pârâtul ….., pentru defunctul …., testatorul din prezenta cauză. Reţeta este datată 06.11.2007 - cu o lună anterior momentului redactării testamentului olograf, iar această reţetă a fost găsită întâmplător în casa defunctului de către reclamanta …. Această reţetă în original a fost înaintată către … însă nu a mai fost returnată .
La fila 29 vol.3 există ataşat prospectul acestui medicament prescris de către domnul medic psihiatru …. şi ceea ce atrage atenţia în acest prospect sunt contraindicaţiile acestui medicament şi anume:"Hypnogen nu trebuie administrat la pacientţii cu insuficienţă hepatică severă;Asocierea cu alte deprimante şi alcool etilic poate potenţa efectul sedativ
La rubrica "Atenţionări şi Reacţii adverse" din acelaşi prospect sunt menţionate următoarele:"întreruperea bruscă a tratamentului poate determina dureri de cap, anxietate, tensiune psihică, agitaţie, confuzie şi iritabilitate"; "Hypnogen poate provoca tulburări de memorie, care apar cel mai adesea la câteva ore de la administrare";"acest medicament poate provoca reacţii paradoxale sau psihiatrice:, agitaţie, accese de furie, idei delirante, halucinaţii, tulburări de comportament"
Faptul că la interogatoriu pârâtul nu a recunoscut administrarea sau prescrierea vreunui medicament defunctului arată că Hypnogen nu ar fi singurul medicament prescris de medicul …... Apelantele nu au reuşit să intre în apartamentul defunctului decât târziu după decesul acestuia, cheile fiind la pârât, iar reţeta acestui medicament a fost accidental găsită.
In mod evident pârâtul ….. l-a tratat pe defunct în cursul bolii fatale, chiar cu o lună înaintea redactării testamentului, dar din probele existente la dosar rezultă neîndoielnic caracterul continuu şi perpetuu al tratamentelor aplicate de către pârâtul …...
Răspunsul pârâtului la întrebările nr.14 ,8,15,33 din interogatoriu denotă faptul că se "ocupa" atent de starea de sănătate a defunctului şi ţinea legătura cu medicii din spitale şi uneori li se substituia şi procura, prescria şi administra chiar el medicamente - tratându-1 astfel pe defunct :că a intervenit pe lângă cunoştinţele sale de la Spitalul …internându-1 la acest spital la terapie intensivă - ulterior şi externându-1 după bunul său plac sau în week-end ;că se consulta cu şeful de secţie în ceea ce priveşte regimul alimentar ce trebuia urmat de către defunct. Ori, din definiţia cuvântului tratament acesta reprezintă ansamblul de norme igienice, DIETETICE SI MEDICAMENTOASE menite să asigure însănătoşirea bolnavului. Deci chiar şi stabilirea regimului alimentar reprezintă o formă de tratament.
Susţin apelantele că răspunsul pârâtului la întrebarea nr.36 din interogatoriu dovedeşte faptul că a cumpărat anumite medicamente prescrise atât de şeful de secţiei de la terapie intensivă cât şi de alţi medicI:in răspunsul pârâtului la întrebarea nr.6 din interogatoriu coroborat cu răspunsurile la întrebările 16,17, 40 şi 41 recunoaşte faptul că ciroza hepatică este o boală în general nevindecabilă, însă, cu toate acestea, a înţeles să-1 încurajeze pe defunct, să-i ofere speranţe de vindecare. Însă cu toate că a găsit adresa unei clinici din Viena, pârâtul nu a demarat nici un demers în sensul corespondării cu această clinică în vederea internării, preferând internările în România. In toată această perioadă medicul psihiatru ….. a continuat să ofere speranţe defunctului, tratând astfel psihicul acestuia tulburat şi măcinat de durerile bolii , aducând prin mijloace specifice o stare de linişte, de încredere şi de detaşare în psihicul defunctului. Consideră apelantele că modul în care pârâtul a procedat impregnându-i defunctului starea de linişte, de încredere, în realitate el ştiind gravitatea bolii, constituie o formă complexă de tratament.
