Refuz prelevare probe biologice de sânge.Solicitare prelevare probe de urină.
| Comentarii |
|
Curtea de Apel CRAIOVA-Sectia penala Decizie nr. 2458 din data de 12.12.2013
Potrivit art.7 alin.2 din Ordinul nr.376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății, în cazul în care se refuză recoltarea probelor de sânge, nu se prelevează probe de urină. Aceste probe se prelevează în situațiile prevăzute la art.7 alin.1, cu excepția refuzului de prelevare.
Prin sentința penală nr.352 din 1 februarie 2013, Judecătoria Craiova, în baza art. 11 pct.2 lit.a C.p.p.rap. la art. 10 alin.1 lit. d C.p.p. a achitat pe inculpatul D. C., pentru săvârșirea infracțiunii de refuz de a se supune recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, prevăzută și pedepsită de art. 87 alin.5 din OUG 195/2002.
Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova nr. 12748/P/2010 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului D. C. , pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 87 alin. 5 din OUG 195/2002, republicată.
În actul de sesizare s-a reținut că la data de 21.10.2010, inculpatul a refuzat să se supună recoltării de probe biologice, după ce a condus pe raza mun. Craiova un autoturism și s-a stabilit că avea o concentrație de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat.
Potrivit dispozițiilor art.66 C.p.p., învinuitul sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția.
Din probatoriul administrat în cauză nu rezultă în mod indubitabil că inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei.
Este obligația cadrelor medicale care efectuează recoltarea probelor și a celor de poliție care solicită recoltarea, să aducă la cunoștința inculpatului posibilitatea de a se recolta probe de urină și salivă, pentru stabilirea alcoolemiei, și doar în situația în care se refuză și recoltarea acestora, se poate reține existența laturii obiective a infracțiunii prev. de disp. art. 87 alin. 5 din OUG 195/2001, republicată.
Inculpatul nu trebuia să solicite recoltarea altor probe, ci trebuia să i se comunice că este posibilă recoltarea altor probe, deoarece infracțiunea prev. de disp. art. 87 alin. 5 din OUG 195/2001, republicată nu sancționează doar recoltarea probelor de sânge, ci refuzul la recoltarea tuturor probelor prin care se poate stabili alcoolemia.
Instanța a constatat că în cauză nu s-a făcut dovada refuzului inculpatului de a i se recolta probele biologice necesare stabilirii alcoolemiei, cu excepția recoltării de probe de sânge .
Fapta inculpatului D. C., de a fi refuzat la data de 21.10.2010, după ce condusese un autovehicul pe drumurile publice să se supună recoltării de probe de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei la solicitarea lucrătorilor de poliție, ar putea constitui infracțiunea prev. de art. 87 alin. 5 din OUG 195/2001, republicată.
Raportat însă la circumstanțele concrete în care inculpatul a comis fapta expusă, având în vedere întregul material probatoriu administrat în cauză, instanța a reținut că fapta inculpatului nu întrunește elementele constitutive ale laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 87 alin. 5 din OUG 195/2001, republicată.
Infracțiunea prev. de art. 87 alin. 5 din OUG 195/2001, rep. constă în "refuzul, împotrivirea ori sustragerea conducătorului unui autovehicul sau al unui tramvai ori a instructorului auto, aflat în procesul de instruire, sau a examinatorului autorității competente, aflat în timpul desfășurării probelor practice ale examenului pentru obținerea permisului de conducere, de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenței de produse sau substanțe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora"
Latura obiectivă a infracțiunii prev. art. 87 alin. 5 din OUG 195/2001, rep presupune ca făptuitorul să refuze nejustificat recoltarea de probe biologice ( sânge, urină ori saliva ) pentru stabilirii alcoolemiei ce o avea la momentul când a condus un autovehicul pe drumurile publice.
În speță, astfel cum s-a demonstrat la data de 21.10.2010, inculpatul a refuzat să se supună recoltării de probe de sânge, după ce a condus pe raza mun. Craiova un autoturism și s-a stabilit că avea o concentrație de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat, motivat de faptul că în momentul în care a fost oprit în trafic de către lucrătorii de poliție se întorcea de la un cabinet stomatologic, unde a fost supus unui tratament medical. Nici lucrătorii de poliție, nici cadrele medicale nu au cerut inculpatului, în timpul cât s-a aflat la Spitalul Clinic de Urgență Craiova să dea o probă de urină pentru stabilirea alcoolemiei, iar acesta să fi refuzat.
