Hotărârea adunării creditorilor de numire a unui lichidator, publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvenţă şi necontestată, simultană cu cererea lichidatorului de trecere la procedura falimentului, obligă pe judecătorul sindic să ţină seama de ace
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA - Sectia a II-a civila Hotărâre nr. 115 din data de 04.03.2014
În momentul investirii cu judecarea cererii administratorului judiciar desemnat în procedură privind trecerea la faliment a debitorului s-a depus și hotărârea adunării creditorilor de desemnare a lichidatorului recurent. În acest context, întrucât hotărârea adunării creditorilor publicată în Buletinul Procedurilor de Insolvență, nu a fost contestată pentru motive de nelegalitate, judecătorul sindic desemnează lichidatorul numit de creditori.
Prin sentința nr.28/2014 din 15 ianuarie 2014, pronunțată de Tribunalul Dolj - Secția a II-a Civilă, în dosarul nr.19245/63/2011/a1, s-a admis cererea administratorului judiciar ASISPRL. S-a dispus deschiderea procedurii falimentului debitoarei SCJSRL, fiind desemnat lichidator provizoriu CII DS, care va avea o remunerație lunară de 700 lei.
Împotriva acestei sentințe, au formulat recurs administratorul judiciar ASI SPRL și RL - administrator special al debitoarei SCJSRL, care a formulat și cerere de suspendare propriu - zisă.
Recursul și cererea de suspendare propriu - zisă, formulate de petentul RL - administrator special al debitoarei SCJSRL au fost anulate ca netimbrate.
În motivele de recurs, administratorul judiciar ASISPRL a criticat sentința recurată ca netemeinică și nelegală.
Astfel, judecătorul sindic nu a motivat numirea lichidatorului. Deși, dispozițiile art.107 alin.2 lit b nu menționează obligația motivării dar nici nu precizează că desemnarea se va face fără motivare, se va aplica regula de drept comun în materia respectivă, dispozițiile art.12 alin.3 din legea 85/2006.
De asemenea soluția instanței de fond a fost dată cu interpretarea și aplicarea greșită atât a dispozițiilor art.107 alin.2 lit. b coroborat cu art.11 alin.1 lit. c din Legea 85/2006, împrejurare în măsură să atragă incidența în speță a dispozițiilor 304 pct.9 Cod procedură civilă, coroborat cu dispozițiilor art.312 pct.3 Cod procedură civilă, instanța de fond în mod greșit numind un alt lichidator provizoriu decât ASISPRL. În speță creditorii care au votat în Adunarea Creditorilor din data de 29.10.2013 au hotărât nu numai trecerea la procedura falimentului debitoarei dar și confirmarea lichidatorului ASISPRL. Cum creditorii au hotărât atât trecerea la procedura falimentului debitoarei, aceștia au hotărât și numirea ASISPRL în calitate de lichidator astfel că instanța trebuia să ia act de solicitarea creditorilor de deschiderea procedurii falimentului și să numească în calitate de lichidator judiciar provizoriu pe ASISPRL.
Prin întâmpinare, CIIDS, lichidatorul desemnat provizoriu pentru debitoarea SCJSRL, în esență, a invocat că sentința pronunțată în cauză este susceptibilă de atac cu apel și nu recurs și a solicitat respingerea apelului ASI SPRL.
A susținut că în speță nu sunt aplicabile dispozițiile art.11 alin.1 lit. c din Legea 85/2006 , nefiind vorba de cereri introductive formulate de debitoare sau creditori, și nici nu s-a produs o înlocuire a lichidatorului în derularea procedurii astfel că niciuna din situațiile prevăzute în acest articol nu există în această cauză pentru a fi desemnat lichidator ASISPRL.
De asemenea, o întrunire a adunării creditorilor nu era necesară întrucât în speță prin expertiză contabilă s-a constatat neîndeplinirea planului de reorganizare și solicitarea de trecere la faliment putea fi făcută de administratorul judiciar în lipsa adunării creditorilor, iar pe de altă parte adunarea nu a întrunit condițiile cvorumului prevăzut de lege, suma creanțelor prezente în această adunare a fost de 366.589 lei din totalul creanțelor de 1.021.561 lei, ce reprezintă 35,88% din totalul creanțelor, procent ce nu confirmă cele solicitate de administratorul judiciar.
Curtea examinând lucrările dosarului în raport cu motivele de recurs invocate și apărările părților implicate a reținut următoarele:
În legătură cu calea de atac, invocată de intimată prin lichidatorul provizoriu, ca fiind apel, Curtea a constatat susținerea ca nefondată. Astfel, procedura de executare silită concursuală, ce și găsește reglementarea în Legea 85/2006, și se completează în măsura compatibilității și cu Codul de procedură civilă, în speță, s-a deschis în anul 2011, înaintea intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă. Chiar dacă procedura se desfășoară pe etape ea are însă un caracter unitar, astfel că, cererile înregistrate după intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, cum este cea soluționată prin sentința atacată, se supun legii sub care s-a deschis procedura insolvenței. În acest sens, art.3 din Legea 76/2012, pentru punerea în aplicare a Codului de procedură civilă, prevede că dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare.