Intimatul a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea apelului ca tardiv şi pe fond ca neîntemeiat.
Arata intimatul că reclamantele au urmărit sa prelungească cat mai mult procesul solicitând numeroase expertize si contraexpertize desi toate fara excepţie au dat dreptate, fara echivoc apărării.
Au solicitat numeroase amânări in vederea constatării masei succesorale si a valorii acesteia In susţinerea apelului reclamantele fac numeroase afirmaţii neadevarate, răuvoitoare sau trec sub tăcere unele evenimente, acte, înscrisuri. Arata intimatul că apelanta …. este mama biologica a defunctului …... Ea 1-a părăsit in anul 1972 cand acesta avea doar 7 ani ,asa cum rezulta din sentinţa de divorţ nr. …. moment din care …. a fost crescut si educat exclusiv de către tata si bunica de la Arad (mama tatălui) ,asa cum rezulta din declaraţiile martorilor …... Apelanta ….. nu a contribuit cu nimic, nici material nici spiritual nici afectiv la creşterea fiului sau -declaraţiile ……. De la pronunţarea divorţului in 1972, ….. nu a mai fost primita niciodată in apartamentul fostului sot (cum rezulta din declaraţiile martorilor) din strada ……., nici inainte de 1999 cand a decedat ….. (fostul soţ) nici dupa aceea, cand apartamentul a aparţinut fiului ei ….. Înscrisul de la pagina 20 volumul 1 arata ca …. a primit sulta pentru cota parte de apartament si a semnat ca nu mai are nici un fel de pretenţie.
In 1972, cand 1-a părăsit pe fiul sau …… era însărcinata cu …., tatăl fiind …. cu care si-a întemeiat o noua căsnicie pana in 1983, cand, prin Sentinţa civila ….., se desface căsătoria din vina exclusiva a paratei.,Dupa decesul lui …., …… a intentat proces moştenitorilor acestuia invocând exact aceleaşi motive ca si in cazul Iui ….,pierzând procesul dupa ce 1-a prelungit cativa ani. Evenimentele de mai sus arata calitatea reclamantei precum si ajutorul si grija” pe care ca mama a înţeles sa le ofere fiului sau ….. Chiar si dupa decesul acestuia, desi au intentat un proces care a durat aproape 3 ani, reclamantele nu au fost prezente la nici un termen dc judecata si nici nu au răspuns la solicitările repetate ale apărării pentru admiterea probei cu interogatoriu care a fost incuviintata de instanţa.
In schimb, reclamantele au spart usa de la apartamentul defunctului (la care nu au avut niciodată cheie) si ulterior l-au închiriat.Chiar si martorii aduşi de reclamante nu făceau parte din cercul numeros d al apropiatilor defunctului, aceasta si din cauza ca, cei din anturajul lui …. care au fost solicitaţi, au refuzat sa fie martori ai reclamantelor ….. Cele doua martore ale reclamantelor, ….. (menajera reclamantei …. si … (o vecina botezata de reclamanta …) nu l-au cunoscut si nu au vorbit vreodată cu paratul …...
Arata intimatul că domnul …. a lucrat pe post de consilier la serviciul de urbanism al …. (intre 1992 si 2008) ocupând o perioada si pe cel de sef de serviciu in acest departament. Declaraţiile funcţionarilor publici volumul 1,pagina 241-253, adeverinţa salariat, volumul 1, pagina 69 – atestă că realiza o munca de mare răspundere pe care "un bolnav fizic si psihic cu o viziune alterata asupra realităţii" nu ar fi putut-o realiza.
