Formularea cererii de reconstituire în nume propriu. calitate de moștenitor.

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (II)

Tribunalul MARAMUREŞ-Secţia I Civilă Decizie nr. 199/R din data de 17.11.2016

Prima instanță a reținut prin hotărârea recurată faptul că petenții au renunțat la suc¬ce¬si¬unea după tatăl lor, E. A., astfel că nu sunt îndreptățiți să solicite reconstituirea drep¬tului de proprietate pentru terenurile care au aparținut acestuia și că petentul nu a făcut do¬vada că terenurile au fost preluate la CAP de la tatăl său, susținând că acesta a plecat din țară în perioada războiului, or preluarea terenurilor s-a realizat după anul 1960.

Raportat la succesiunea evenimentelor, se reține că după depunerea cererii nr. 549 din 12.10.2005, semnată de cei trei petenți, petenta E. R., succesoare a lui E. A., a decedat în data de 05.11.2005, fiind moștenită de fiul și fiica sa. Ul¬terior petentul-recurent a revenit și cu o cerere proprie.

Vocația eventuală a soției su¬pra¬vie¬țu¬i¬toa¬re la reconstituirea dreptului de proprietate după soțul defunct s-a transmis astfel propriilor ei moștenitori, independent de împrejurarea că aceștia au renunțat la moștenirea tatălui și, în aplicarea prevederilor art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, nu mai puteau beneficia direct, în ca¬litate de moștenitori ai lui, de reconstituirea dreptului de proprietate. Beneficiul repunerii în ter¬me¬nul de acceptare a succesiunii prin cererea de reconstituire nu este recunoscut succesibililor care au renunțat la succesiune (Decizia nr. XI din 05.02.2007 pronunțată de ÎCCJ în recurs în interesul legii), dar raportat la moștenirea autorului și nu inclusiv la posibilitatea de a dobândi eventual, ipotetic, bunurile prin efect de retransmitere, prin mijlocirea unui terț patrimoniu. Astfel, mama petentului a formulat cerere de reconstituire, iar recurentul se prevalează inclusiv de calitatea de moștenitor al acesteia. De altfel, în precizarea depusă la fila 8 dosar în rejudecare, petentul s-a referit și la mama sa R. R..

De asemenea, prima instanță a respins plângerea și pe considerentul că nu s-a făcut do¬vada preluării terenurilor la CAP de la autori (tată, mamă, bunică paternă), omițând însă a pune în discuție, a clarifica și a realiza o analiză efectivă a situației de fapt și a celei juridice, având în vedere și împrejurarea că solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate s-a formulat în baza Legii nr. 247/2005, or la acel moment dispozițiile art. 11 din Legea nr. 18/1991 au fost modificate și completate în sensul că: "suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori. (2^1) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane

Prin sentința civilă nr. 227 din 10.02.2016, pronunțată de Judecătoria Sighetu Mar-ma¬ției în dosarul nr. 1671/307/2011* s-a respins plângerea formulată de petentul E. A. în nume propriu și în numele surorii sale A. G. Z. în contradictoriu cu intimatele Co¬¬misia Locală Sighetu Marmației pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra te¬re¬nurilor și Comisia Județeană Maramureș pentru stabilirea dreptului de proprietate privată a¬su¬pra terenurilor, împotriva Hotărârii nr. 2834/C/15.01.2009 a Comisiei Județene Maramureș pen¬tru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin cererea adresată Comisiei Locale Sighetu Marmației petentul a solicitat recon¬sti¬tu¬irea dreptului de proprietate a suprafeței de 25,5842 ha din care 0,8157 ha pășune în com¬po¬se¬sorat și 1,4341 ha pădure în composesorat, terenuri ce au aparținut părinților, bunicilor săi, pre¬cum și a fraților și surorilor părinților și bunicilor.

În privința terenurilor ce fac parte din composesorat, instanța a reținut că nu sunt în-dre¬p¬tățiți să solicite individual reconstituirea, membrii composesori, ci doar asociația compo¬se-sorală.

Petentul susține că este îndreptățit la reconstituirea terenurilor aparținând părinților, bu¬nicilor, fraților și surorilor acestora, deoarece nu există alți moștenitori.

Dovada calității de moștenitor se face în condițiile art. 13 din Legea nr. 18/1991 cu cer¬tificatul de moștenitor, hotărâre judecătorească definitivă sau orice mijloc de probă din ca¬re rezultă acceptarea moștenirii.

