Greşita compunere a instanţei – art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel BUCUREŞTI Decizie nr. 838 din data de 25.03.2014
Litigii cu profesioniștii. Greșita compunere a instanței - art. 304 pct. 1 Cod procedură civilă. Soluționarea căii de atac a apelului, denumită greșit recurs, de un complet format din 3 judecători.
Cum calea de atac este prevăzută de lege, fiind fără relevanță indicarea greșită din dispozitivul hotărârii, se impunea ca tribunalul să califice calea de atac ca fiind apel, iar nu recurs.
Calificarea greșită a căii de atac a avut drept consecință nelegala compunere a completului de judecată, întrucât tribunalul a pronunțat decizia în complet format din 3 judecători, în loc de 2 judecători, conform art. 54 alin. 2 din Legea nr. 304/2004.
(CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA A VI-A CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ NR. 838 din 25.03.2014)
1. Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București Secția a VI-a Civilă la data de 08.11.2011 cu nr. 71110/3/2011, reclamanta S.C. R E S.A., prin lichidator judiciar F I S.P.R.L., a chemat în judecată pârâta S.C. V R S.A., solicitând obligarea acesteia din urmă la restituirea sumei de 341.017,02 lei, compusă din: 283.911,66 lei reprezentând plăți efectuate în numele societății reclamante fără acordul expres al acesteia, respectiv fără cele două semnături autorizate pentru plăți; 57.105,36 lei reprezentând dobânda legală calculată de la data efectuării plăților neautorizate și până la data formulării cererii de chemare în judecată.
2. Prin Sentința civilă nr. 7160/22.05.2012 pronunțată de Tribunalul București Secția a VI-a Civilă a fost admisă excepția necompetenței materiale și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 2 București, unde dosarul a fost înregistrat sub nr. 24050/300/2012.
3. Judecând cauza în primă instanță, Judecătoria Sectorului 2 București a pronunțat Sentința civilă nr. 2873/22.02.2013, prin care a respins cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată.
4. Împotriva sentinței judecătoriei a declarat recurs reclamanta S.C. R E S.A., prin lichidator judiciar F I S.P.R.L., solicitând modificarea în tot a hotărârii primei instanțe, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată.
5. Soluționând calea de atac în complet de recurs, prin Decizia civilă nr. 3954 din 22.11.2013, Tribunalul București - Secția a VI-a Civilă a admis recursul reclamantei, a modificat în tot sentința atacată, în sensul că a admis cererea de chemare în judecată și a obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 341.017,02 lei, din care 283.911,66 lei reprezentând debit datorat și 57.105,36 lei reprezentând dobânda legală.
6. Împotriva acestei din urmă decizii, a formulat recurs pârâta S.C. V R S.A., solicitând casarea hotărârii tribunalului și trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru nelegala compunere a completului de judecată, caz prevăzut de art. 304 pct.1 C.pr.civ.
În motivarea recursului, pârâta a arătat că instanțele au calificat greșit calea de atac exercitată de reclamantă ca fiind recurs în loc de apel, față de valoarea obiectului cererii și de prevederile art. 2821 C.pr.civ. Tribunalul București ar fi trebuit să soluționeze cauza în complet format din 2 judecători, iar nu din 3, potrivit art. 54 alin.2 din Legea nr. 304/2004.
Mai apreciază recurenta că în speță este incident și cazul prevăzut de art. 304 pct.5 C.pr.civ., prin aplicarea art. 6 par.1 din CEDO, întrucât nu i-a fost asigurat în mod efectiv accesul la ambele grade de jurisdicție în calea de atac, deși legea reglementa în cazul de față atât calea de atac a apelului, cât și a recursului.
În fine, recurenta consideră că decizia recurată este lipsită de temei legal și a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii (art. 304 pct.9 C.pr.civ.), pentru motive ce țin de fondul raporturilor juridice născute între părți din încheierea contractului de deschidere cont.