Defunctul …. a fost prezent si a lucrat in serviciu intre anii 2002-2007, inclusiv in perioadele de dinaintea decesului din 6.01.2008, adică in lunile octombrie, noiembrie, decembrie 2007 conform pontajului (cand nu a avut concediu medical). De altfel, la data de 17.10.2007 solicita adeverinţa de salariat pentru obţinerea unui abonament RATP Iasi - Adeverinţa nr. 642 din 17.10.2007, volumul 1, pagina 69
Reclamantele fac fara nici un temei cele mai răuvoitoare interpretări desi este evident ca, daca ar fi existat chiar si cea mai mica intenţie a paratului de a obţine bunuri, ar fi solicitat efectuarea unui examen psihiatric, eliminând din start discuţia asupra discernământului si ar fi inregistrat testamentul la notar (având atat studii de drept cat si de psihiatrie forensica).
Arata intimatul că cele doua expertize medico-1egale psihiatrice, cerute de reclamante si acceptate de instanţa, nu au concluzii diferite - si cu atat mai puţin contrare ci răspund punctual la ce s-a solicitat chiar de către reclamante, neuro-psihice specifice eticeflopatiei porto-sistemice". De fapt, diagnosticul de encefalopatie porto-sistemica a fost pus in discuţie, teoretic, de expertul plătit de reclamante, dr…, si nu are la baza nici un simptom clinic.
Interpretarea trunchiata si de rea intenţie a apelantelor rezulta chiar din motivele de apel. Deci, cele doua expertize acceptate si efectuate nu au concluzii contradictorii, ci doar răspund la obiectivele solicitate fiecăruia.
Asupra stării de sănătate mintala, s-au pronunţat toti cei 5 martori audiaţi, atat ai reclamantelor, cat si ai apărării , toti, fara excepţie, declarând ca defunctul era lucid, desi era slăbit din cauza bolii ( declaraţiile martorilor).
O părere asupra stării psihice, in care se afla defunctul, atunci cand a scris, datat si semnat testamentul, şi -o poate face oricine, atunci cand citeşte testamentul. Astfel, corectitudinea logica si gramaticala, precum si caligrafia ireproşabila, sunt elemente care exclud orice eventuala îndoiala cu privire la capacităţile mintale ale celui care a intocmit acest act .Având in vedere, ca la persoanele majore, discernământul este prezumat, lipsa lui trebuind sa fíe dovedita "dincolo de orice îndoiala si ca absolut toate probele prezentate de aparare sau cerute de reclamante, concluzionează ca defunctul a avut reprezentarea si a ştiut consecinţele actului pe care 1-a intocmit, acceptarea unei noi expertize nu va face decât sa prelungească nejustificat actul de justiţie.
Arata intimatul că afirmaţiile rau intenţionate si calomnioase pe care reclamantele le-au formulat in motivele deschiderii acţiunii in urma cu 3 ani, se regăsesc si in motivaţia apelului, desi pe parcursul cercetării judecătoreşti, reclamantele nu au adus nici o dovada. Chiar daca nu era obligata, apărarea a adus înscrisuri care contrazic, alături de declaraţiile martorilor, informaţiile mincinoase. Din declaraţiile martorilor rezulta ca, cei doi se cunoşteau din copilărie, de la liceu si de la clubul de fotbal .Probabil, in viziunea reclamantelor, o relaţie normala si buna este atunci cand mama te părăseşte la 7 ani si nu te mai caută in următorii 27 de ani, desi a locuit la mai puţin de 2 km distanta, iar dupa deces pretinde, împotriva voinţei copilului, sa-l moştenească (declaraţiile martorilor) Paratul susţine că nu a fost niciodată diagnosticat cu ciroza hepatica, nu a fost niciodată internat intr-o clinica privata si, evident, nu a fost operat intr-o astfel de clinica.
Asa cum se arata si in sentinţa civila.., actele medicale ale pacientului…, au fost traduse la departamentul Relaţii Externe al Consiliului Judeţean care le-a transmis prin fax si e-mail la Spitalul Universitar din Viena, primind si răspunsul asupra tardivitaţii unui intervenţii chirurgicale.
Sustine că nu a retras niciodată, nici un leu, nici un Euro sau alta valuta din conturile defunctului, desi a avut drept de semnătura (împuternicire BRD vol 1 pag. 71), nici măcar in lunile de dupa decesul lui ..si pana la deschiderea procesului, cu toate ca a plătit cheltuielile de inmormantare si ale casei.