Potrivit certificatului de moștenitor depus în traducere la fila 18, E.A. năs¬cut la data de 28.01.1911 și decedat la 19.01.1976, are moștenitori pe petent, sora sa A.G.Z. și soția supraviețuitoare E.S.. Se reține însă în cuprinsul certificatului de moștenitor că petenții au renunțat la moștenire.

Potrivit dispoziiilor art. 13 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 moștenitorii care nu-și pot do¬vedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil sunt repuși de drept în ter¬menul de acceptare prin cererea pe care o fac comisiei. Însă de această repunere în termen beneficiază potrivit dispozițiilor deciziei ÎCCJ nr. XI/2007 doar moștenitorii care nu au acceptat succesiunea în termenul prevăzut de lege, nu și cei care au renunțat la moștenire.

În speță, petenții au renunțat la succesiunea după tatăl lor E.A., astfel că nu sunt îndreptățiți să solicite reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au a¬par¬ținut acestuia.

De altfel, petentul a formulat plângere și în numele surorii sale, fără un mandat în a-cest sens și fără ca aceasta să se adreseze comisiei locale cu cerere de reconstituire. În lipsa ce-rerii de reconstituire și a mandatului acesteia, plângerea formulată în numele ei este inad¬mi¬si-bilă.

Terenurile în care tatăl petenților figurează ca proprietar tabular sunt înscrise în CF 3308 nr. top. 4037, 2587, 4038, 4039, 4040, acesta înscriindu-și dreptul de proprietate în pe¬ri-oa¬da 1890-1920.

Potrivit dispozițiilor art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/1991 de prevederile acestei legi be-neficiază membrii cooperatori care au adus pământ în CAP sau li s-a preluat în orice mod te-ren, precum și moștenitorii acestora.

Pe lângă faptul că petentul, ca urmare a renunțării la moștenire nu este îndreptățit să so¬licite reconstituirea după tatăl său, nici nu a făcut dovada că terenurile au fost preluate la CAP de la tatăl său, susținându-se că acesta a plecat din țară în perioada războiului, ori pre¬lu¬a-rea terenurilor s-a realizat după anul 1960.

Același aspect a fost reținut în instanță și în privința celorlalte terenuri solicitate, a¬par-ținând mamei petenților - E.R. și bunicii paterne E.A. intabulată în anul 1918.

În privința terenurilor despre care se afirmă că au aparținut unor unchi sau mătuși ai pe¬tenților, cu actele de stare civilă depuse nu s-a făcut dovada calității lor de moștenitor după a¬ceștia, arborele genealogic depus nefăcând prin el însuși o astfel de dovadă. Despre unii din acești proprietari s-a susținut că au decedat în timpul celui de-al doi¬lea război mondial, situație în care este evident că preluarea terenurilor la stat nu s-a realizat de la aceștia, terenurile intrând probabil în folosința altor persoane, în intervalul de timp de du¬pă război și până la preluare.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs petentul E.A., solicitând a se dis¬pune casarea hotărârii recurate în conformitate cu dispozițiile art. 3041 Cod procedură ci¬vi¬lă, iar în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. 5 Cod procedură civilă trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond. În subsidiar, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, recurentul a solicitat ad¬mi¬terea recursului formulat, casarea/modificarea sentinței în urma ana¬li¬ză¬¬rii acestuia în conformitate cu dispozițiile art. 3041, admiterea cererii și pe cale de con¬se¬cin¬ță anularea Hotărârii Comisiei Județene de aplicare a legilor fondului funciar Maramureș nr. 2334/C/2009 și validarea suprafeței de 19,427 ha teren agricol.

În motivarea recursului s-a învederat Tribunalului că petentul a formulat plângere împotriva Ho¬tărârii nr. 2834/C/2009 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate pri¬va¬tă asupra terenurilor Maramureș, solicitând admiterea plângerii, anularea hotărârii învederate și, pe cale de consecință, admiterea contestației în sensul validării poziției privind re¬constituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 25,58 ha teren agricol, teren pășune, fâ¬naț și împădurit. Ulterior, constatându-se faptul că suprafața de pășune împădurită nu a făcut o¬bi¬ectul hotărârii atacate, această solicitare nefiind soluționată, nu s-a mai susținut această su¬pra¬față spre reconstituire, de asemenea fiind diminuată și suprafața de teren agricol la suprafața de 19,427 ha teren agricol.