În condițiile în care inculpatul prezenta o stare de sănătate ce îl împiedica a se supune unei proceduri implicând recoltarea de probe de sânge, justificând astfel obiectiv refuzul său de a se supune unei astfel de proceduri, iar acestuia nu i s-a cerut în timpul cât s-a aflat la Spitalul Clinic de Urgență Craiova să dea o probă de urină pentru stabilirea alcoolemiei, pe care să fi refuzat a o da, rezultă că nu ne aflăm în prezența unui refuz nejustificat de a permite recoltarea de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei ce o avea inculpatul la momentul când a condus un autovehicul pe drumurile publice, nefiind deci întrunite elementele constitutive ale laturii obiective a infracțiunii prev. de art. 87 alin.5 din OUG 195/2002.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova.
În motivare s-a arătat că sentința este nelegală și netemeinică, din probele administrate rezultând că inculpatul a refuzat recoltarea probelor biologice de sânge pentru stabilirea alcoolemiei.
Potrivit art.6, 7 din Ordinul nr.376/2006 al Ministrului Sănătății, numai prin prelevarea probelor de sânge se poate stabili alcoolemia, iar în cazul în care se refuză recoltarea acestor probe nu se poate recolta urină.
Totodată, ordinul arătat mai sus, precizează modul de prelevare și condițiile de păstrare ale probelor biologice, legiuitorul făcând distincție între alcoolemie în sensul prelevării de probe biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei și alcooluria, prelevarea de probe biologice de urină pentru determinarea produselor ori substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare.
Prin decizia penală Nr.2458 din 12 decembrie 2013 a Curții de Apel Craiova a fost admis recursul ,a fost casată sentința,în baza art.87 alin.5 din OUG 195/2002 , a fost condamnat inculpatul,dispunându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei.
În motivare instanța de recurs a reținut următoarele:
Chiar dacă inculpatul a justificat refuzul prin prisma aspectului că a suferit o intervenție stomatologică, iar o eventuală prelevare a probelor biologice de sânge i-ar fi afectat starea de sănătate, Curtea apreciază că sunt îndeplinite atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002.
Astfel, potrivit art.88 alin.2 din OUG nr.195/2002 "stabilirea concentrației de alcool sau a prezenței în organism de substanțe ori produse stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora, se face în instituțiile medico-legale autorizate, în conformitate cu normele metodologice elaborate de Ministerul Sănătății Publice.
Potrivit art.125 lit.c din OUG nr.195/2002, Ministerul Sănătății Publice "elaborează norme privind examinarea medicală a conducătorilor de autovehicule și tramvaie, precum și norme privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice și a stării de influență a produselor și substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducătorilor de autovehicule și tramvaie";.
În virtutea acestei atribuții a fost emis Ordinul nr.376 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii intoxicației etilice și a stării de influență a produselor și substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora asupra comportamentului conducătorilor de autovehicule și tramvaie.
Art.6 din acest ordin, prevede că: "Procedurile de prelevare a produselor biologice sunt următoarele:
a) pentru determinarea alcoolemiei se prelevează 2 (două) probe de sânge din venă la interval de o oră între prelevări, fiecare probă conținând 10 ml sânge;
b) în situația în care nu se pot preleva 10 ml de sânge, se menționează la rubrica "observații" a buletinului de examinare clinică, prevăzut în anexa nr. 3 la prezentele norme metodologice, cu precizarea motivului;
c) prelevarea sângelui se face cu seringi de unică folosință, până la înlocuirea acestei metode cu trusa standard de prelevare special destinată acestui scop, a cărei componență este prevăzută în anexa nr. 5 la prezentele norme metodologice;
d) prima prelevare se efectuează de preferință într-un interval de timp de până la 30 de minute de la producerea evenimentului care a determinat solicitarea prelevării de sânge;
e) pentru determinarea produselor ori substanțelor stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare se prelevează o singură probă de sânge și în mod obligatoriu 50 - 100 ml urină.
Totodată, art. 7 - (1), prevede că "în situațiile medicale speciale, în care nu poate fi efectuată cea de-a doua prelevare, precum și în cazul refuzului de prelevare, se menționează acest fapt în mod expres în cadrul rubricii "observații" a buletinului de examinare clinică, precizându-se motivul neprelevării.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), cu excepția refuzului de prelevare, se prelevează 10 ml urină, sub supraveghere, în flacon spălat, care ulterior va fi supus procedurii de sigilare prevăzute la art. 13, cu excepția refuzului de prelevare";.
Din aceste texte legale, rezultă că pentru determinarea alcoolemiei se prelevează două probe de sânge din venă la interval de o oră între prelevări, fiecare probă conținând 10 ml de sânge. Totodată, în cazul refuzului de prelevare, se menționează acest fapt în mod expres în cadrul rubricii "observații"; a buletinului de examinare clinică.