Recursul formulat de fostul administrator judiciar a fost apreciat ca fondat.
Potrivit dispozițiilor art.107 alin.2 lit.b din Legea 85/2006, judecătorul sindic va dispune în cazul procedurii generale desemnarea unui lichidator provizoriu, precum și stabilirea atribuțiilor și remunerației acestuia, în conformitate cu criteriile aprobate prin legea de organizare a profesiei.
Dispozițiile precizate nu trebuie rupte de contextul general al legii ele coroborându-se cu dispozițiile din partea generală a legii, capitolele I și II și ale codului de procedură civilă.
Astfel, potrivit dispozițiilor art.11 lit.c din lege printre obligațiile judecătorului sindic se prevede, desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului. În Codul de procedură civilă, cu care se completează Legea 85/2006 în măsura compatibilității, cazurile de nemotivare a unei hotărârii sunt expres prevăzute de lege, ori cazul de față nu se înscrie printre cele enumerate. Deci, susținerea recurentei că măsura numirii lichidatorului provizoriu nu a fost motivată a fost considerată întemeiată.
De asemenea, judecătorul sindic nu a avut în vedere faptul că în adunarea creditorilor din 29.10.2013, s-a hotărât atât trecerea la procedura de faliment, cât și desemnarea lichidatorului în persoana recurentei. Făcând abstracție de această hotărâre a adunării creditorilor ce a fost publicată în BPI nr.303507 din 28 octombrie 2013 și necontestată, s-a încălcat voința creditorilor de a-și desemna un lichidator. Apărarea intimatei prin lichidatorul provizoriu, că această hotărâre nu poate fi luată în considerare întrucât nu s-a îndeplinit condiția cvorumului nu poate fi reținută întrucât nu a contestat-o în termenul legal, iar pe cale incidentală nu se poate verifica legalitatea acesteia.
Speța dedusă judecății este atipică, întrucât hotărârea adunării creditorilor (hotărârea fiind publicată în BPI și necontestată) de numire a unui lichidator este simultană cu cererea lichidatorului de trecerea la procedura falimentului și obligă pe judecătorul sindic să țină seama de aceasta, având în vedere și dispozițiile art.11 lit.c din lege potrivit cărora judecătorului sindic are atribuția de "desemnarea motivată, prin sentința de deschidere a procedurii, dintre practicienii în insolvență compatibili care au depus ofertă de servicii în acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, înlocuirea sa de către adunarea creditorilor sau creditorul care deține cel puțin 50% din valoarea creanțelor, fixarea remunerației în conformitate cu criteriile stabilite de legea de organizare a activității practicienilor în insolvență, precum și a atribuțiilor acestuia pentru această perioadă. Judecătorul -sindic va desemna administratorul judiciar provizoriu sau lichidatorul provizoriu solicitat de către creditorul care a solicitat deschiderea procedurii sau de către debitor, dacă cererea îi aparține";.
Interpretând stricto sensu acest articol, lichidatorul provizoriu DSD a invocat în întâmpinarea sa, că speța de față nu se încadrează în textul de lege precizat căci cererea de deschidere a procedurii falimentului nu a fost formulată de creditor și nici nu ar fi situația de confirmare sau înlocuire a lichidatorului provizoriu de către adunarea creditorilor, însă așa cum s-a menționat deja, se impune a se avea în vedere specificul cauzei, legat de faptul că adunarea creditorilor a hotărât desemnarea lichidatorului odată cu trecerea la faliment.
Deci, în momentul investirii sale cu judecarea cererii administratorului judiciar desemnat în această procedură, de trecere la faliment, s-a depus și hotărârea adunării creditorilor de desemnare a lichidatorului recurent. Ca atare existând hotărârea adunării creditorilor judecătorul sindic desemnează lichidatorul numit de aceștia. Din chiar textul de lege invocat, rezultă că atribuția judecătorului sindic de a desemna un lichidator provizoriu, se exercită atâta vreme cât entitățile enumerate de acest articolul nu se implică, stau în pasivitate, or, în cauza pedinte, adunarea creditorilor și-a exprimat voința.
Astfel fiind, în baza dispozițiilor art.312 Cod procedură civilă, a fost admis recursul, a fost modificată sentința în sensul că s-a desemnat lichidator ASISPRL
| ← Registrul Comerţului. Radiere introdusă după intrarea în... | Contracte. Jurisprudență Contracte → |
|---|