Arata intimatul că defunctul era o persoana cultivata, cu studii superioare si, chiar daca nu era medic, stia ca nici organele umane si nici compatibilitatea dintre persoane, nu se pot promite, sau comanda ca la magazin, asa cum sugereza apelantele. De altfel, la dosar se afla biletul de ieşire de la Spitalul …in care , la recomandările la externare, este menţionat: "se externează urmând a reveni in clinica pentru intervenţia chirurgicala conform programării cu recomandările: evitarea efortului fizic intens, regim igieno die tetic reţeta semnată prof…, medic chirurg.
Arata intimatul că ….avea o munca de răspundere si era înconjurat de zeci de oameni de calitate ,inclusiv colegii de la…. In plus, in nici un spital din România, internările si externările nu se fac la latitudinea sau voinţa unui tert. Recomandarea pentru internarea in Spitalul ..si o eventuala intervenţie chirurgicala a fost făcuta de prof. dr. …, conform biletului de ieşire din spital.
Susţine intimatul că avea un Ford Tournier din 2002. iar defunctul o Dacie 1300 din 1993, care , conform datelor depuse la dosar, a fost ridicata de Primărie, ca fiind părăsita. Ulterior defunctul a plătit sume de bani mai mari decât valoarea maşinii, pentru a nu o lasa abandonata
Apelantele, avocaţii , ignora cu buna ştiinţa înscrisul depus la dosar reprezentând împuternicirea prin care defunctul il desemnează pe parat ca unic beneficiar al asigurării de viata.Acest act este datat 2004, cu 4 ani inainte de decesul lui…
Susţine intimatul că a pus la dispoziţia instanţei un inscris prin care se arata, ca in ziua de ……, cand a fost redactat testamentul, paratul a fost, timp de 24 de ore, de garda in spital si, implicit, era imposibil sa influenţeze redactarea si semnarea testamentului
Cu privire la afirmaţiile făcute in motivele de apel , referitoare la medicamentul Hipnogen (actualmente cel mai folosit somnifer pe plan internaţional) pe care defunctul l-a putut folosit in condiţiile in care apăreau zile cu insomnie, beneficiul avut de o persoana care reuşeşte sa se odihnească, chiar daca exista şanse de apariţie a unor efecte secundare, este net superior stresului provocat de lipsa de somn. Referitor la efectele secundare, acestea pot apărea in caz de abuz si ele trebuie menţionate pe orice prospect chiar daca apar in proporţie de 1/100 sau 1/1000000. Expertiza medico-legala discuta pe larg problema medicamentului Hipnogen si prima instanţa ia in considerare ca medicamentul nu a avut un efect negativ asupra pacientului.
Referitor la interpretările, pe care apelantele le fac cu privire la intrebarile 39 sau 40 din interogatoriu e rau intenţionat, sa scoţi bucati dintr-un răspuns pentru a-l folosi in colaje si a-i da alt sens.
Invocarea art. 812 cod civil este total lipsita de temei din următoarele motive:
-este divorţat de fosta soţie din anul 1998;
- a fost internat o singura data cu 4 ani inainte de deces in Clinica de Medicina Interna la dr.
-Boala de care suferea defunctul a fost tratata in secţii de chirurgie si terapie intensiva din diferite clinici din Bucureşti si Iasi ( boala din care a survenit decesul aparţine disciplinelor chirurgicale)
Paratul a intemeiat o alta familie si are un copil născut in 2001.
Fiecare, in parte, dintre aceste situaţii elimina posibilitatea invocării art. 812 cod civil privind incapacitatea datorita persoanei interpuse,
..nu poate fi interpusa in sensul legii ( " tatăl, mama, copiii, descendenţii,
soţul persoanei incapabile" ) deoarece era divorţata din 1998 de intimat, deci cu 10 ani inainte de decesul lui …
-nu a fost tratat in mod repetat, si nici in ultima parte a bolii ( in ultimii 4 ani ) de către dr…..boala a fost tratata in clinici si discipline chirurgicale, si nu medicale. Intimatul ….nu a avut in perioada internărilor defunctului in spital nici un grad de rudenie cu...