Recurentul a arătat că instanța de fond a ignorat a verifica vocația la succesiune, a analizat trunchiat actele de deces ale antecesorilor, ignorând faptul că, în cererea nr. 549/12.11.2005, solicitanții re¬con¬stituirii dreptului sunt E. A., E. R., A.G.Z., aspect care rezultă și din considerentele hotărârii Comisiei județene în care se nominalizează solicitanții, un aspect important fiind actele anexate cererii, respectiv actele de identitate ale solicitanților și cele trei semnături de pe cererea inițială. Instanța nu a pus în discuția părților chestiunea vocației la reconstituire a păr¬ților, trăgând concluzii contrazise de actele de la dosar. Astfel, atâta timp cât ma¬ma - numita E. R. a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, aceasta decedând la scurtă perioadă după depunerea cererii (05.11.2005), ulterior fiind depusă cererea peten¬tu¬lui E.A. cu nr. 922/2005, după decesul acesteia se putea observa că acesta dobândea vo¬¬cație la reconstituire, atât în nume propriu cât și ca moștenitor al mamei decedate. În urma analizării acestor aspecte care converg spre necercetarea fondului cauzei, se impune casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond în temeiul dis¬po¬zițiilor art. 312 alin. 3 și 5 Cod procedură civilă, constatând intervenirea motivelor de ca¬sa¬re prevăzute la art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedură civilă, avându-se în vedere faptul că, con¬si¬derentele hotărârii sunt incomplete față de probațiunea de la dosar.

În privința petitului subsidiar, recurentul a arătat că instanța a respins plângerea și pe considerentul fap¬tului că nu s-a dovedit preluarea la CAP a suprafețelor deținute de antecesori, însă este de no¬¬torietate faptul că numai parțial suprafețele preluate au fost și înscrise în evidențele ca¬das¬tra¬le pe CAP-uri, cu prepondență în situațiile în care s-au efectuat dezmembrări pentru atri¬bu¬i¬rea de loturi membrilor. Terenurile proprietatea antecesorilor au fost preluate și comasate la SCZ, în folosința acesteia fiind și astăzi (nelucrate desigur), parțial pe acestea fiind emise ti¬tluri pentru alte persoane.

Recurentul a făcut trimitere la prevederile art. 11 pct. 2 și 2" din Legea nr. 18/1991, învederând că beneficiarii reconstituirii sunt și persoanele (ori moștenitorii) care nu s-au în¬scris în CAP ori au "predat"; aceste suprafețe la CAP, respectiv cele de la care s-au preluat cu sau fără titlu, suprafețele de teren avute în proprietate, astfel că interpretarea dată de instanța de fond este în totală discre¬pan¬ță față de dispozițiile legale în materie, cererea fiind depusă la Legea nr. 247/2005, care este total diferită de Legea nr. 18/1991 inițială. Față de aspectul referitor la folosința suprafețelor, aceste suprafețe au fost în folosința pe¬¬tenților până la plecarea din țară în anul 1961, existând certificatul de călătorie din 27.08.1961 al celor trei petenți anexat cererii nr. 549/2005.

Recurentul a precizat că din fosta coală 1533 Sighetu Marmației reiese că în CF 1533 nr. top. 3695, 3696, 3698, 6136, 6137 suprafața inițială a fost de 56.022 mp, proprietari de carte funciară fiind E. M., E. I., E. R. și E. A. căs. cu B.D.. E. A.-bu¬nica paternă și frații acesteia, sunt toți decedați în Holocaust. Raportat la identificarea suprafeței disponibile, în prezent sunt din vechea coală CF 1533, nr. top. 3695/2 și 6137/2, CF 59549 nr. top. 3698/3/2, CF 59173 nr. top. 3696, CF 52711 nr. top. 3698/1/2, disponibilă fiind suprafața de 29.045 mp = 2,9 ha, conform notelor în¬toc¬mite și extraselor de carte funciară actualizate în vederea reconstituirii dreptului de pro¬pri¬etate pe vechiul amplasament.

Recurentul a mai susținut că din CF 5500 nr. top. 3962, 3965 în suprafață de 52.900 mp, proprietari fiind E. M.(M.) și soția D.Z., petentul și-a dovedit filiația față de E. M., unchiul său, decedat în Holocaust, fratele tatălui E.A.V.(Farcas), astfel că petentul este îndreptățit la cota de ½ parte din suprafața înscrisă, respectiv la o suprafață de 26.500 mp = 2,65 ha conform actelor depuse, iar filiația fiind dovedită cu adeverințele de naș¬tere de la Primăria Sighetu Marmației și actele de la Arhivele Naționale, acte coroborate cu ar¬borele genealogic depus. Conform situației actuale a CF 5500 disponibil din vechile numere topografice este suprafața de 27.299 mp din nr. top. 3962, din nr. top. 3962/3 suprafața de 4.587 mp și nr. top. 3965 suprafața de 18.102 mp, total 49.988 mp = 4,99 ha.