Potrivit art.7 alin.2 din Ordinul nr.376 din 10 aprilie 2006 al Ministrului Sănătății, în cazul în care se refuză recoltarea probelor de sânge, nu se prelevează probe de urină. Aceste probe se prelevează în situațiile prevăzute la art.7 alin.1, cu excepția refuzului de prelevare.
Prin urmare, potrivit Normelor Metodologice aprobate prin Ordinul nr.376 din 10 aprilie 2006, în cazul în care o persoană refuză prelevarea probelor de sânge pentru determinarea alcoolemiei, nu se pot preleva probe de urină. Acest aspect se regăsește și în concluziile raportului de expertiză medico-legală nr.3101/A1 din 5 noiembrie 2013 întocmit de IML Craiova, potrivit cărora nu este posibilă stabilirea alcoolemiei din probe de urină sau de salivă.
În altă ordine de idei, nu exista niciun motiv care să justifice refuzul inculpatului de a se supune recoltării probelor biologice de sânge în vederea stabilirii alcoolemiei, potrivit art.6 lit.a din Ordinul nr.376 din 10 aprilie 2006.
În acest sens, semnificative sunt concluziile raportului de expertiză efectuat în faza judecării recursului, potrivit cărora "prelevarea probelor de sânge de la numitul D. C. nu ar fi pus în pericol sănătatea acestuia";.
Legat de acest aspect, semnificativ este și faptul că medicul P. A. care a întocmit fișa de examinare clinică UPU, nu a consemnat aspecte care să ducă la concluzia că inculpatul se afla într-o stare de sănătate precară care nu ar fi permis prelevarea probelor biologice de sânge.
Ori, dacă inculpatul s-ar fi aflat într-o asemenea stare, ar fi fost imposibil ca medicul să nu constatate imposibilitatea prelevării probelor biologice de sânge, în vederea stabilirii alcoolemiei.
Apărarea inculpatului, potrivit căreia a fost suficient faptul că s-a supus testării aerului expirat, astfel că nu mai era obligat să se supună și recoltării probelor biologice de sânge, este nefondată.
Astfel, potrivit art.88 alin.6 din OUG nr.195/2002 "persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată cu mijloc tehnic certificat ca având o concentrație de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, este obligată să se supună recoltării probelor biologice sau testării un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
Potrivit art.6 pct.19 din OUG nr.195/2002, mijlocul tehnic certificat este "dispozitivul care dovedește consumul de produse ori substanțe stupefiante sau al medicamentelor cu efecte similare acestora sau prezența în aerul expirat a alcoolului";.
Potrivit art.6 pct.20 din OUG nr.195/2002, mijlocul tehnic omologat și verificat metrologic este "dispozitivul care stabilește concentrația de alcool în aerul expirat …";.
Ori, în speță, inculpatul, inițial a fost supus testării cu instrumentul alcooltest marca Drager seria ARZE -0575 care reprezintă mijloc tehnic certificat în înțelesul art.6 pct.19 din OUG nr.195/2002.
În condițiile în care rezultatul testării a indicat o valoare de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat, potrivit art.88 alin.6 din OUG nr.195/2002, inculpatul era obligat să se supună recoltării probelor biologice sau testării cu un mijloc tehnic omologat și verificat metrologic.
Semnificativ este faptul că în prezent lucrătorii de poliție nu dispun de mijloace tehnice omologate și verificate metrologic în înțelesul dispozițiilor art.6 pct.20 din OUG nr.195/2002, astfel încât singura modalitate de stabilire a alcoolemiei este recoltarea probelor biologice de sânge.
De altfel, acesta a fost și motivul pentru care forma art.87 alin.1 din OUG nr.195/2002, a fost modificată, constituind infracțiune numai "conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană care are o îmbibație alcoolică de peste 0,80 gr/l alcool pur în sânge";.
Deciziile Curții Constituționale invocate de inculpat în apărarea sa nu duc la concluzia că refuzul său de a se supune prelevării probelor biologice de sânge a fost justificat, în condițiile în care, Curtea Constituțională a respins excepțiile de neconstituționalitate, constatând că textul de lege criticat (art.79 alin.4 din OUG nr.195/2002, forma anterioară a art.87 alin.5), nu încalcă prevederile constituționale.
Ori, dacă instanța de control constituțional ar fi constatat că prelevarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei ar fi încălcat vreun drept prevăzut de Constituție, cu siguranță ar fi admis excepțiile de neconstituționalitate.
În consecință, Curtea apreciază că fapta inculpatului D. C. de a refuza să se supună recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, realizează elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.87 alin.5 din OUG nr.195/2002.
| ← Procedura Insolvenţei Creanţa rezultată din contractul... | Termenul pentru formularea obiecţiunilor la raportul de... → |
|---|