Despre art. 810 cod civil, intimatul arata ca nu poate fi invocat, deoarece :
-….este medic psihiatru.
-Testatorul nu a fost diagnosticat cu nici o boala psihica.
-Defunctul nu a fost internat la dr. …in spital.
Susţine intimatul că în speţa de fata, in nici una din foile de observaţie, care sunt depuse la dosar, nu exista nici o consemnare de simptom psiho-patologic, nici la rubrica " sistem nervos ", nici la " motivele internării ", indiferent de spitalul sau clinica, unde s-a făcut inregistrarea. Nici măcar la internarea din 2008, nu apare un element psihopatologic. .
La termenul din ….. instanţa a respins excepţia tardivităţii apelului.
S-au administrat probe noi în apel respectiv înscrisuri.
Instanţa a dispus şi avizarea expertizelor medicale efectuate la prima instanţă de către …….
La data de ….. Comisia ……. „ a comunicat Tribunalului Iasi că a vizat raportul de Nouă expertiză medico –legală psihiatrică nr. …
Analizând actele şi lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de apel invocate şi al dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că apelul este întemeiat motivat de considerentele ce succed.
În prezenta cauză tribunalul reţine că reclamantele …..au solicitat in contradictoriu cu paratul ….sa se constate nulitatea testamentului olograf al defunctului ……întocmit la data de ….., iar in subsidiar s-a solicitat sa se constate calitatea de moştenitor legal rezervatar al reclamantei… si constatarea componentei mase succesorale ramase de pe urma defunctului ….precum si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
Motivele de nulitate a testamentului olograf întocmit la data de …… invocate de reclamante în cererea dedusă judecăţii instanţei de fond au fost: lipsa de discernământ a testatorului la data semnării testamentului, vicierea consimţământului prin dol sub forma captaţiei şi sugestiei; neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 859 Cod civil referitoare la testamentul olograf şi nulitatea absolută prevăzută de art. 810, 812 Cod civil, decurgând din incapacitatea specială a pârâtului.
Tribunalul constată că instanţa de fond a realizat o analiză parţială, incompletă a motivului de nulitate absolută reglementat de dispoziţiile art. 810, 812 Cod civil, prin omisiunea cercetării pertinenţei şi concludentei unui înscris relevant în pricină ,respectiv înscrisul depus de reclamante la fila 30 vol. III.dosar fond.
Tribunalul notează că dispoziţiile testamentare, ca acte juridice trebuie să îndeplinească condiţiile de validitate ale actului juridic în general, capacitatea de a încheia actul în cauză, consimţământul valabil, obiectul determinat şi licit iar cauza să fie reală, licită şi morală.
În ce priveşte capacitatea pentru ca dispoziţia testamentară să fie valabilă, producătoare de efete juridice, testatorul trebuie să aibă capacitatea de a dispune prin liberalităţi iar persoana în favoarea căreia operează dispoziţia să aibă capacitatea de a primi prin testament.
Prin art. 810 Cod civil s-a instituit un caz special de incapacitate de a primi prin testament care este incident şi în cauza dedusă judecăţii.
Astfel ,dispoziţia legală anterior menţionată prevede „ Doctorii în medicina sau chirurgie, ofiţerii de s?n?tate şi spiterii, care au tratat pe o persoana în boala din care moare, nu pot profita de dispoziţiile între vii sau testamentare, ce dânsa a f?cut-o în favoare-le în cursul acestei boli.
Sunt,exceptate:
1. Dispoziţiile remuneratorii f?cute cu titlul particular; se va tine îns? seama de starea dispunatorului şi de serviciile f?cute.
2. Dispoziţiile universale, în caz de rudenie pana la al patrulea grad inclusiv, afar? numai dac? mortul va avea erezi în linie dreapta şi dac? acela, în profitul c?ruia s-a f?cut dispoziţia, nu este el chiar erede în linie dreapta.