S-a mai arătat că în CF 533 nr. top. 3981 cu suprafața inițială 13.372 mp = 1,337 ha proprietarii de car¬te funciară sunt E. M., E. I., E. R. și E. A. căs. cu B.D.. E.A. este bunica paternă și frații acesteia, toți antecesorii sunt decedați în Holocaust, aspecte relevate de Muzeul Holocaustului din Israel "Yad Vashem"; conform actelor depuse, iar filiația este dovedită cu adeverințele de naș¬tere de la Primăria Sighetu Marmației și actele de la Arhivele Naționale, acte coroborate cu arborele genealogic depus. În prezent, disponibil pe vechiul amplasament din nr. top. 3981 inițial a fost dez¬mem¬¬brat, astfel rămânând suprafața de 4.089 mp = 0,41 ha din nr. top. 3981/1/2/5 și 3981/1/2/1 Sighet.

În CF 2636 nr. top. 4036/b/1 în suprafață inițială de 5.755, potrivit celor arătate de recurent, proprietari de carte funciară sunt E. Maier, E. Ignat - frații tatălui petentului, E. A., cu o cotă de 8/16 părți, iar E. M., E. I. E. R.și E. A. căs. cu B.D. în cotă de 8/16. Toți aceștia sunt decedați în Holocaust, aspecte relevate de Muzeul Holocaustului din Israel "Yad Vashem"; conform actelor depuse. Din suprafața inițială au rămas numai 2.623 mp sub nr. top. 4036/b/1/2.

Recurentul a învederat de asemenea că în CF 1680 nr. top 4031 inițial cu suprafața de 15.471 mp, proprietari de carte fun¬ci¬ară sunt E. M., E. I., frații tatălui său, ambii decedați în Holocaust, în prezent disponibilă pe vechiul amplasament fiind suprafața de 4.278 mp, nr. top. 4031/2/2 Sighet. În CF 3308 inițial, nr. top. 4037 - 12.980 mp, proprietar de carte funciară E. A¬.F.W., tatăl petentului, suprafața este disponibilă în to¬ta¬li¬tate. Din CF 2587, nr. top. 4038, 4039, 4040 cu suprafața de 17.099 mp + 7.531 mp = 29.007 mp = 2,9 ha, proprietar de carte funciară E. A.F.W., tatăl petentului, suprafața este disponibilă.

Recurentul a mai susținut că în CF 3839 nr. top. 5230 suprafața inițială 8.891 mp; CF 2755 nr. top. 5231 su¬pra¬fa¬ța inițială 8.851 mp; CF 5986 nr. top. 5332/27 cu suprafața inițială de 11.610 mp și nr. top. 5359 cu suprafața de 4.845 mp - total 34.197 mp, proprietar de carte funciară este E. R. născută R., mama petentului, este disponibilă în prezent suprafața de 2.540 mp din nr. top. 5358/3 și din nr. top. 5230 și 5231 suprafața de 8.891 + 8.851 = 17.742 mp, precum și din nr. top. 5332/27/2/2/6 cu suprafața de 4.757 mp, astfel total = 25.039 mp. Din CF 2199 nr. top. 5341/b suprafața de 971 mp, proprietar tabular E.A.căs. D.B., în persoana bunicii paterne a petentului. CF 3897 nr. top. 3166 cu suprafața de 198 mp; CF 2917 nr. top. 3167 cu suprafața de 266 mp; CF 2918 nr. top. 3168 cu suprafața de 536 mp proprietari de carte funciară D. Zisel, R. R., R. I., R. A., R. M., R. F., R. E., R. M. și R. G. unchi din partea mamei, în grad 6 de moștenire.

