Acţiuni anulare Acţiuni (în): anulare, posesorie, regres, pauliană etc.
| Comentarii |
|
„Admite acţiunea civilă formulată de reclamantul …….in contradictoriu cu pirita …. …
Constată nulitatea absolută a testamentului olograf întocmit la data de …., in calitate de testatoare fiind înscrisa numita ….. si a certificatului de calitate de moştenitor nr. … întocmit …...
Fara cheltuieli de judecata”.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că:
„La data de ……. a încheiat testamentul olograf prin care a lăsat întreaga masa succesorala respectiv casa si bunurile mobile piritei …. . In testamentul olograf se menţionează si numele a doi martori …. audiati in cauza . In baza testamentului olograf încheiat la data de ……. s-a eliberat certificatul de calitate de moştenitor nr. ……
Analizând conţinutul testamentului olograf(fila 37 dosar) întocmit de către …. instanţa constata ca acesta nu întruneşte toate condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 859 cod civil , nefiind semnat de către testatoare.
Sancţiunea prevăzută de dispoziţiile art. 886 Cod civil pentru nerespectarea formalităţilor legale o reprezintă nulitatea absolută a testamentului încheiat cu încălcarea acestora , iar ca o consecinţă a constatării nulităţii acestuia se va constata şi nulitatea absolută a actelor subsecvente respectiv a certificatul de calitate de moştenitor nr. …..
Faţă de situaţia reţinută, instanţa va admite acţiunea civilă şi va constata nulitatea absolută a testamentului olograf precum şi a actului subsecvent acestuia - certificat de calitate moştenitor nr. …. întocmit de ……
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel pârâtul care a criticat-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, arătând că susţinerea instanţei de fond că testamentul nu a fost semnat de către testatoare şi nici de către martorii prezenţi şi indicaţi în conţinutul testamentului olograf este total eronată.
În primul rând, aşa cum se poate observa din testamentul ataşat la dosarul cauzei, acesta este scris în întregime de testatoare. Din cuprinsul acestuia rezultă neîndoielnic atât momentul în care acesta a fost scris, cât şi faptul că ea însăşi la scris şi semnat, prin expresia „Subsemnata ……., astfel este evident faptul că toate cele 3 condiţii prevăzute de art. 859 Cod civil sunt în totalitate îndeplinite, inclusiv cea a „subsemnării” aşa cum prevede textul de lege.
Consideră apelanta că semnătura în sine nu constituie un element ad validitatem al testamentului, ci ad probationem. Este un alt motiv pentru care jurisprudenţa a considerat că lipsa unuia dintre cele 3 elemente stipulate de către Codul civil, respectiv scrierea, datarea şi semnătura sunt elemente a căror lipsă
Lipsa expresă a unei semnături la sfârşitul testamentului a celui care scrie testamentul, dar se identifică singur, nu poate fi considerată o nulitate absolută, aşa cum a pretins reclamanta prin acţiunea sa, din simplu motiv ea nu duce la ideea că testamentul nu a fost expresia voinţei şi scrierea directă a testatoarei. Lipsa acestei semnături, aşa cum pretinde reclamanta, este în cazul de faţă acoperită cu scrierea proprie a numelui său de către testatoare la începutul testamentului.
De altfel,nici chiar legiuitorul nu foloseşte termenul de semnătură, ci acela de „subsemnat de mâna testatorului”.
Având în vedere că nici unicul moştenitor al testatoarei, care era singurul ce putea invoca această nulitate, nu a pretins nici un moment că testamentul nu este semnat de către mama sa şi nu ar exprima dorinţa expresă şi nealterată a acesteia, aceasta înseamnă că orice lipsă a vreuneia dintre cele 3 condiţii prevăzute de art. 858 Cod civil, a fost acoperită ulterior testării de însuşi cel care putea pretinde anularea testamentului.
Reiterează apelanta excepţiile invocate şi prin întâmpinarea aflată la dosarul cauzei, respectiv lipsa calităţii procesuale active a reclamantului, precum şi excepţia tardivităţii introducerii acţiunii peste termenul general de prescripţie de 3 ani.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
S-au administrat probe noi în apel respectiv înscrisuri.
Analizând actele şi lucrările dosarului, sub aspectul motivelor de apel invocate şi al dispoziţiilor legale aplicabile cauzei, tribunalul constată că apelul este întemeiat motivat de considerentele ce succed.
În prezenta cauză Tribunalul constată că reclamantul …… a solicitat în contradictoriu cu pârâta ….. ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună constatarea nulităţii absolute a testamentului încheiat la ….. şi a certificatului de moştenitor emis în baza acestuia nr. ……
În fapt, Tribunalul reţine că numitul …. a dobândit împreună cu soţia sa ….. apartamentul ….. în prezent ambii fiind decedaţi(filele 6,8 dosar).
Singurul moştenitor legal al defunctei ….. a fost fiul său , …..., care însă a renunţat la succesiune , conform declaraţiei notariale depuse (fila 7 dosar fond), doar pârâta fiind cea care în prezent pretinde un drept la moştenire, în baza testamentului olograf contestat prin prezenta acţiune.