7. La data de 24.01.2014, recurenta S.C. V R S.A. a formulat cerere de suspendare a executării deciziei atacate, în temeiul art. 300 alin.2 și urm. C.pr.civ. 1865.
În vederea soluționării cererii de suspendare a executării hotărârii, recurenta a depus la dosar, la data de 25.03.2014, în ședință publică, originalul recipisei de consemnare nr. 3697841/1 din 14.03.2014, reprezentând dovada consemnării cauțiunii în cuantum de 34.101,70 lei, stabilită de către instanță prin Încheierea din camera de consiliu de la 25.02.2014, recipisă ce a fost depusă la casa de valori a instanței (filele 44-45).
Cu ocazia dezbaterilor asupra recursului, avocatul recurentei a solicitat instanței ca, în condițiile soluționării căii de atac formulate, cu consecința rămânerii fără obiect a cererii de suspendare, să îi fie restituită cauțiunea.
8. Deliberând cu prioritate asupra motivului de recurs privind nelegala compunere a completului de judecată (art. 304 pct.1 C.pr.civ. 1865), Curtea a reținut următoarele:
Tribunalul a soluționat calea de atac denumită recurs de reclamantă, fără a proceda la corecta calificare a acesteia, așa cum impuneau dispozițiile art. 84 și art. 129 alin.4 C.pr.civ. 1865.
Astfel, obiectul litigiului are în mod evident o valoare de peste 100.000 lei, astfel că nu erau întrunite cerințele prevăzute în art. 2821 alin.1 C.pr.civ. 1865 pentru a se considera că sentința pronunțată de judecătorie în primă instanță nu este supusă apelului.
Ca urmare, erau pe deplin aplicabile dispozițiile art. 282 alin.1 C.pr.civ. 1865, conform cărora hotărârile date în primă instanță de judecătorie sunt supuse apelului la tribunal.
Cum calea de atac este prevăzută de lege, fiind fără relevanță indicarea greșită din dispozitivul hotărârii, se impunea ca tribunalul să califice calea de atac ca fiind apel, iar nu recurs.
Calificarea greșită a căii de atac a avut drept consecință nelegala compunere a completului de judecată, întrucât tribunalul a pronunțat decizia în complet format din 3 judecători, în loc de 2 judecători, conform art. 54 alin.2 din Legea nr. 304/2004.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 312 alin.1-3 și 5, art. 304 pct.1 C.pr.civ. 1865, Curtea a admis recursul, a casat decizia atacată și a trimis cauza Tribunalului București - Secția a VI-a Civilă, pentru rejudecare ca instanță de apel.
9. În ceea ce privește cererea de restituire a cauțiunii consemnate în vederea soluționării cererii de suspendare a executării hotărârii atacate, Curtea a reținut că:
Potrivit art. 7231 alin.3 C.pr.civ. 1865, cauțiunea se eliberează celui care a depus-o în măsura în care cel îndreptățit nu a formulat cerere pentru plata despăgubirii cuvenite, până la împlinirea termenului de 30 de zile de la data la care, prin hotărâre irevocabilă s-a soluționat fondul cauzei. Cauțiunea se eliberează de îndată dacă partea interesată declară în mod expres că nu urmărește obligarea părții adverse la despăgubiri pentru prejudiciile cauzate.
Intimata nu este îndreptățită să formuleze cerere pentru plata vreunei despăgubiri în legătură cu cauțiunea, întrucât suspendarea nu a fost încuviințată, astfel că nu s-a pus problema cauzării vreunui prejudiciu.
Ca urmare, cererea de restituire a cauțiunii consemnate este întemeiată și a fost admisă, în temeiul art. 331 și urm. C.pr.civ. și art. 7231 alin.3 C.pr.civ. 1865.
| ← Întrunirea cumulativă a condiţiilor răspunderii... | Inadmisibilitatea invocării pe calea recursului a criticilor... → |
|---|