Prin întâmpinare intimata Comisia Locală pentru aplicarea legilor fondului funciar Sighetu Marmației a solicitat respingerea recursului, învederând că instanța de fond corect a re¬ținut faptul că petentul E. Aron nu este îndreptățit să solicite reconstituirea dreptului de pro-prietate după tatăl său E. A., după mama E. R. și bunica pa¬ternă E. A., ca urmare a renunțării la moștenire. Petentul E. A. nu este îndreptățit să solicite reconstituirea dreptului de pro¬pri¬e-tate nici față de ceilalți autori, în speță - unchi și mătuși, având în vedere faptul că acesta nu face dovada calității de moștenitor. În ceea ce privește solicitarea reclamanților privind reconstituirea dreptului de pro¬pri¬etate după bunicii paterni E. A. și E. B., bunicii materni R. A. și S.M., părinții E. A.V. F. și R. R. și după mătuși, unchi care sunt menționați în cprțile funciare, intimata a precizat că potrivit prevederilor art. 8 coroborat cu art. 11 din Legea nr. 18/1991, reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra tere¬nu¬ri¬lor, în temeiul legilor fondului funciar se face asupra terenurilor agricole care se găsesc în pa¬trimoniul cooperativelor agricole de producție, persoanelor care au adus pământ în CAP sau că¬rora li s-a preluat în orice mod, precum și moștenitorilor nacestora. Reclamantul nu face do¬vada înscrierii sau preluării terenurilor de către CAP de la antecesorii săi.

Analizând sentința recurată prin prisma și în limitele stabilite prin memoriul de re¬curs, Tribunalul reține următoarele:

Recurentul E. A. și sora sa, A. G. Z., sunt copiii lui E. A. și E. R., năs¬cută R..

E. A. a decedat în 19.01.1976 (fila 15 dosar fond) și a fost moștenit de soția supraviețuitoare, E. R., după cum relevă hotărârea de corectare a ordinului de moștenire din 03.01.1984, fiul și fiica renunțând la moștenire.

E. R. s-a recăsătorit cu R.(R.) M. în 05.05.1984 și a decedat în data de 05.11.2005. Potrivit ordinului corectat de re¬cu¬noa¬ștere a testamentului eliberat în dosarul nr. 28088, testamentul defunctei din 15.05.1984 este în vigoare, iar acest testament relevă ca suc¬cesori în părți egale pe G. Z. și E. A., copiii dispunătoarei. R.M. a decedat în data de 18.12.1998.

E. R., născută R., a părăsit România în data de 29.05.1961, în vederea sta¬bilirii domiciliului în Israel, i s-a aprobat renunțarea la cetățenia română prin Decretul nr. 73 din 08.02.1962 și a redobândit cetățenia română în data de 22.04.1992, în baza declarației for-mulate în temeiul art. 37 din Legea nr. 21/1991. Petentul E. A. este cetățean român.

În data de 22.09.2005 recurentul E. Aron, mama acestuia, E. R. și sora Asia G. Zehava au depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care au aparținut defuncților E. A. Farcas Wolf, E. Eizik și E. Bella, E. Israel Strul, Feig Ghizela, E. Ester, E. Mauer Ignat, E. Riza, van B., E. D. Aranca, E. Zisel, E. Erik, E. Bella Jungreisz, cu detalierea topografică a terenurilor, cererea fiind semnată de cei trei petenți și înregistrată sub nr. 490.

Cei trei au depus încă o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate după autorii defuncți E. A. Farcaș-Wolf, E. Eizik, E. Bella, E. Israel Strul, Feig Ghizela, E. Ester, E. Mauer Ignat, E. Riza, van B., E. D. Aranca, E. Zisel, E. Erik, E. Bella Jungreisz, cerere în¬re¬gis¬trată sub nr. 549 din 12.10.2005 (filele 86-87 dosar), semnată de toți trei petenții, la care au a¬nexat detaliat situația terenurilor solicitate.

La cererea nr. 549/2005 a fost conexată cererea nr. 490/22.09.2005 (fila 60 dosar fond prim ciclu procesual).

În data de 30.11.2005 s-a înregistrat la Primăria Sighetu Marmației sub nr. 922 ce¬re-rea formulată de petentul E. Aron, prin mandatari Markus Hari și Gerstmayer Jozsef prin care petentul solicită retrocedarea totală a dreptului de proprietate asupra terenurilor avute de pre-decesorii săi E. A. Volf Farcas (tată), R. Aron și E. B. (bunici), Sachs Majte și D. Aranka (Aurica, Golda) - bunică; E. Rifka, E. Boila, E. Roza, E. Lazăr, R. Herman, R. Isac - frați și surori bunici; Teichler Frida - soția fratelui bunicului; R. Mozes, E. Moisă, E. Ițic, E. Froim și E. Neli căs. cu Popovits Moisă - copiii fraților, surorilor bunicilor; R. C., E.M., E.I., E. R., E. A. căs. cu D. B. - frații și surorile părinților.