La data de ….. a încheiat testamentul olograf prin care a lăsat întreaga masa succesorala respectiv casa si bunurile mobile piritei ….. . In testamentul olograf se menţionează si numele a doi martori ….. audiaţi in cauza . In baza testamentului olograf încheiat la data de ….. s-a eliberat certificatul de calitate de moştenitor nr. ……
Relativ la excepţiile lipsei procesual active a reclamantului…… şi la excepţia prescripţiei dreptului la acţiune reiterate de apelant, Tribunalul constată că acestea au fost în mod legal respinse de prima instanţă prin încheierea din 03.06.2011. Astfel regimul juridic al nulităţii absolute permite invocarea acesteia de către orice persoană care pretinde un interes )statul având interesul de a culege moştenirile vacante) şi fără o limitare în timp.
Pe fondul cauzei, Tribunalul constată că în mod eronat prima instanţă a considerat că testamentul olograf întocmit la data de ….. încheiat de numita …… ar fi lovit de nulitate absolută nefiind semnat de testatoare.
Astfel, Tribunalul constată că testamentul contestat a fost scris în întregime de însăşi testatoarea ….. la data de …… şi cuprinde semnătura testatoarei.
Deşi reclamanta şi instanţa de fond au invocat faptul că semnătura testatoarei nu ar fi fost aplicată la sfârşitul testamentului Tribunalul notează că în doctrina şi jurisprudenţa în materie s-a statuat că semnătura poate fi cuprinsă în orice loc al testamentului, singura condiţie fiind să se poată stabili o legătură intelectuală şi materială indivizibilă cu conţinutul testamentului respectiv să fie cert că testatorul şi-a însuşit conţinutul testamentului.
Tribunalul notează că în materie testamentară trebuie aplicat un formalism raţional şi nu unul rigid „orb” care să lipsească de conţinut libertatea şi voinţa testatoarei.
Tribunalul reţine ca principiu că, forma este chemată să protejeze fondul şl nu să-i distrugă esenţa.
Tribunalul constată că probele dosarului atestă fără echivoc asumarea dispoziţiilor testamentare de către testatoarea …. şi faptul că testamentul contestat nu a fost un simplu proiect nedefinitiv.
Tribunalul reţine că potrivit dicţionarului explicativ al limbii române semnătura reprezintă „numele unei persoane scris cu propria mână pentru a confirma exactitatea celor relatate sau pentru a-şi asuma o anumită responsabilitate”.
În cazul actelor sub semnătură privată obişnuită, semnătura are rolul de a permite identificarea autorului actului. Semnătura are acelaşi rol şi în cazul testamentului, cu toate că mai atenuat, dat fiind că scrierea, care precede semnătura, are şi ea aceeaşi menire. Pe lângă aceasta, semnătura mai are şi rolul primordial în cazul testamentului, de a face proba angajamentului propriu-zis, adică a faptului că actul respectiv nu este doar un simplu proiect nedefinitiv.
Potrivit dispoziţiilor art. 859 Cod civil, pentru a fi valabil testamentul olograf trebuie „subsemnat de mâna testatorului”, ştampilarea sau parafarea acestuia, fără semnătura manuscrisă, nefiind valabile. Este vorba despre o formă substanţială care nu poate fi suplinită în nici un fel, nici prin elemente extrinseci şi nici chiar intrinseci testamentului.
În privinţa formei semnăturii, practica judiciară şi doctrina au o poziţie foarte suplă mergându-se până la a se vorbi chiar de o „desolemnizare” a acestui element de validitate al testamentului.
Deşi în mod obişnuit, semnătura este pusă la sfârşitul actului, aceasta demonstrând suficient de credibil faptul că testatorul şi-a însuşit conţinutul, nu există nici un impediment legal ca semnătura să fie pusă în orice loc al testamentului, chiar şi la începutul acestuia, cu condiţia ca să se poată stabili o legătură intelectuală şi materială indivizibilă cu conţinutul acelui act, adică faptul că testatorul şi-a însuşit conţinutul său.
Tribunalul notează că voinţa certă a testatoarei, consemnată în cuprinsul testamentului încheiat la …… a fost probată prin declaraţiile ample ale martorelor …… audiate la instanţa de fond, martore care au fost prezente la momentul întocmirii testamentului.
În plus, moştenitorul legal al numitei ….., fiul acesteia, a recunoscut (prin declaraţia autentificată ….. .) faptul că testamentul întocmit în favoarea numitei …. este scris, datat şi semnat de mama sa, renunţând la succesiune .
Faţă de considerentele anterior expuse, Tribunalul constată că testamentul olograf întocmit la …… de numita …… îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 859 din Cod civil de la 1864 (în vigoare la momentul întocmirii) apelul urmând a fi admis în baza art. 296 Cod procedură civilă.
Tribunalul va schimba în tot sentinţa apelată şi va respinge atât cererea principală privind nulitatea testamentului cât şi cererea accesorie privind nulitatea certificatului de moştenitor nr. ….. emis în baza testamentului ca neîntemeiate.
Văzând disp. art. 274 Cod procedură civilă reclamantul, aflat în culpă procesuală va fi obligat la plata cheltuielilor de judecată către pârâta ……
| ← Prejudicii, daune Prejudicii, daune | Salarizare Salarizare → |
|---|