Aceleaşi reguli sunt aplicabile în privinţa preoţilor. „
Art. 812Cod civil: „ Dispoziţiile în favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie f?cute în numele unor persoane,interpuse.
Sunt reputate ca persoane interpuse tat?l şi mama, copiii şi descendenţii şi soţul persoanei incapabile. „
În doctrina şi jurisprudenţa în materie s-a statuat că sancţiunea care loveşte dispoziţiile testamentare făcute în favoarea medicilor este nulitatea absolută, întrucât interdicţia prevăzută de art. 810 Cod civil este concepută ca o dispoziţie prohibitivă, ca o regulă generală de apărare a prestigiului profesiei de medic.
De asemenea, s-a statuat că prohibiţia reglementată prin art. 810 Cod civil se întemeiază pe o prezumţie absolută de captaţie şi sugestie şi prin urmare nu se admite dovada că liberalitatea este opera unei voinţe libere neviciate.
Relativ la fosta sotie a intimatului , ..Tribunalul reţine că nu poate fi considerată persoană interpusa in sensul legii deoarece era divorţata din 1998 de intimat, deci cu 10 ani inainte de decesul lui ….(sentinţa civilă nr. …… ) .De asemenea , probele administrate nu atestă imprejurarea administrării unui tratament prescris de dr. ….. numitului
…. , într-o perioadă anterioară ,apropiată în timp ,de decesul acestuia din urmă.
Pe de alta parte ,Tribunalul constata că administrarea ,cu o lună anterior decesului numitului ….., a medicamentului „Hypnogen” ,( ca urmare a prescrierii acestui medicament de catre intimat ) se încadrează în situaţia reglementată de art. 810 Cod civil.
Deşi intimatul ….. a pretins că nu ar fi prescris defunctului ….. vreun medicament, această afirmaţie este contrazisă , în mod vădit , de înscrisul depus la fila 30 vol. 3, reprezentând reţeta prescrisă defunctului ……de pârâtul …. ,pentru medicamentul „Hypnogen”.
Tribunalul notează ca fiind relevant faptul că această reţetă a fost prescrisă la 06.11.2007, a fost eliberată la 13.11.2007, medicamentul urmând a fi administrat timp de 30 de zile ,conform celor cuprinse în prescripţie. Testamentul olograf a fost întocmit la 08.12.2007, iar decesul numitului …… a survenit la 06.01.2008.
Din prospectul medicamentului „Hypnogen” fila 29 vol. 3, tribunalul reţine că acest medicament este contraindicat pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă. Ori numitul …… suferea de ciroză hepatică, de etiologie toxică decompensată, astfel cum atestă rapoartele de expertiză medico-legală psihiatrică.
Deşi intimatul a invocat faptul că nu l-ar fi tratat pe numitul ….. în boala de care a suferit ,el având calitatea de medic psihiatru, Tribunalul reţine că semnificaţia verbului „a trata „este, potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române mai largă decât cea invocată de pârât.
Astfel „a trata” înseamnă a supune o persoană la un tratament medical, care este definit ca ansamblul de mijloace medicamentoase. Prin urmare , administrarea ,cu o lună anterior decesului numitului ….., a medicamentului „Hypnogen” , se încadrează în situaţia reglementată de art. 810 Cod civil.
Instanţa de control judiciar constată ,prin urmare, că este incident în cauză motivul de nulitate absolută reglementat de art. 812 alin. 1 Cod procedură civilă care prevede „Dispoziţiile în favoarea unui incapabil sunt nule”.
Astfel cum s-a menţionat anterior, articolele 810, 812 Cod civil reglementează o nulitate absolută întemeiată pe o prezumţie absolută de captaţie şi sugestie, situaţie în care legea îi interzice pârâtului a proba faptul că voinţa testatorului … ar fi fost liberă la momentul întocmirii testamentului.