Dosarul nr. 922/2005 a fost conexat la dosarul nr. 549 (fila 112 dosar).

Prin chiar plângerea introductivă din data de 01.06.2011 s-a făcut trimitere la cererile înregistrate sub nr. 549 și 922 din 2005.

Prima instanță a reținut prin hotărârea recurată faptul că petenții au renunțat la suc¬ce-si¬unea după tatăl lor, E. A., astfel că nu sunt îndreptățiți să solicite reconstituirea drep¬tului de proprietate pentru terenurile care au aparținut acestuia și că petentul nu a făcut do¬vada că terenurile au fost preluate la CAP de la tatăl său, susținând că acesta a plecat din țară în perioada războiului, or preluarea terenurilor s-a realizat după anul 1960.

De asemenea, prima instanță a respins plângerea și pe considerentul că nu s-a făcut do-vada preluării terenurilor la CAP de la autori (tată, mamă, bunică paternă), omițând însă a pune în discuție, a clarifica și a realiza o analiză efectivă a situației de fapt și a celei juridice, având în vedere și împrejurarea că solicitarea de reconstituire a dreptului de proprietate s-a formulat în baza Legii nr. 247/2005, or la acel moment dispozițiile art. 11 din Legea nr. 18/1991 au fost modificate și completate în sensul că: "suprafața adusă în cooperativa agricolă de producție este cea care rezultă din: actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidențele cooperativei sau, în lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declarații de martori. (2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori. (2^1) Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane";.

În rejudecare petentul a înțeles să administreze expertiza topografică extrajudiciară, sens în care a depus la dosar mai multe note de constatare pentru imobilele solicitate, înscrise în CF 5986 (nou 59553), nr. 3839 (nou 59551), nr. 2755 (nou 59550), nr. 2199 (nou 59552), nr. 3897, nr. 2918, nr. 5500, nr. 1680 (nou 59544), nr. 2636 (nou 59107), nr. 2587, nr. 1533, nr. 533, omițând însă să depună la dosar planul aferent imobilului înscris în CF nr. 3308, nr. top. 4037.

În considerarea acestor aspecte, Tribunalul apreciază că prima instanță nu a procedat la o efectivă analiză a fondului cauzei, sens în care se impune în temeiul prevederilor art. 3041, 312 alin. 1 Cod procedură civilă 1865, admiterea recursului și casarea hotărârii recurate.

În ce privește solicitarea recurentului de casare și trimitere a cauzei în rejudecare, Tribunalul constată că aceasta nu poate fi primită, raportat la dispozițiile art. 312 alin. 61 Cod procedură civilă 1865 conform cărora "casarea cu trimitere poate fi dispusă o singură dată în cursul procesului pentru cazul în care instanța a cărei hotărâre este recurată a soluționat procesul fără a intra în cercetarea fondului, pentru cazul în care judecata s-a făcut în lipsa părții care nu a fost regulat citată atât la administrarea probelor cât și la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casării pentru lipsă de competență. În cazul în care, după casarea cu trimitere potrivit alin. 5 sau 6 intervine o nouă casare în aceeași cauză, tribunalele și curțile de apel vor rejudeca în fond cauza, dispozițiile alin. 4 fiind aplicabile";.

Or, în speță, în soluționarea plângerii introduse după intrarea în vigoare a preve¬de¬ri¬lor legale anterior evocate (Legea nr. 202/2010), prima instanță a pronunțat sentința civilă nr. 1012 din 10.04.2014, prin care a constatat perimată plângerea, hotărâre casată prin decizia civilă nr. 421/R din 01.10.2014 a Tribunalului Maramureș, cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Textul legal nu distinge în funcție de motivul pentru care nu s-a ajuns la cercetarea fondului, sens în care o a doua casare cu trimitere în același proces nu mai poate fi dispusă, Tribunalul urmând a stabili termen pentru rejudecarea în fond a cauzei, cu ob¬ser¬varea limitelor în care s-a procedat la criticarea hotărârii prin motivele de recurs, raportat și la precizările depuse în rejudecare.

← Analiza și motivarea soluției cererii reconvenționale		încălcarea dreptului la apărare – consecinţe desfiinţarea... →

Formularea cererii de reconstituire în nume propriu. calitate de moștenitor.

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Formularea cererii de reconstituire în nume propriu. calitate de moștenitor.