Tribunalul constată că în situaţia reţinerii incidenţei acestui motiv de nulitate absolută a testamentului, motiv, reiterat în cuprinsul cererii de apel ,se relevă de prisos analiza incidenţei celorlalte motive de nulitate invocate de apelante.
Faţă de considerentele anterior expuse, tribunalul urmează în baza art. 296 Cod procedură civilă a admite apelul şi a schimba în parte sentinţa civilă nr. …..
În temeiul dispoziţiilor art. 810, 812 alin. 1 Cod procedură civilă, tribunalul va constata nulitatea absolută a testamentului olograf întocmit la data de 08.12.2007 de testatorul …. în favoarea pârâtului …….
Ca urmare, se vor înlătura din cuprinsul sentinţei apelate dispoziţiile relative la soluţionarea cererilor ce au fost formulate de reclamante doar în subsidiar ,în situaţia respingerii cererii principale, respectiv cererile privind constatare calităţii de moştenitor legal rezervatar şi a componenţei masei succesorale rămase de pe urma defunctului ……..
Vor fi păstrate dispoziţiile sentinţei apelate relative la respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei ….. ce a primit o corectă dezlegare la instanţa de fond.
În temeiul dispoziţiilor art. 274 Cod procedură civilă pârâtul ……va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către apelante respectiv suma reprezentând cheltuieli la instanţa de fond şi în apel reţinute doar în raport de motivele de nulitate a testamentului constatate ca fiind întemeiate.
OPINIE SEPARATĂ
Divergenţa ce a condus spre exprimarea opiniei separate în acord cu modul de sancţionare a situaţiei litigioase de către judecătorul fondului îşi are sursa în interpretarea şi aplicarea, în graniţele testimoniilor administrate, a dispoziţiilor art. 810 din Cod civil de la 1864.
Legiuitorul român de la 1864 a stabilit prin mijlocirea art. 810 Cod civil, în legătură cu independenţa de voinţă a dispunătorului şi pentru garantarea acestei independente, câteva prohibiţii deduse din natura raporturilor care în momentul când actul s-a făcut existau între dispunător şi gratificat în speţă raportul dintre pârâtul.., în calitatea sa de medic având specializarea psihiatrie şi prietenul său …, bolnav ce a decedat în luna ianuarie a anului 2008. Prohibiţia legală are la bază prezumţia de influenţă dedusă din împrejurările în care s-a dispus şi din raportul care în momentul când actul a fost întocmit exista între dispunător şi gratificat, prezumţie irefragabilă – art. 1202 Cod civil – care nu poate fi înlăturată de vreo dovadă contrară.
Deşi ambele opinii exprimate în cuprinsul prezentei decizii au drept punct de pornire aceleaşi consideraţii teoretice existente în materia prohibiţiei cuprinse în art. 810 din Codul civil de la 1864, contradicţia începe cu felul nulităţii şi continuă sub aspect probator.
Nulitatea care intervine la transgresarea normei este în opinia mea o nulitate relativă. Nulitatea este bazată pe un viciu de consimţământ presupus de legiuitor mai degrabă decât pe o incapacitate propriu-zisă. Aceeaşi prezumţie absolută de captaţie şi sugestie este reţinută şi în opinia majoritară.
Cauza nulităţii relative pentru a exista este necesar ca liberalitatea să se fi făcut în condiţiile strict determinate în vederea cărora legea a stabilit incapacitate sau, mai exact, cum s-a arătat, prezumţia de viciu de consimţământ. Activarea dispoziţiilor art. 810 Cod civil presupune îndeplinirea cumulativă a 3 condiţii:
- testamentul să fi fost făcut în timpul bolii de către testatorul a decedat;
- decesul să fi fost produs de această boală;
- legatarul să-l fi tratat pe bolnav în boala de care acesta a decedat.
Consider că această din urmă condiţie, în absenţa căreia nu poate interveni nulitatea nu este îndeplinită în cauză.
Bolnavul ….a fost diagnosticat în cursul anului 2007 cu pancreatită acută nevrotică hemoragică, pseudochist pancreatic, ciroză hepatică de etiologie toxică decompensată hepatocelular şi portal. Foaia de observaţie clinică generală eliberată de Institutul ..relevă drept cauza directă a decesului pacientului …coma hepatică, drept cauză antecedenţa hemoragia digestivă superioară iar ca stări morbide iniţiale şi importante ciroză hepatică toxică decompensată pancreatită cronică acutizată şi pseudochistul pancreatic.
Pârâtul…, medic în specializarea psihiatrie, l-a prescris la data de 6.11.2007 numitului …. medicamentul „hypnogen”, reţetă ce i-a fost eliberată acestuia la data de 13.11.2007. Diagnosticul pentru care a fost prescris un astfel de tratament, având codul 332, este acela de tulburări de somn neorganice. Totodată, conform prospectului, medicamentul „hypnogen” aparţinând categoriei hipnoticelor se utilizează în tratamentul insomniei ocazionale, tranzitorii şi cronice.
Chiar concedând opiniei majoritare că eliberarea unei singure reţete echivalează cu supunerea testatorului ..la un tratament medical, consider că legatarul ….nu l-a tratat pe bolnav în boala de care acesta a decedat. Nu pot exista suprapuneri, interferenţe între pancreatita acută, pseudochistul pancreatic, ciroza hepatică pe de o parte şi tulburările de somn pe de altă parte, sub aspectul relevant cuprins în art. 810 Cod civil. Aceasta chiar şi în condiţiile în care tulburările de somn ar fi un fenomen secundar al acestor afecţiuni. Notez aici cauza directă a decesului numitului …respectiv coma hepatică căreia i-a precedat hemoragia digestivă superioară, complicaţii ale afecţiunilor medicale cu care a fost diagnosticat. Pentru ca raportat la cauza decesului testatorului să-şi găsească acţiunea prezumţia reglementată de art. 810 Cod civil era necesar ca pârâtul….., independent de specializarea sa medicală, să-i fi asigurat lui ….asistenţă medicală în cel puţin una din cele 3 afecţiuni ale sale ce s-au constituit în stări morbide iniţiale şi importante: pancreatită acută, pseudochist pancreatic, ciroză hepatică.
Interesează ceea ce a înţeles legiuitorul să proteguiască la edictarea normei respectiv libertatea voinţei celui care sub imperiul instinctului de redobândire a forţei vitale este dispus a face liberalităţi în folosul celui în măsura a i-o asigura.
Arăt că nu poate fi pus semnul egalităţii între tratarea bolnavului în boala de care a decedat şi efectele negative ale administrării medicamentului „hypnogen”. Este adevărat că acest medicament este contraindicat pacienţilor cu insuficienţă hepatică severă. Nu am a pune în balanţă efectele benefice ale administrării acestui medicament cu contraindicaţiile sale ce sunt în competenţa exclusivă a medicului. Alăturat diferenţei de specializare faţă de bolile decujusului pe care o reclamă prescrierea medicamentului „hypnogen” prezintă relevanţă şi faptul că administrarea unui medicament cu consecinţe negative pentru situaţia medicală a testatorului nu înseamnă tratarea acestuia din urmă în boala de care a decedat. În egală măsură privită relaţia dintre testator şi legator strict ca relaţie medic – pacient, deci dincolo de prietenia ce-i lega încă din adolescenţă, nu tratamentul medical prescris de pârâtul ..era cel în măsură a-i da testatorului ….speranţa urmărită acerb şi vizată de art. 810 Cod civil de ameliorare a stării de sănătate şi de prelungire a vieţii sale care, în cele din urmă s-a frânt brusc.
În reflecţia celor expuse mă alătur opiniei judecătorului instanţei de fond concluzionând că nici întemeiat pe art. 810 Cod civil testamentul olograf întocmit la data de 8.12.2007 de …nu este lovit de nulitate relativă.
| ← Fond funciar, restituiri, despagubiri Despăgubiri,... | Prejudicii, daune Prejudicii, daune → |
|---|
